Virusul marmorarii galbene a desmodiului

Virusul marmorarii galbene a desmodiului - Desmodium yellow mottle virus,   DYMoV, Tymovirus, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 110). A fost raportat prima data la Desmodium laevigatum si D. paniculatum, in Arkansas (Walters si Scott, 1968, Phytopathology 58, 1071), fiind raspandit in S.U.A. (Scott, 1976, CMI/AAB Descr. Pl. Viruses No. 168, 3 pp.), plantele infectate natural manifesta simptome persistente de marmorare galbena si deformarea frunzelor. Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Desmodium tortuosum, Lathyrus odoratus, Lespedeza stipulacea, Macroptilium lathyroides, M. uniflorum, Phaseolus vulgaris, Pisum sativum, Sesbania exaltata, Trifolium incarnatum, T. repens, Vigna radiata, V. unguiculata si V. unguiculata ssp. sesquipedalis, numeroase specii fiind nesusceptibile. Virusul produce leziuni locale necrotice la Desmodium tortuosum, leziuni locale la Phaseolus vulgaris cvs Black Valentine, Bountiful si Pinto si marmorare sistemica la Vigna unguiculata soiul Monarch (Scott, 1980, In: Viruses of Plants p. 534. Eds A.A. Brunt s.a., 1997. Univ. Press Cambridge, UK.). Virionii se gasesc in celulele infectate din aparatul foliar, fiind localizati in citoplasma, nuclei si vacuolele celulare. Alte schimbari celulare constau in prezenta de vesicule la periferia cloroplastelor. Virusul este transmisibil prin inoculare de suc. Sucul foliar contine multi virioni. Inactivarea termica are loc la 70ºC, longevitatea in vitro este de 38 zile iar dilutia limita este 10^-7. Virionii sunt izometrici, de 30 nm in diametru, avand contur rotund si aranjamentul capsomerelor evident. La ultracentrifugare, preparatele virale purificate se separa in doua fractii (B si T), iar genomul consta din ARN monocatenar, linear, unipartit.