Virusul mozaicului costreiului

Virusul mozaicului costreiului - Johnsongrass mosaic virus JGMV, Potyvirus, Potyviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 201). Sinonime: Maize dwarf mosaic virus - tulpina O, Sugarcane mosaic virus - Australian Johnson grass virus, Maize dwarf mosaic virus - tulpina Kansas I . Virusul a fost descris prima data la Sorghum halepense si Zea mays, in Australia (Taylor si Pares, 1968, Aust. J. agric. Res. 19, 767), fiind raspandit, de asemenea, in S.U.A. (McKern s.a., 1990, Phytopathology 80, 907). În conditii de infectii naturale, virusul produce simptome persistente de mozaic la S. halepense si Z. mays si mozaic clorotic, marmorare, necroze si piticire la Brachiaria miliiformis, Cenchrus ciliaris, Panicum miliaceum, Paspalum orbiculare, Pennisetum typhoideum, Sorghum almum, S. laxiflorum, S. macrospermum, S. miliaceum, S. stipoideum, S. sudanense, S. verticilliflorum si S. vulgare, alte plante susceptibile fiind Avena sativa, Echinochloa crus-galli, Eleusine coracana, Eragrostis cilianensis, Panicum capillare, Setaria italica si S. bicolor. Inoculat artificial, virusul produce simptome de tip mozaical la Avena sativa, Sorghum vulgare cv. Atlas si Zea mays cv. Iochief si necroze sau mozaic la S. vulgare cv. Yates. Virionii se gasesc in citoplasma celulelor infectate din toate partile plantelor, unde se gasesc si incluziuni de tip "pinwheels". Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare de suc. În natura este transmis, in mod nepersistent, prin afidele Aphis craccivora, A. gossypii si Rhopalosiphum maidis, iar de la un an la altul rezista in plantele de S. halepense, netransmitandu-se prin samanta. Sucul foliar contine putini virioni. Inactivarea termica are loc la 60°C, dilutia limita este 10^-4, iar longevitatea in vitro timp de 2 zile. Virionii sunt filamentosi, de regula flexuosi, canalul axial este neevident, structura helicoidala obscura si lungimea modala clara de 773-778 nm. În preparatele purificate se gaseste un singur component, iar in virioni o singura proteina capsidala. Boala poate fi prevenita prin distrugerea sistematica a buruienii gazda perene si utilizarea soiurilor rezistente.