Virusul mozaicului smochinului
- Fig mosaic virus, neclasificat, (Ref. Pop,
2009, TVV, III, 475), sinonime: Ficus
virus 1, Condit si Horne, 1933; Ficivir caricae, Condit si
Horne, 1941. Mozaicul smochinului a fost descris prima
data in California (Condit
si Horne, 1933,
Phytopathology 23, 887) si apoi in Anglia, Italia si fosta
Iugoslavie (Sutic si Blagojevic, 1964, Phytopathologia
Mediterranea III, 32-34), fiind raspandit, de asemenea, in
British Insels si New South Wales, in California toti pomii de
smochin fiind infectati (Flock si Wallace, 1955, Phytopatology .45, 52).
Transmisibilitatea bolii prin Aceria ficus a fost demonstrata de Flock si Wallace (1955, l.c.), fiind prima
boala transmisa printr-un acarian. În California, la
soiurile de Ficus carica sensibile, cum sunt White Ischia si
Celeste, boala se manifesta prin patarea si deformarea
frunzelor, fructele sunt frecvent patate, observandu-se, de
asemenea, caderea fruzelor si a fructelor. La soiul White Ischia
cultivat in Anglia, boala se
manifesta fie prin pete neregulate de culoare
verzi-galbui, fie prin pete sau benzi de culoare verde pala, de
regula asociate cu nervurile principale. Susceptibile sunt plantele de Ficus
carica, F. krishna si F. tsida. Virusul poate fi transmis prin altoire. Experimental si in natura este transmis prin eriofidul Aceria ficus. Nimfele de varstele 1 si 2 si adultii de Aceria
ficus achizitioneaza virusul printr-o hranire de minimum 5
minute. Urmeaza o perioada de latenta, de
cateva ore, iar persistenta in vector este
de 6-10 zile la temperatura camerei (Proeseler,
1972, Acta Phytopathologica Academiae Scientarium Hungaricae, Vol. 7
(1-3), pp. 179-186). Boala poate fi prevenita prin
recoltarea materialului de inmultire numai de la pomi liberi de
virus, eliminarea exemplarelor bolnave din plantatiile tinere, combaterea
pe cale chimica a vectorului si aplicarea termoterapiei (Sutic si Blagojevic, 1964).
.com
