Virusul necrozarii frunzelor freziei

Virusul necrozarii frunzelor freziei - Freesia leaf necrosis virus, FLNV, Varicosavirus, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 133). Virusul a fost raportat prima data, la Freesia refracta in Olanda (Van Dorst, 1973, Neth. J. Pl. Path. 79, 130). În prezent, este raspandit si in Germania, Irlanda, Italia, Regatul Unit si alte tari, avand importanta economica ridicata. În natura, virusul infecteaza numai plantele de Freesia spp. Acstea manifesta, la inceput, pete si dungi clorotice la varfurile frunzelor, care evoluand apoi spre baza, cuprind toata suprafata limbului. Într-un stadiu si mai avansat, petele clorotice devin brune-cenusii si se necrozeaza. Florile si bulbii nu manifesta simptome externe. În cercetarile efectuate de I. Bouwen, simptome caracteristice au prezentat soiurile Arianne, Blue Pacific, Elegance, Grace, Jessica, Polaris si Rose Marie. Artificial, virusul a fost transmis la Chenopodium amaranticolor, C. quinoa, Nicotiana occidentalis-P1 si N. hesperis-67 A, numeroase plante dovdindu-se nesusceptibile.

La inocularea mecanica, virusul produce, dupa 6-7 zile, leziuni necrotice de marimea unui varf de ac, evoluand in pete cu centrul galben, inel brun, halou clorotic si extindere necrotica pe nervuri, dar fara infectie sistemica la Chenopodium quinoa, pete si inele clorotice mai tarziu necrotice si, uneori, cloroze nervuriene sistemice la Nicotiana occidentalis-P1 si pete clorotice, mai tarziu cu centrul alb necrotic urmate, uneori, de pete sistemice similare la N. hesperis-67 A, rezultate bune obtinandu-se, in Olanda, in ianuarie si februarie. Experimental, virusul este transmisibil, cu oarecare dificultate, prin inoculare de suc. În practica, se raspandeste prin ciuperca Olpidium brassicae (Chytridiales) din sol si prin tuberculii recoltati de la plante boolnave. Virionii sunt alungiti, instabili, masurand cca 14-17/160-390 nm. Principalele masuri de prevenire constau in producerea si plantarea materialului de inmultire sanatos, evitarea plantarii acestuia pe soluri infestate si tratarea solului contra ciupercii vectoare (Van Dorst, 1975, Neth. J. Pl. Path. 81, 45).