Virusul patarii zonate a muscatei

Virusul patarii zonate a muscatei - Pelargonium zonate spot virus PZSV, Anulavirus, Bromoviridae, (Ref. Pop, 2009, TVV, IV, 254). A fost descris prima data la Lycopersicon esculentum (Martelli si Cirulli, 1969, Phytopath. Medit. 8, 154) in Apulia, sudul Italiei, si, mai recent, la L. esculentum in nord-estul Spanieie (Luis-Artega si Cambra, 2000, Plant Dis. 84, 807). Virusul infecteaza mai multe plante de cultura producand la inceput simptome evidente, care dispar la scurt timp dupa infectie. În faza acuta, boala se manifesta prin benzi concentrice galbene urmate de piticire necrotica la Lycopersicon esculentum, malformatiuni foliare la Cynara scolymus, mamorare galbena la Chrysanthemum segetum, infectii latente la Diplotaxis erucoides si benzi galbene concentrice la Pelargonium zonale. În Spania, tomatele infectate in solarii manifestau patari inelare clorotice si necrotice si desene lineare pe frunze si patari inelare concentrice pe fructe si tulpini.

Prin inoculari artificiale, virusul a fost transmis la Celosia cristata, Chenopodium amaranticolor, C. quinoa, Cucumis sativus, Cucurbita pepo, Glycine max, Gomphrena globosa, Lycopersicon esculentum, Nicotiana clevelandii, N. glutinosa, N. tabacum, Phaseolus aureus, Ph.  vulgaris, Vicia faba si Vigna unguiculata. Inoculat artificial, virusul produce leziuni locale clorotice la Cucumis sativus, leziuni locale clorotice sau necrotice, mozaic si necroze foliare marginale la Nicotiana glutinosa, inele clorotice si marmorare sistemica la N. tabacum cv. Xanthi, leziuni locale clorotice sau necrotice si moartea plantelor la Cucurbita pepo, leziuni locale clorotice sau necrotice la Phaseolus vulgaris si benzi galbene concentrice urmate de necroze la Lycopersicon esculentum. Virionii se gasesc in citoplasma si nucleii celulelor infecate din mezofilul, epiderma si floemul frunzelor, in nucleu fiind asociati cu nucleolii iar in citoplasma apar razlati, aglomerati in grupuri mari sau in cate un rand in formatiuni tubulare, alte efecte celulare constand in vatamarea cloroplastelor si formarea de vezicule continand material fibrilar. Experimental, virusul este transmisibil prin inoculare de suc, iar in natura se raspandeste prin samanta si prin polen la samanta, la N. glutinosa proportia semintelor infectate fiind de c. 5 %. Sucul foliar contine numerosi virioni. Inactivarea termica are loc la 40ºC, longevitatea in vitro este de 0 zile, iar dilutia limita 10^-2. Segmentele genomice sunt incapsidate in doua tipuri de particule baciliforme de 25/35 nm in diametru. La ultracentrifugare, preparatele purificate se separa in trei componente. Genomul este format din doua parti de ARN monocatenar (+), iar in virioni se gaseste o singura proteina. Masurile de prevenire constau in eliminarea din cultura a plantelor infectate, multiplicarea pe cale vegetativa numai a plantelor sanatoase si recoltarea de samanta numai de la plantele neinfectate.