Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » botanica
Virusul piticirii graului

Virusul piticirii graului


Virusul piticirii graului - Wheat dwarf virus WDV, Mastrevirus, Geminiviridae, se cunosc tulpini care ataca orzul si tulpini ale graului, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 28). Virusul a fost descris prima data la grau in fosta Cehoslovacie de Vacke (1961, Biol. Plant. Praha 3, 228), ulterior fiind identificat in fosta U.R.S.S., Suedia, Bulgaria, Ungaria, Franta, Germania (Mehner s.a., 2002, EFPP p. 66), Romania (Jilaveanu si Vacke, 1995, Probl. Prot. Plant. 23, 51) si Tunisia (Najar s.a., 2000, Plant Dis. 84, 1045). Virusul s-a dovedit important din punct de vedere economic, in regiunea Krasnodar, ducand la compromiterea unor culturi de grau, orz, ovaz si secara, iar in unele regiuni din Franta fiind semnalate pierderi insemnate de productie mai ales la orz. În conditii de infectii naturale, virusul produce ingalbenire, piticire severa si boabe putine la grau (Triticum aestivum), secara (Secale cereale) si orz (Hordeum vulgare), ingalbenire si piticire la ovaz (Avena sativa) si reducerea cresterii la Lolium multiflorum si Poa annua. Prin inoculari artificiale virusul a fost transmis la Avena strigosa, Bromus secalinus (ingalbenirea si distrugerea plantelor), Lagurus ovatus, Lolium perenne (latent), L. remotum, L. temulentum si T. durum, cele mai bune specii experimentale fiind B. secalinus, L. ovatus, T. aestivum si H. vulgare. Virionii s-au gasit in nucleii celuleor infectate din frunze si radacini, neobservandu-se incluziuni celulare. Virusul nu a putut fi transmis prin inoculare de suc.



Vectorul acestuia este cicada Psammotettix alienus (Cicadellidae). Transmiterea este de tip persistent, hranirea pentru achizitionare fiind de 1-4 zile. Dupa o perioada de latenta in insecte, acestea raman infectioase toata viata, virusul netransmitandu-se insa la urmasi prin ou (Pridanceva, 1965, Biol. Nauki 3, 153). Sucul extras din frunzele infectate contine putini virioni, ingemanati, avand 18 nm in diametru si 30 nm in lungime, profil unghiular si aranjamentul capsomenelor neevident. La ultracentrifugare, preparatele purificate se sedimenteaza sub forma unui component sau doua componente, genomul este ADN monocatenar, circular, unipartit, iar in virioni, se gaseste o singura proteina capsidala. Replicarea genomului are loc in nucleu. O masura importanta de prevenire consta in evitarea insamantarii prea de timpuriu a cerealelor de toamna, cand cicada vectoare este inca foarte activa. Astfel, in regiunea Krasnodar, din fosta U.R.S.S., la culturile de grau semanate in 1 august, 20 august si 10 septembrie, gradul de atac a fost de 25 %, 12 % si respectiv 7%. În zonele foarte expuse atacului, se recomanda combaterea cicadei vectoare prin tratatrea semintelor cu preparate pe baza de Imidacloprid sau stropiri cu piretrinoizi la scurt timp dupa rasarire. În perspectiva, se prevede combaterea bolii prin obtinerea si cultivarea soiurilor rezistente, inclusiv a formelor transgenice.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.