Virusul sterilitatii mozaicale a mazarii porumbelului

Virusul sterilitatii mozaicale a mazarii porumbelului - Pigeon pea sterility mosaic virus, PPSMV, neclasificat, (Ref. Pop, 2009, TVV, II, 388). Sterilitatea mozaicala a fost descrisa prima data la Cajanus cajan, in statul Bihar din India, de Mitra in 1931, fiind endemica in toate zonele de cultura ale acestei leguminoase cu seminte comestibile, din India, Bangladesh, Nepal si Mianmar, unde determina pierderi de productie de pana la 90 %, virusul fiind identificat si caracterizat de Kumar s.a. (2001 b, Phytopathology 91, S51 (Abstr.). Plantele de Cajanus cajan infectate natural se caracterizeaza prin sterilitate, datorita incetarii partiale sau complete a formarii florilor, mozaicarea frunzelor, crestere vegetativa excesiva, piticire si micsorarea frunzelor, in functie de genotipul gazdei, deosebindu-se urmatoarele trei tipuri de boli: mozaic sever si sterilitate, mozaic cu sterilitate partiala si pete clorotice fara sterilitate (Kumar s.a., 2003, Phytopathology 93, 71).

Prin inoculari artificiale, virusul a putut fi transmis numai la Nicotiana benthamiana. Dupa 40 zile de la inoculare, plantele de N. benthamiana manifesta cloroze nervuriene slabe presarate cu puncte mici necrotice, care, prin confluere, pot forma pete necrotice mai mari. Experimental, virusul poate fi transmis prin altoire si, mai dificil, prin inoculare de suc. Experimental si in natura, este transmis, in mod semipersistent, prin acarianul eriophyd specific Aceria cajani, perioada minima pentru achizitionare fiind de 15 minute, cea necesara inocularii de 90 minute, cu preinfometare de 10 si, respectiv, 60 minute, latenta in vectori este absenta, persistenta in vector de 13 ore, la un acarian pe o planta rata infectiei fiind de 53 %, iar la 5 exemplare pe planta de 100 % (Kulkarni s.a., 2002, Plant Dis. 86, 1297). În preparatele purificate, se observa particule asemanatoare virusurilor sub forma de filamente foarte flexuoase, de 3-10 nm in diametru, lungimea acestora fiind greu de definit, datorita contrastului redus si agregarii. Genomul este format din 5-7 specii de ARN, iar virionii contin o proteina majora specifica. Pentru prevenirea raspandirii bolii se recomanda combaterea vectorului si cultivarea soiurilor mai putin atacate sau tolerante.