Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » fizica
Analiza globala in studiul comportarii hidrodinamice a materie nucleare

Analiza globala in studiul comportarii hidrodinamice a materie nucleare





Analiza globala in studiul comportarii hidrodinamice a materie nucleare

 

Pentru descrierea cat mai completa adinamicii ciocnirilor nucleare relativiste folosind modele de tip hidrodinamic s-a introdus analiza globala.  Este o metoda sensibila la etapa compresiei. Prin analiza globala se introduc marimi care descriu miscarea medie a particulelor in starea finala, pentru fiecare eveniment in parte [14–16,113,146]. Pentru definrea marimilor fizice de interes se folosesc combinatii patratice de tip ale componentelor carteziene ale impulsului pentru particulele produse in ciocnirile nucleare relativiste. Aceste produse prezinta avantajul ca au o comportare saturata imediat dupa atingerea densitatii maxime, la sfarsitul etapei de compresie [14–16,113,136-140,146-148]. Pot fi obtinute informatii directe legate de comportarea materiei nucleare in primele momente ale ciocnirii.


Marimile globale se pot determina prin calculul variabilelor globale pentru fiecare eveniment, tinand cont de toate particulele emise intr-un eveniment. În acest caz se determina suma totala a marimilor cinematice care definesc particulele emise intr-un eveniment. Se obtin astfel componentele unor tensori, care vor fi diagonalizati, iar componentele diagonale ale acestora vor fi folosite pentru definirea unor marimi fizice de interes. Descrierea hidrodinamica a ciocnirilor nucleare relativiste presupune stabilirea rapida (instantanee) a echilibrului local. Acest lucru este posibil daca au loc numeroase ciocniri intre particule pentru a se produce termalizearea. Ca urmare, pentru o corecta abordare hidrodinamica a ciocnirii, este necesar ca un mare numar de nucleoni participanti sa fie antrenati in ciocnire. O consecinta importanta a ipotezei echilibrului local instantaneu este conversia impulsului longitudinal in impuls transversal. În acest caz, poate fi pusa in evidenta “curgerea laterala” sau “improscarea laterala a materiei nucleare [149,150].

Au fost propuse mai multe tipuri de tensori in analiza globala pentru studieerea dinamicii ciocnirilor nucleare la energii inalte [14,15,149-151]. Unul dintre cei mai folositi tensori este tensorul de curgere sau tensorul cinetic de curgere [14,15,149]. Componentele acestui tensor sunt definite de relatia de mai jos:

   ,           (III.137)

unde:   i,j=x,y,z, n este numarul trasei, w(n) este factorul de pondere al particulei sau fragmentului considerat.

            Componentele tensorului formeaza in spatiul impulsului un elipsoid de rotatie ale carui axe sunt determinate de valorile proprii ale tensorului. Acestea servesc si la definirea unor marimi globale, precum raportul de curgere – definit ce raportul dintre axa cea mai mare si axa cea mai mica a elipsoidului – si unghiul de curgere – definit ca unghiul dintre axa cea mai mare a elipsoidului si directia nucleului incident (proiectil). Pentru ciocniri centrale simetrice si nesimetrice unghiul de curgere scade cu cresterea parametrului de ciocnire, in timp ce factorul de curgere creste cu cresterea factorului de ciocnire. Pentru ciocniri la un parametru de ciocnire b < 3.5 Fm  (valori considerate, in general, specifice ciocnirilor centrale si ultra centrale) unghiul de curgere este mare, iar factorul de curgere este mic. Aceasta comportare indica o forma cuasisferica a eleipsoidului. De aceea, la energii de cativa GeV/nucleon se poate considera ca – pentru interferometrie de particule identice – este corecta folosirea unei distributii sferice pentru sursa care emite particule (definita de regiunea de suprapunere a nucleelor care se ciocnesc) si ca rezultatele obtinute pentru caracteristicile sale spatio-temporale sunt corecte.

Cea mai probabila directie initiala de curgere a materiei nucleare formate in regiunea de suprapunere a celor doua nuclee poate fi determinata folosind marimea numita thrust (“impingere”). Tensorul de thrust (tensorul de “impingere”) este definit prin relatia de mai jos [139,140,150]:



              ,           (III.138)

unde  este  versorul unei directii oarecare

Directia versorului  pentru care se obtine maximul expresiei de mai sus defineste directia de curgere cu cea mai mare probabilitate pentru materia nucleara fierbinte si densa care se formeaza in regiunea de suprapunere a celor doua nuclee care interactioneaza la energii intermediare si inalte.

Pentru o descriere completa a dinamicii ciocnirilor nucleare la energii de cativa GeV/A trebuie luata in consideratie geometria ciocnirii. De exemplu, distributiile unghiului “thrust” (“impingere”) sunt diferite pentru ciocnirile nucleare simetrice si cuasisimetrice, respectiv, nesimetrice [143,144,151]. Valorile unghiurilor de “thrust” si valorile directiei indica posibilitatea ca particulele sa fie generate in conuri pe diferite directii. Pentru ciocniri nucleu nucleu la 4.5 A GeV/c – in experimente folosind spectrometrul SKM 200 la care inregistrarea informatiei se face pe film – aceste conuri sunt in acord cu imaginile de pe film. Aceste conuri au fost numite jeturi de materie nucleara.

O alta marime de interes in studierea comportarii hidrodinamice a materiei nucleare este sfericitatea. Ea poate fi calculata folosind tensorul de sfericitate definit astfel:

     .           (III.139)

            Prin rezolvarea ecuatiei de functii si valori proprii asociate tensorului, se poate defini sfericitatea ca fiind raportul urmator:

       ,           (III.140)

unde li sunt valorile proprii ale tensorului de sfericitate definit prin relatia (III.139), ordonate descrescator. Sfericitatea ia valori intre S=0 – cand apar 2 jeturi de materie nucleara, in directii opuse – si S=1 – caz pentru care emisia este izotropa.

Folosind valorile proprii pentru ecuatii de functii si valori proprii a tensorului de sfericitate se poate introduce o alta marime importanta, anume: planaritatea. Relatia de definitie este data de urmatoarea relatie:

           ,           (III.141)

            Forma diagramei de curgere poate oferi diverse argumente pentru comportarea hidrodinamica a materiei nucleare in ciocnirile nucleare la energii inalte. Este important sa precizam ca multe dintre aceste marimi sunt de asemenea folosite in Fizica particulelor elementare pentru stabilirea structurii de jet a producerii de particule si a structurii de cuarc pentru hadroni [32,152–157]. Despre alte marimi specifice analizei globale se va mai discuta in aceasta parte a cursului.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

ALIAJE NEFEROASE DE TURNATORIE. STRUCTURA SI PRORIETATI
Consideratii termodinamice asupra tranzitiilor de faza
Principiul I al dinamicii (principiul inertiei). Masa si impulsul
Materia – Starile materiei
Regimul electrocinetic stationar in medii conductoare masive - Ecuatiile campului electrocinetic. Unicitatea campului
Densitatea electronica a structurii proteinei
Modalitati de incalzire electrica
Repulsia sterica



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu