Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » fizica
Controlul procesului de cracare catalitica - petrobrazi

Controlul procesului de cracare catalitica - petrobrazi





SOCIETATEA NATIONALA A PETROLULUI “PETROM” - S.A. BUCURESTI

SUCURSALA

PETROBRAZI


CONTROLUL PROCESULUI DE

CRACARE CATALITICA

1                    SCOP

1.1              Procedura stabileste modul de control al procesului de cracare catalitica desfasurat in sectia Cracare Catalitica.

2                    DOMENIUL DE APLICARE

2.1              Procedura se aplica de catre functiile/compartimentele implicate in activitatea de control al procesului de cracare catalitica.

3                    DEFINITII. PRESCURTARI

3.1              Definitii

3.1.1    Nu se aplica.

3.2              Prescurtari

3.2.1    CC                   - cracare catalitica.

3.2.2    DAV               - distilare atmosferica si in vid.

3.2.3    FCC                - cracare catalitica in strat fluidizat.

3.2.4    GPL                - gaz petrolier lichefiat.

3.2.5    I.C.                  - inspectie calitate.

3.2.6    MEA               - monoetanolamina.

3.2.7    MEC               - metil-etil-cetona.

3.2.8    MTBE             - metil-tert-butil-eter.

3.2.9    P.P.U.P.          - programare planificare urmarire productie.

4                    DOCUMENTE DE REFERINTA/FORMULARE

4.1              Documente de referinta

4.1.1        Regulament de functionare al instalatiei FCC.

4.1.2        Regulament de functionare al instalatiei Gascon-Merox.

4.1.3        Regulament de functionare al instalatiei nr. 3 – Parc rezervoare 9/5.

4.1.4        Controlul produsului neconform – cod P 6.5 01

4.1.5        Inspectii si incercari – cod P 6.2 01

4.1.6        Controlul proceselor de masurare – cod P 6.3 01

4.1.7        Mentenanta echipamentelor – cod P 5.6 05

4.2       Formulare

4.2.1    Foaie de urmarire parametri instalatie FCC – cod D 001 01 CC

4.2.2    Foaie de urmarire parametri instalatie  Gascon-Merox – cod D 001 02 CC

4.2.3    Foaie de parametri si analize instalatie Utilitati Stripare Ape Sulfuroase – cod D 001 03 CC

4.2.4    Foaie de operare CO – Boiler – cod D 001 04 CC

4.2.5        Foaie de masuri rezervoare si sfere – cod D 001 05 CC

5          PROCEDURA

5.1              Descrierea procesului
 

5.1.1        Procesul de cracare catalitica a distilatelor medii si grele are la baza reactii de cracare, in urma carora se realizeaza descompunerea materiilor prime cu obtinere de fractii usoare metan - butan, benzine si motorine. Procesul are loc in prezenta de catalizatori zeolitici in strat fluidizat. Amestecul de reactie este supus unui proces de fractionare, in urma caruia se obtin produsele finite.

5.2       Materii prime si auxiliare

5.2.1        In procesul de cracare catalitica, materia prima o constituie amestecul de distilat de vid, motorina de cocsare, distilate grele si benzina de cocsare.

5.2.2        Distilatul de vid este produsul principal al coloanei de distilare in vid de la instalatia DAV.

5.2.3        Distilatele grele sunt fractii laterale ale coloanei de distilare atmosferica de la instalatia DAV.

5.2.4        Motorina de cocsare este obtinuta in coloana de fractionare de la instalatia Cocsare.

5.2.5        Benzina de cocsare este produsul de varf al coloanei de fractionare a instalatiei Cocsare. Aceasta nu se amesteca in rezervorul de materie prima cu celelalte componente, ci este introdusa sub forma de injectie direct in riser. 

5.3              Fazele procesului tehnologic

5.3.1    Incalzirea materiei prime la temperatura de regim si contactarea catalizatorului.

5.3.2    Cracarea catalitica propriu-zisa.

5.3.3    Separarea amestecului de reactie prin distilare fractionata.

5.3.4    Concentrare gaze.

5.3.5    Stabilizare benzina.

5.3.6    Spalare GPL cu MEA si rafinare cu NaOH.

5.3.7    Rafinare benzina.

5.3.8        Fractionare gaze.

5.4              Produse obtinute (utilizare)

5.4.1        Benzinele de CC sunt utilizate in amestec cu alti componenti pentru obtinerea benzinei auto.

5.4.2        Fractia usoara de reciclu, fractia grea de reciclu si reziduul sunt folosite in amestecuri pentru obtinerea diferitilor combustibili (pentru turbine, cazane, combustibili grei). Reziduul de CC mai poate intra si in componenta alimentarii instalatiei Cocsare.

5.4.3        Propanul este folosit ca solvent in procesul de dezasfaltare, agent frigorific, materie prima pentru producerea de etilena. In ultimul timp, propanul se foloseste drept combustibil pentru microcentralele termice.

5.4.4        Propilena se utilizeaza pentru obtinerea compusilor de polimerizare, oligomeri pentru obtinerea detergentilor biodegradabili. Propilena se foloseste la alchilarea benzenului pentru obtinerea fenolului si acetonei, pentru obtinerea alcoolului izopropilic, acrilonitril, propenoxid si alti compusi organici.

5.4.5        Fractia i-butan-butene se intrebuinteaza in principal pentru obtinerea de MTBE prin eterificare cu metanol. Partea care nu intra in reactie se foloseste in amestec la obtinerea combustibililor GPL.

5.4.6        Fractia n-butan-butene se foloseste pentru obtinerea solventilor MEC si eter etilic. De asemenea, se utilizeaza pentru obtinerea combustibililor GPL (aragaz).

5.4.7        Gazele CC se utilizeaza la ardere in cuptoarele din instalatiile tehnologice.   

5.5              Schema fluxului tehnologic


5.6       Plan de reglare a parametrilor de proces

Nr.

crt.

Denumire produs

Parametrii reglati

Aparat

Domeniul de

variatie

0

1

2

3

4

1

Materie prima CC

Debit alimentare

F - FICSL 625

120 – 209 m3/h

2

Benzina Cocsare

Debit

F – FICAL 560

0 – 28,5 m3/h

3

Fractie gaze

Temperatura reactor

F - TRC 562

280 – 545 oC

4

Fractie usoara de reciclu

Debit

F - FRC 124

9 - 45 m3/h

Debit abur stripare

F - FI 108

800 - 1400 kg/h

5

Fractie grea de reciclu

Debit

F - FRC 117

3 – 30 m3/h

Debit abur stripare

F - FI 109

300 - 1500 kg/h

6

Gaze CC

Presiune GV 4

G - PRC 39

11,5 - 14,1 bar

Debit benzina debutanizata

G - FRC 55

0 - 15 m3/h

7

LPG

Debit vapori GV 5

G - FRC 52

4654  - 12411 Nm3/h

Debit apa

Me - FRC 47

6 – 12  m3/h

Debit solutie M.E.A.

Me - FIC 101

2 - 9 m3/h

0

1

2

3

4

8

Benzina C.C.

Temperatura varf  FV 8

F - TRC 94

120 - 160oC

Debit reflux benzina

F - FR 133

40 - 120 m3/h

Debit soda

Me - FRC 8

15 – 21,6 m3/h

Temperatura GV 6

G - TI 5 - 4

171 - 195oC

9

Propan

Debit reflux

G - FRC 136

100 - 160 Nm3/h

Temperatura varf  GV 13

G - Th 139

35 – 48 oC

Presiune GV 13

G - PRC 141

16– 19,3 bar

Diferenta temperatura GV 9

GDTRC 90

1 - 5oC

Temperatura varf  GV 9

G - TI 5 - 9

45 – 58 oC

Debit propan parc

G - FRC 126

1 - 8 m3/h

10

Propilena

Temperatura varf  GV13

G - TI 5 - 11

35 – 48  oC

Debit reflux



G - FRC 136

100 - 160 Nm3/h

Presiune GV 13

G - PRC 141

16– 19,3 bar

Debit propilena parc

G - FR 133

2,5 – 18  m3/h

11

izoButan-Butene

Diferenta de temperatura GV 9

GDTRC 90

1 - 5oC

Debit reflux GV 11

G - FRC 117

35 - 175 m3/h

Temperatura reflux

G - Th 118

55 – 65 oC

Temperatura baza GV 9

G –TI 5 - 13

95 - 110oC

12

Butan-Butene

Presiune GV 11

G - PRC 120

7 – 10 bar

Debit reflux GV 9

G - FRC 92

36 - 72 m3/h

Debit n-butan la parc

G - FRC 105

8 – 15 m3/h

Debit reflux GV 11

G - FRC 117

35 - 175 m3/h

Temperatura taler 7 - GV 6

G -  TI 5 - 6

50 – 65 oC

Debit reflux la GV 6

G - FRC 72

56  - 111,8  m3/h

Debit n-butan la parc

G - FRC 105

8 - 15 m3/h

5.7       Plan de prelevare a esantioanelor pe fluxul de fabricatie

Nr.

pct.

Simbol pct.

esantionare

Denumire produs

Caracteristica/

U.M.

Limite

admise

Frecventa

Metoda de

analiza

0

1

2

3

4

5

6

1

Rezervoare

nr. 40, 41, 42

si 43

Materie prima pentru CC

Densitate, g/cm3 

max. 0,915

la rezervor

STAS 35 – 81

Distilare:

 - initial, 0C

 - temp. la  5%vol., 0C

 - temp. la 50%vol.,0C

 - temp. la 90%vol.,0C

min. 250

min. 280

max. 390

min. 400

la rezervor

SR ISO

3405:1998

Viscozitate la 50oC, oE

max. 4

la rezervor

STAS 117 – 87

Culoare ASTM

max. 5

la rezervor

SR ISO 2049:1998

Punct congelare, oC

max. 25

la rezervor

STAS 39 – 80

Apa + impuritati mec.:

 - medie, % gr.

 - tras, % gr.

 - scurgere, % gr.

max. 0,2

max. 0,6

max. 1,5

1/rezervor

2/rezervor

2/rezervor

STAS 24/1 – 89

Sulf , % gr.

max. 1,3

la rezervor

ASTM D 2622 – 98

Cocs Conradson,% gr.

max. 0,64

la rezervor

SR ISO 6615: 1996

Factor de caracterizare

10 - 13

la rezervor

UOP 375

Sodiu, ppm

max. 1

2/luna

ASTM D 5863 – 95

Factor de metale, ppm

max. 5

2/luna

ASTM D 5863 – 95

2

Rezervoare

nr. 47, 49, B6

Benzina Cocsare

Densitate, g/cm3

0,700 – 0,780

la rezervor

STAS 35 – 81

Distilare:

 - final, 0C

max. 205

SR ISO 3405:1998

3

Aspiratie GC2

Fractie gaze

Densitate relativa, -

min. 1,2

2/sapt.

STAS 1310 -73

Continut  CO, CO2, O2 si N2, % vol.

max. 8

1/luna

UOP 539-97

Compozitie, % vol.

-          suma C3

-          i-butene

-          C5 + C5+

min. 15

min. 2

max. 8

2/sapt.

UOP 539-97

4

Coloana

FV8

Fractie usoara de

reciclu

Densitate, g/cm3

0,919 - 0,950

1/zi

STAS 35-81

Initial, oC

min. 185

SR ISO 3405:1998

Punct de inflamare, oC

min. 55

SR EN 22719:2001

Culoare ASTM

2,0 – 4,0

SR ISO 2049:1998

5

Baza coloana FV8

Fractie grea de reciclu

Densitate, g/cm3

0,900 - 1,00

1/ zi

STAS 35-81

Initial, oC

max. 271

SR ISO 3405:1998

Punct de inflamare, oC

min. 70

SR EN 22719:2001

Culoare ASTM

2 - 4,5

SR ISO 2049:1998

6

GV 4

Gaze CC

Continut CO, CO2, O2 si N2 , % vol.

max. 12

1/luna

UOP 539–97

Densitate relativa

max. 0,9

1/zi

STAS 1310-73



Compozitie, % vol.

-           suma C3

-          C5 + C5+

max. 10

max. 1

UOP 539 - 97

7

MeP 6

Fractie

C3 – C4

Hidrogen sulfurat,

mg/Nm3

max. 1830

1/zi

STAS 6908/2–75

Sulf mercaptanic,

mg/Nm3

max. 1110

STAS 6908/2-75

0

1

2

3

4

5

6

8

Vas  MeV3

Benzina CC

Final, oC

max. 215

1/sch.

SR ISO 3405:1998

Densitate, g/cm3

max. 0,760

STAS 35-81

RSH,  ppm

max. 12

STAS 8042–83

Tensiune de vapori,

mm col. Hg

max. 500

1/sch.

STAS 121 - 80

Coroziune pe lama  de Cu

1B

1/zi

SR ISO 2160:1995

Culoare Saybolt

min. +5

1/zi

STAS 34 - 67

Doctor Test

negativ

1/sch.

STAS 47-80

Indice  neutralizare,

mg KOH/100 ml

max. 2

1/zi

STAS 23-75

Cifra octanica Research

min. 92

       1/zi

STAS 26-68

Vas MeV3

Benzina usoara CC

Final, oC

max. 215

1/sch.

SR ISO 3405: 98

Densitate, g/cm3

max. 0,760

1/sch.

STAS 35-81

Sulf total, % gr.

max. 0,035

2/sch.

ASTM D 2622-98

Tensiune de vapori,

 mm col. Hg

max. 500

1/sch.

STAS 121-80

Coroziune pe lama de Cu

1B

1/zi

SR ISO 2160:1995

Culoare Saybolt

min. +5

1/zi

STAS 34 - 67

Doctor  Test

negativ

1/sch.

STAS 47-80

Indice neutralizare,

mg KOH/100 ml

max.2.

1/zi

STAS 23-75

Cifra octanica Research

min. 91

1/zi

STAS 26-68

Schimbator S12

Benzina grea CC

Final, oC

max. 225

2/sch.

SR ISO 3405:1998

9

Baza coloana

GV13

Propan

Compozitie:

- propan, % gr.

- hc. C2 total, % gr.

- propilena, % gr.

- hc. C4 total, % gr.

min. 92

max. 5

max. 2

max. 2

1/sch.

1/sch.

1/sch.

1/sch

STAS 8723 – 70

Continut diene, % mol

max.0,5

1/ 8 zile

SR EN ISO 27941

Sulf total, mg/Nm3

max. 100

1/ 8 zile

STAS 6908/2-75

10

Varf coloana

GV 13

Propilena

Compozitie:

- etan + etilena, % vol.

- propan, % vol.

- propilena, % vol.

- butan + butilena

- propadiena+H2C2+CO2

max. 0,5

max. 10

min. 90

max. 1

max.0,2

1/sch.

1/sch.

1/sch.

1/sch.

trimestrial

STAS 11114-88

sulf total, % gr.

max. 0,010

1/sch.

STAS 6908/2-75

11

Varf coloana

GV 11

izo-Butan-butene

Compozitie:

- ∑ hc. C3 (C3+C3,), % gr.

- izo-butena, % gr.

-          ∑ hc. C5, % gr.

max. 2

min. 15

max. 0,1

1/sch.

SI 1-2001

Continut MEA, ppm

max. 10

1/sch.

SI 1 - 2001

12

Baza coloana

GV 11

Butan-butene

Compozitie, % gr.:

- cis+trans butene, % gr.

- izobutan, % gr.

- hc.C5 ( sat.+nesat.), % gr.

- hc.C3 (sat.+nesat.) , % gr.

- 1+izo-butena, % gr.

min. 58

max. 2

max. 0,5

max. 0,02

max. 2

1/sch.

STAS 9756-79

Sulf total,  mg/Nm3

max.100

1/sapt.

STAS 6908/2-75

5.8              Documentarea neconformitatilor pe fluxul de fabricatie

Nr.

crt.

Denumire produs

Punct de proba

Caracteristica/U.M.

Neconformitate

minora

majora

1

Materie prima

Rezervoarele

40, 41, 42, 43

Apa + impuritati mec., % gr:

         - medie

         - tras



         - scurgere

0,2 – 0,4

0,6 – 0,8

1,5 – 1,7

              >0,4

>0,8

>1,7

Factor de metale, ppm

-

>20

Carbon rezidual, % gr.

0,64 – 1,0

> 1,0

Sulf , % gr.

-

>1,30

2

Benzina CC

Rezervoarele

110, 111, 112, 113,

114, 115, 116

Distilare: final, oC

215 – 220

> 220

3

Benzina usoara CC

Rezervoarele

110, 111, 112, 113,

114, 115, 116

Distilare: final, oC

215 - 220

> 220

Continut de sulf, % (m/m)

0,035 – 0,038

> 0,038

4

Propan

Sferele

T53, T54

Compozitie:

- propan, % (m/m)

90,0 – 92,0

< 90,0

5

Propilena

Sferele

T94, T95

Compozitie:

- propilena, % (v/v)

88,0 – 90,0

< 88,0

6

izo-Butan-butene

Contor R1, R2 MTBE

Compozitie:

-          izo-butena, % (m/m)

12,0 – 15,0

< 12,0

Continut MEA, ppm

10,0 – 15,0

> 15,0

7

Butan-butene

Sferele 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123

Compozitie:

- hc. C5 (saturate + nesaturate), % (m/m)

0,5 – 1,0

> 1,0

8

Fractie C3 – C4

Intrare MeV20

Continut hidrogen sulfurat,

mg/Nm3

-

> 5000

Continut sulf mercaptanic, mg/Nm3

-

> 3000

5.9              Noxe

5.9.1        Catalizatorii de cracare in strat fluidizat sunt constituiti din particule foarte fine ce pot cauza iritatii ale ochilor si cailor respiratorii.

5.9.2        Benzina poate duce la intoxicatii acute, subacute si cronice datorita solubilitatii vaporilor de  benzina in sange si atingerii concentratiilor toxice. Benzina poate avea actiune predominant narcotica, convulsionanta sau iritanta, in functie de proportia dintre clasele de hidrocarburi. Hidrocarburile alifatice au efect general narcotic si local iritativ cu actiune convulsionanta. Metanul si etanul sunt inerte din punct de vedere toxicologic. Hidrocarburile C3 - C4 au actiune toxica predominant narcotica (uneori convulsionanta) si mai putin iritativa.

Prezenta dublei legaturi confera olefinelor o toxicitate crescuta fata de parafinele corespunzatoare.

Hidrocarburile aromatice in cantitati mari sunt deosebit de periculoase, ca urmare a faptului ca benzenul are efect cancerigen si afecteaza sistemul nervos central, iar aromatele mai grele au efect narcotic.

            Concentratia maxima admisibila a vaporilor de benzina, conform NR - 1975, este de 700 mg/mc.

5.9.3        Hidrogenul sulfurat (H2S) apare in gazele de cracare datorita prezentei sulfului in materia prima. Mai apare in benzina nestabilizata, in separatoarele de gaze, in produsele de varf de la stripare si debutanizare, gazele sarace de la resorbtie din cadrul instalatiei Gascon-Merox si in vaporii de la varful coloanei de stripare a apelor uzate.

Hidrogenul sulfurat este unul dintre cele mai toxice gaze cunoscute si contactul cu o atmosfera ce contine chiar sub 0,1% vol. H2S poate fi fatal, intr-un timp de 10 minute sau chiar mai putin.

Hidrogenul sulfurat se prezinta sub forma unui gaz incolor, cu miros specific de oua clocite (senzatia olfactiva nu creste in raport cu concentratia gazului in aer). De retinut ca, se poate intampla ca mirosul particular, decelabil in concentratii mici, sa nu mai poata fi perceput la concentratii mari datorita anesteziei olfactive.

Concentratia maxima admisibila este stabilita prin normele republicane de protectie a muncii la 15 mg/mc, iar cea medie de 10 mg/mc. Mirosul devine distinct la 0,025 ppm.

5.9.4        Hidroxidul de sodiu (NaOH) se utilizeaza in instalatia Gascon-Merox in amestec cu apa in diferite concentratii. NaOH este un electrolit tare, atat in stare cristalina cat si in solutie, unde este complet ionizat. Nu este volatil, dar se ridica usor in aer sub forma de aerosoli, mai ales cand se sufla liniile de pompare cu aer tehnic pentru golirea lor.

Concentratia maxima admisa este stabilita la 3 mg aerosoli alcalini/mc aer, iar concentratia medie de 1 mg/mc aer.

5.10          Protectia mediului

5.10.1    Platforma instalatiei CC este in totalitate betonata si are numai canalizare industriala cu inchidere hidraulica.

5.10.2  In functionarea normala a instalatiei, cat si la opririle pentru revizii si reparatii, trebuie avut in vedere si protejarea mediului inconjurator.

5.10.3  Moleculele biatomice (simetrice) de oxigen si azot din aer nu absorb radiatiile solare, astfel incat nu contribuie la incalzirea atmosferei. In contact cu aceasta, moleculele cu mai multi atomi (hidrocarburi gazoase, bioxid de carbon, oxizi de sulf) absorb radiatiile solare, ceea ce face sa creasca temperatura aerului. Cresterea continua a temperaturii atmosferice, cunocuta sub numele de ' efectul de sera ', are influente negative asupra climei prin perturbarea ciclitatii anotimpurilor, topirea calotelor polare de gheata, perioade prelungite de seceta sau ploaie, etc.

5.10.4    Se vor evita la nivelul instalatiei scapari si purjari de hidrocarburi gazoase (metan, etan, propan, propilena, butan) in atmosfera libera. Noile utilaje: compresorul GC-2 si pompele GP-20A,B au etansari duble, astfel incat eventualele scapari de hidrocarburi ajung la facla. Purjarea pompelor si a utilajelor trebuie sa se faca numai in facla, pentru a impiedica ajungerea hidrocarburilor gazoase in atmosfera libera. De asemenea, la oprirea pentru revizii se va damfui instalatia, la inceput numai  catre facla, iar dupa eliminarea in totalitate a gazelor se vor deschide si ventilele de purjare in atmosfera.

5.10.5    La facla gazele sunt recuperate si arse in cuptoarele Rafinariei sau la cosul faclei. Prin ardere hidrocarburile gazoase se transforma in bioxid de carbon si vapori de apa. Dioxidul de carbon este transformat de plante in polizaharide (celuloza) in procesul de fotosinteza si este redat circuitului in natura, iar vaporii de apa condenseaza sub forma de nori, ploaie, roua, etc. Daca emisiile de bioxid de carbon in atmosfera nu sunt mari, vegetatia abundenta reuseste sa asigure mentinerea acestora in limitele in care sa nu produca ' efectul de sera '.

5.10.6  Benzina se va recupera in totalitate prin impingerea cu presiunea din gaze combustibile si prin dezlocuire cu apa la parcul de rezervoare, la oprirea instalatiei pentru revizie.

Se are in vedere ca produsele petroliere sa nu ajunga pe platforma betonata si la canalizare sau in atmosfera libera, protejand astfel cei trei factori de mediu: sol, apa, aer.

5.10.7    O problema majora in protejarea mediului ambiant o au compusii cu sulf continuti in titeiul prelucrat in Rafinarie si implicit in produsele obtinute in procesul de prelucrare. Compusii cu sulf, prin ardere, se transforma in oxizi de sulf care maresc  ' efectul de sera ', iar prin combinarea lor

cu vapori de apa din atmosfera dau nastere la acizi ai sulfului si implicit la ' ploile acide ', ce au influente negative asupra vegetatiei si biosferei in general.

Prelucrarea unor titeiuri cu un continut mic de sulf face ca poluarea mediului ambiant sa fie in limite acceptabile pentru o activitate industriala - economica.

5.10.8  Benzina si gazele petroliere lichefiate (GPL) ce rezulta din instalatia Gascon - Merox sunt tratate cu lesie de soda caustica pentru retinerea compusilor cu sulf (mercaptani, hidrogen sulfurat). Dupa o anumita perioada de functionare, lesia de soda se uzeaza si este eliminata din instalatie in rezervorul 1305. Lesia de soda uzata contine in cea mai mare parte apa amestecata cu saruri dizolvate de Na2S, NaHS, RSNa, Na2CO3, NaHCO3, RCOONa si urme de catalizator Merox. Aceasta solutie are un caracter bazic si o actiune nociva asupra vietii din mediul ambiant.

S-a stabilit ca sulfurile sunt toxice pentru microorganismele anaerobe, deoarece acestea reactioneaza rapid cu oxigenul dizolvat in apa, impiedicand microorganismele sa obtina oxigenul necesar reactiilor metabolice.

Concentratii de sulfuri sub 10 mg/l (exprimate in sulf) previn in general consumarea rapida a oxigenului dizolvat pentru oxidarea sulfurilor, lasand destul oxigen pentru reactiile microbiene.

De aceea, lesia de soda uzata nu se va da la canalizarea industriala, ci se va transporta in vagoane cisterna la Epurare bilogica, unde exista posibilitatea dozarii cantitatii, fara sa afecteze microorganismele procesului de epurare a apelor reziduale.

6                    RESPONSABILITATI

6.1              Sef Sectie C.C./Sef instalatie C.C.

6.1.1        Asigura disponibilitatea instructiunilor de lucru, procedurilor, regulamentelor de functionare.

6.1.2        Asigura instruirea personalului.

6.1.3        Asigura utilizarea echipamentului de lucru adecvat.

6.1.4        Asigura utilizarea de echipamente de masurare conforme (verificate la intervalele specificate).

6.1.5        Asigura relaizarea planului de productie.

6.1.6        Asigura tratarea produsului neconform.

6.1.7        Asigura verificarea, pastrarea si arhivarea inregidtrarilor rezultate din controlul proceselor.

6.2              Sef Serviciu I.C.

6.2.1        Asigura inspectia produselor.

6.2.2        Asigura identificarea produsului neconform.

6.3              Sef serviciu Protectia Mediului

6.3.1        Asigura inspectia factorilor de mediu.

6.3.2        Efectueaza determinari de noxe.

6.4              Sef Laborator Metrologie

6.4.1        Asigura verificarea, la intervale specificate, a echipamentului de masura si monitorizare.

6.5              Sef Serviciu P.P.U.P.

6.5.1        Asigura difuzarea planului de productie si monitorizarea productiei.

6.5.2        Dirujeaza fluxurile de produse.

6.5.3        Urmareste realizarea actiunilor corective stabilite in sedintele operative zilnice si raporteaza Directorului Productie.

7                    INREGISTRARI

7.1       Foaie de urmarire parametri  instalatie CC – cod D 001 01 CC –  se completeaza intr-un singur exemplar de catre operator ll. Se verifica de catre seful de formatie la schimb si de catre seful de instalatie. Se arhiveaza in cadrul sectiei de catre seful de instalatie o perioada de 3 ani.

7.2       Foaie de urmarire parametri instalatie Gascon-Merox – cod D 001 02 CC – se completeaza intr-un singur exemplar de catre operator ll. Se verifica de catre seful de formatie la schimb si de catre seful de instalatie. Se arhiveaza in cadrul sectiei de catre seful de instalatie o perioada de 3 ani.

7.3       Foaie de parametri si analize instalatie Utilitati Stripare Ape Sulfuroase – cod D 001 03 CC – se completeaza intr-un singur exemplar de catre operator Stripare Ape Sulfuroase. Se verifica de catre seful de formatie la schimb si de catre seful de instalatie. Se arhiveaza in cadrul sectiei de catre seful de instalatie o perioada de 3 ani.

7.4       Foaie de operare CO – Boiler – cod D 001 04 CC – se completeaza intr-un singur exemplar de catre operator CO - Boiler. Se verifica de catre seful de formatie la schimb si de catre seful de instalatie. Se arhiveaza in cadrul sectiei de catre seful de instalatie o perioada de 3 ani.

7.5       Foaie de masuri rezervoare si sfere – cod D 001 05 CC - se completeaza intr-un singur exemplar de catre pompagiu casa de pompe 10/1. Se verifica de catre seful de formatie la schimb si de catre seful de instalatie. Se arhiveaza in cadrul sectiei de catre seful de instalatie o perioada de 3 ani.

7.6       Raport de serviciu – cod D5.6 05 00 01- se completeaza intr-un singur exemplar de catre seful de formatie la schimb. Se verifica de catre seful de instalatie. Se arhiveaza in cadrul sectiei de catre seful de instalatie o perioada de 3 ani.

7.7       Raport de dispozitii – se completeaza intr-un singur exemplar de catre seful de sectie, in care se inregistreaza dispozitiile ce trebuie indeplinite in situatii deosebite si dispozitiile referitoare la functionarea proceselor la perametrii depasiti pentru o perioada mai mare de 24 de ore. Se arhiveaza in cadrul sectiei de catre seful de sectie o perioada de 3 ani.      

8          ANEXE

8.1       Foaie de urmarire parametri  instalatie C.C.

8.2       Foaie de urmarire parametrii instalatie Gascon-Merox.

8.3       Foaie de parametri si analize instalatie Utilitati Stripare Ape Sulfuroase.

8.4       Foaie de operare CO – Boiler.

8.5              Foaie de masuri rezervoare si sfere.

8.6              Caiet de blinde.

           









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Determinarea incluziunilor nemetalice in oteluri
Expansiunea Joule-Thompson
Transferul caldurii prin radiatie
Metoda liniarizarii armonice(sau metoda functiei de descriere)
Lucrul mecanic
Legea lui Hess
Osciloscopul
Conditii experimentale pentru crearea de stari anomale in ciocniri nucleare relativiste



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu