Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » fizica
Optimizarea organizarii reviziei unui reactor de hidrotratare prin metoda drumului critic

Optimizarea organizarii reviziei unui reactor de hidrotratare prin metoda drumului critic



Optimizarea organizarii reviziei unui reactor de hidrotratare  prin metoda drumului  critic

1Generalitati.Metoda drumului critic


      Revizia unui reactor reprezinta un ansamblu de activitati care se pot desfasura in serie sau in paralel, in functie de conditionarile de natura tehnologica.

      Activitatile necesita pentru desfasurare conditii optime, un consum de resurse materiale, energetice, umane si temporale.

      Organizarea desfasurarii activitatilor la realizarea unei revizii presupune stabilirea unui obiectiv care se considera avantajos intr-un anumit context.

      In majoritatea cazurilor practice acest obiectiv este legat de termenul minim in care se pot desfasura toate activitatile din cadrul proiectului. Metoda folosita pentru a optimiza desfasurarea activitatilor este metoda drumului critic. Aceasta stabileste succesiunea optima pentru activitati si ofera posibilitatea cunoasterii in orice moment a stadiului realizarilor si a necesarului pentru perioda urmatoare.

      Aplicarea metodei drumului critic pentru optimizarea realizarii reviziei unui reactor de hidrofinare a unei motorine de distilare atmosferica, presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

                        •stabilirea activitatilor componente;

                        •conditionarea activitatilor si caracterizartea lor din punct de vedere al               

                          duratei de desfasurare si al numarului de executanti;

                        •realizarea graficului asociat proiectului;

                        •calculul termenelor pentru activitati;

                        •trasarea graficului Gantt pentru utilizarea fortei de munca;

                        •analiza posibilitatilor de optimizare a desfasurarii activitatilor.

      In cadrul acestui capitol se vor analiza succesiv etapele prezentate, cu analiza specifica pentru particularitatile impuse de tipul reactorului.

       

2. Stabilirea activitatilor componente in proiectul de realizare a reviziei reactorului de hidrofinare

      Revizia reactorului de hidrotratare presupune realizarea activitatilor care sunt prezentate in tabelul 4.2.1.

      Tabelul 4.2.1. Denumirea activitatilor necesare pentru revizia reactorului de hidrotratare.

Nr.crt.

Denumire activitate

Cod

1.

Oprirea reactorului

A

2.

Scoaterea din sistem a produsilor

B

3.

Scoaterea din sistem a reactorului

C

4.

Inertizarea reactorului cu abur

D

5.

Pregatirea reactorului pentru revizie

E

6.

Inspectia conductelor intrare-iesire reactor

F

7.

Verificarea si repararea armaturilor

G

8.

Verificarea si repararea sau inlocuirea aparaturii de masura si control defecte

H

9.

Scoaterea catalizatorului din reactor

I

10.

Reconditionarea catalizatorului

J

11.

Verificarea si izolatia sudurilor dintre virolele reactorului

K

12.

Verificarea si separarea izolatiei

L

13.

Verificarea suportilor straturilor de catalizator si a redistribuitoarelor de flux

M

14.

Introducerea catalizatorului in reactor

N

15.

Montarea armaturilor in reactor

O

16.

Efectuarea probei de presiune

P

17.

Introducerea reactorului in circuitul instalatiei

Q

       

3. Conditionarea activitatilor si caracterizarea lor

      In tabelul 4.3.1. este prezentata conditionarea activitatilor si caracterizarea lor din punct de vedere al duratei de desfasurare si al numarului de executanti.

Tabelul 4.3.1.  Conditionarea activitatilor si caracterizarea lor

Cod

          Activitate

Precedenta

Urmatoare

Durata activitatii

       dij ,ore

Nr.executanti

         nij

A

-

B

4

2

B

A

D,C

3

2

C

B

E,F

4

6

D

B

I

24

3

E

C

G

8

10

F

C

H

2

6

G

E

K,L

72

10

H

F

K,L

102

10

I

D

J

4

12

J

I,K

N

48

8

K

G,H

J

8

4

L

G,H

M

6

6

M

L

O

4

5

N

J

O

8

12

O

N,M

P

8

10

P

O

Q

4

4

Q

P

-

2

8

4 .Realizarea grafului asociat proiectului

Graful reprezintao schema plana in care activitatile sunt prezentate prin sageti.

Aij = activitatea

dij = durata activitatii

nij = numarul de executanti necesar desfasurarii activitatii

i = momentul de inceput al activitatii

j = momentul de sfarsit al activitatii

Se stabilesc termene minime si maxime in care se produc evenimentele din grafic.

In functie de termenele evenimentelor, se stabileste drumul critic reprezentand drumul total din grafic cu lungimea cea mai mare si, totodata, reprezentand intervalul de timp cel mai scurt in care se pot incheia toate activitatile din proiect.

5. Drumul critic

Drumul critic reprezinta drumul complet de lungime maxima, iar lungimea lui reprezinta cea mai scurta perioada de timp in care se pot desfasura toate activitatile unui graf.

Drumul critic (Dcr), in cazul reviziei unui reactor de hidrofinare, este format din activitatile A,B,C,F,H,K,J,N,O,P,Q .

Lungimea drumului critic: 211 ore .

 

6. Calculul termenelor pentru activitati

=termenul cel mai apropiat fata de inceputul proiectului la care se poate incepe     

               evenimentul Aij

=termenul cel mai indepartat fata de inceputul proiectului la care se poate sfarsi  

                evenimentul Aij

=termenul cel mai indepartat de inceputul proiectului, la care evenimentul Aij    

                      poate incepe

=termenul cel mai apropiat de inceputul proiectului, la care evenimentul Aij poate sfarsi

, unde  =rezerva totala de timp pentru activitatea Aij

Ea reprezinta intervalul de timp in care activitatea poate fi intrerupta si reluata fara sa afecteze termenul final minim optim pentru incheierea proiectului.

, unde rezerva de timp pentru evenimentul i

Activitatile care sunt pe drumul critic au rezerva de timp egala cu zero.

,unde =lungimea maxima a drumurilor incomplete de la evenimentul 1 la                                                evenimentul i

,unde diferenta dintre lungimea drumului critic si lungimea

                                                       maxima a drumurilor de la evenimentul n(eveniment                                                           

                                                        final) la evenimentul i

In tabelul urmator sunt prezentate termenele activitatilor, rezervele de timp si durata activitatilor.

Tabelul.4.6.1. Termenele si rezervele de timp ale activitatilor

Cod

Dij, ore

Termene

Activitati

Rt

A

4

0

0

4

4

0

B

3

4

4

7

7

0

C

4

7

7



11

11

0

D

24

7

113

31

137

106

E

8

11

53

18

61

42

F

2

11

11

13

13

0

G

72

19

61

91

133

42

H

120

13

13

133

133

0

I

4

31

137

35

141

106

J

48

141

141

189

189

0

K

8

133

133

141

141

0

L

6

133

187

139

193

54

M

4

139

193

143

197

54

N

8

189

189

197

197

0

O

8

197

197

205

205

0

P

4

205

215

209

209

0

Q

2

209

209

211

211

0

 

7.  Tabelul matrice

Tabelul matrice este o metoda de verificare a grafului, dar si o alta posibilitate de a prezenta informatii despre activitatile din cadrul acestui proiect.

Tabelul4.7.1. Prezentarea tabelului matrice.

 

tjM

ij

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

0

0

1

4____4

4

0____0

4

4

2

7____7

3

4____4

7

4

3

137____31

24

113____7

11____11

4

7____7

31

137

4

141____35

4

137____31

11

11

5

61____18

8

53____11

13____13



2

11____11

19

61

6

133____91

72

61____19

13

13

7

133____133

120

13______13

133

133

8

141___141

8

133____133

193___139

6

187____133

141

141

9

189___189

48

141____141

189

189

10

197___197

8

189____189

139

193

11

197___143

4

193____139

197

197

12

205___205

8

197____197

205

205

13

209___209

4

205____205

209

209

14

211___211

2

209____2209

211

211

15

-

-

tim

0

4

7

31

11

19

13

133

141

189

139

197

205

209

211

-

-

tjm

0

4

4

137

11

61

13

133

141

189

193

197



205

209

211

                     


CAPITOLUL V

Norme privind tehnica securitatii si protectia mediului

V.1 Prevederi generale

      Ridicarea si reducerea temperaturii, debitelor si presiunilor in timpul operarii instalatiei trebuie sa se faca treptat, prevenindu-se o variatie brusca, care poate duce la dilatari si contractari neuniforme ale aparatelor[6].

      In zonele de trecere, aparatele tehnologice si conductele cu temperaturi de peste 60 oC vor fi izolate termic.

      Partile metalice ale cuptoarelor vor fi legate la pamant pentru descarcarea electricitatii statice .

      Inaintea aprinderii pacurilor la cuptoare se vor executa:

                        -controlul canalelor de fum, a registrelor de fum si a focarelor;

                        -verificarea dispozitivelor de protectie si a materialului P.S.I.;

                        -verificarea cuptoarelor;

                        -verificarea ventilelor de aer;

                        -indepartarea condensului de pe conducte de gaze;

      La punerea in functiune a aparatelor tehnologice sa se evacueze aerul, care se va face cu abur, gaz inert sau chiar prin umplerea lor cu produs lichid.

      Toate aparatele tehnologice vor fi scurse complet de apa la introducerea produselor ce urmeaza sa fie prelucrate.

      Deschiderea aparatelor tehnologice se va face numai dupa golirea produselor inflamabile si toxice si o aburire de minimum 24 ore.

      Toate schimbatoarele de caldura vor fi prevazute cu prize pentru montarea de manometre atat pentru manta, cat si pentru fasciculele tubulare, precum si cu prize plasate in punctele cele mai inalte de pe conductele de iesire a apei pentru contorul scaparilor de gaze.

      Schimbatoarele trebuie sa aiba mantaua si capacele izolate termic pentru evitarea pierderilor de caldura si a producerii  aburului.

      Produsele  se iau numai dupa trecerea probei printr-un racitor cu apa.

      Buna functionare a utilajelor depinde intr-o masura de mentinerea in functiune economica a ventilelor glisante, care regleaza circulatia catalizatorului in instalatie.

INSTRUCTIUNI P.S.I.

      Este interzisa incalzirea cu foc deschis a aparatelor, recipientelor, conductelor care contin produse petroliere in scopul topirii ghetii provenite prin inghetarea apei separate din produsele respective.

      Este interzisa folosirea benzinei, spirtului sau a altor produse petroliere usor inflamabile pentru aprinderea combustibilului la arzatoarele de la cuptoare.

      Se interzice folosirea corpurilor de iluminat fara globuri de protectie sau cu globuri sparte fara gratarul de protectie impotriva loviturilor mecanice.

      Se interzice exploatarea instalatiei cu elemente metalice nelegate la pamant, pentru scurgerea electricitatii statice.

      Este interzisa pomparea pe conducte a amestecurilor de produse petroliere cu apa.

      Este interzisa spalarea cu apa a conductelor spre rezervorul in care se depoziteaza produse volatile.

      Este interzisa pomparea produselor petroliere sub nivelul produsului din rezervor cu o viteza mai mare de 2 m/s in conducte de impingere spre rezervor.

      Este interzisa pomparea unui produs greu: petrol, motorina, ulei, pacura intr-un rezervor care a continut benzina sau alt produs usor volatil, inainte de golirea completa a conductei de incarcare si a rezervorului de benzina sau de produs usor volatil continut si evacuarea gazelor din rezervor.

      Sulfurile si depunerile provenite de la curatirea coloanelor din instalatie, vor fi indepartate din incinta instalatiei si ingropate pentru a nu se autoaprinde.

             

V.2 Aspecte privind poluarea mediului in instalatia de hidrotratare

   

                                                                                                                                                                                     

      Poluarea daca uneori poluarea mediului inconjurator este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi eruptiile vulcanice, cea mai mare parte a substantelor poluante provine din activitatile umane.

      Ca orice unitate industriala, rafinaria la randul ei este o sursa de poluare pentru mediul inconjurator . In figura urmatoare sunt prezentate principalele emisii poluante produse intr-o rafinarie cu capacitatea de 25000 bbl/zi titei cu 1,4 % masa sulf.

Emisii poluante intr-o rafinarie care prelu-creaza 25000 t/zi titei cu 1,4 % sulf

      Poluarea in instalatia de hidrotratare poate fi tratata ca :

                        •Poluarea aerului si tipurile de poluanti in aer

                        •Poluarea apei si tipurile de poluanti in apele reziduale evacuate

                        •Poluarea solului

                        •Poluarea fonica

Poluarea aerului si tipurile de poluanti in aer

      

                  

      Poluarea urbana a aerului este cunoscuta sub denumirea de smog. Smogul este in general un amestec de monoxid de carbon si compusi organici din combustia incompleta a combustibililor fosili cum ar fi carbunii si de dioxid de sulf de la impuritatile din combustibili.      

      In timp ce smogul reactioneaza cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se condenseaza sub forma de picaturi, intetind ceata. Pana in secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sanatate.

      Poluarea aerului poate proveni din urmatoarele surse:

     Arderea combustibililor la cuptorul din instalatia de hidrotratare poate conduce la:

                        •emisia de hidrocarburi(daca arderea nu are loc in conditii optime) ;

                        •emisii de particule solide (cenusa rezultata din arderea combustibililor  

                          lichizi, ceea ce conduce la utilizarea combustibilului gazos, chiar daca  

                          acesta e mai scump);

                            •emisii de oxizi de sulf, cand combustibilul utilizat contine sulf. Reducerea emisiilor de SOx se face prin mai multe procedee moderne de tratare fie a combustibilului, fie a gazelor arse.

                        •emisii de oxizi de carbon, care apar in urma arderii incomplete. O solutie

evidenta pentru micsorarea acestor emisii este proiectarea, operarea si intretinerea corespunzatoare a cuptoarelor si arzatoarelor acestora.

                            •emisii de NOX , legate in special de proiectarea si intretinerea arzatoarelor de la cuptoare. Si in acest caz , exista diverse procedee pentru reducerea poluantilor de tip NOx .

      Instalatia de hidrofinare are ca puncte de poluare importante urmatoarele utilaje si fluxuri:

                        •cuptorul;

                        •scurgeri de la racordurile si punctele de prelevat probe;

                        •esaparile de la supapele de siguranta;

Poluarea solului

      In conditii normale de proiectare si operare a instalatiei de hidrotratare, nu sunt surse permanente de poluare a solului. Totusi se pot considera urmatoarele surse posibile de poluare a solului:

              •O sursa posibila  de poluare a solului o constituie rezervoarele de materie prima si produse. Fundurile rezervoarelor se pot coroda  in timp , si pot avea loc scurgeri de produse.

         •Cea mai mare cantitate de produse se colecteaza in in sistemul de canalizare si se recupereaza in instalatia de epurare ape uzate, dar si in sol, datorita unor imperfectiuni ale sistemului de canalizare (fisuri, deteriorari, agresivitatii solului sau produsului care circula prin conducte).

             •Conductele de produse si utilitati care leaga diversele utilaje si instalatii pot constitui surse de poluare. In cazul conductelor, depistarea se face mai dificil.

             •Batalurile de produse si namoluri , a caror funduri si pereti nu au fost impermeabilizate corespunzator.In plus, terenul se poate lasa sau fisura in timp (in urma cutremurelor sau alunecarilor de teren).

         •Produsele petroliere , care pot apare accidental sunt spalate de apele meteorice , ape de incendiu si pot impurifica solul.

      Alte surse de poluare si poluanti ai solului sunt deseurile solide ca:

                        •impuritatile solide din titei;

                        •produsii de coroziune din instalatia tehnologica si canalizare;

                        •reziduurile solide provenite din operatiile de intretinere si curatire;

                        •cocsul de la decocsarea cuptoarelor.

Poluarea fonica

      In instalatia de hidrotratare, exista o gama diversa de utilaje statice si dinamice, care prin activitatea tehnologica si de deservire, pot produce zgomote de diferite naturi si proveniente.

      Poluarea fonica se poate datora urmatoarelor utilaje:

                        •pompelor si compresoarelor;

                        •ventilatoarelor ;

                        •conductelor prin care circula cu viteze mari gaze, aer sau abur;

                        •activitatii din atelierele mecanice aferente instalatiei;

                        •cuptorului.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Masurarea maselor
Miscarea oscilatorie a punctului material
Miscarea unui corp cu masa variabila
Definirea notiunilor de participanti si spectatori
Legatura dintre informatie si entropie
Legea lui OHM
Calculul transportoarelor lente
PIERRE CURIE


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu