Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » referate » fizica
Procesul de masurare - mijloace de masurare

Procesul de masurare - mijloace de masurare




PROCESUL DE MASURARE

Definitie

Elementele procesului de masurare

  • obiectul masurarii
  • mijloacele de masurare
  • metodele de masurare

Marimea de masurat (masurandul) reprezinta un atribut al unui fenomen, al unui corp sau al unei substante, care este susceptibil de a fi diferentiat calitativ si determinat cantitativ.

Mijloacele de masurare

Definitie reprezinta totalitatea mijloacelor tehnice utilizate in procesul de masurare.



Clasificare in functie de complexitate:

  • masuri
  • aparate de masurat
  • instalatii de masurare

Clasificare in functie de destinatie::

  • mijloace de masurare etalon sau etaloane
  • mijloace de masurare de lucru

Clasificare dupa forma prezentarii rezultatului:

mijloace de masurare analogice - rezultatul masurarii este o functie continua.

mijloace de masurare digitale - rezultatul masurarii este prezentat direct sub forma numerica.

Etaloane

Mijloace de masurare etalon servesc la definirea, materializarea, conservarea sua reproducerea unitatii de masura in scopul transmiterii ei catre alte mijloace de masurare.

Categorii de etaloane:

  • de definitie - materializeaza definitia unei anumite unitati de masura printr-un obiect sau printr-un experiment
  • de conservare - caracterizate de un parametru fizic foarte stabil in timp si fata de influentele exterioare
  • de transfer - utilizat ca intermediar pentru a compara intre ele etaloanele
  • de lucru - utilizate in mod curent pentru a etalona sau verifica mijloace de masurare

In functie de exactitate etaloanele pot fi: primare, secundare, de referinta, de lucru.

MIjloacele de masurare de lucru sunt cele cu care se executa masurarile cerute de practica.

Masura este materializarea unitatii de masura, a unui multiplu sau a unui submultiplu al acesteia.

Aparatul de masurat este un sistem tehnic care permite determinarea cantitativa a marimilor ce se masoara.

Instalatia de masurat este un ansamblu de aparate si masuri conectate intre ele dupa o anumita schema, in scopul efectuarii unor masurari.

LANTURI DE MASURARE

Lantul de masurare: serie de elemente ale unui aparat de masurat sau ale unui sistem de masurare care constituie traseul semnalului de masurat de la intrare pana la iesire.

Lant de masurare analogic:

Mijloace de masurare mecanice

Elementul de palpare este elementul care vine in contact cu piesa de masurat.

Dispozitivul de transmitere asigura trecerea semnalului de la sistemul de palpare la dispozitivul de amplificare.

Dispozitivul de amplificare mareste convenabil amplitudinea semnalului si il transmite la dispozitivul de afisare.


Mijloace de masurare electrice


Traductorul este un dispozitiv care transforma marimea de masurat aplicata la intrarea sa (de obicei neelectrica) intr-un semnal electric (curent, tensiune).

Dispozitiv de intrare (dispozitiv intermediar)

Dispozitivul de masurare este un mijloc de masurare care transforma semnalul de la intrarea sa intr-o marime perceptibila cu ajutorul careia se determina valoarea marimii masurate.

Dispozitivul de iesire permite ca valoarea masurata sa poata fi citita direct sub forma de indicatie, sa poata fi inregistrata sau sa poata fi transmisa unor dispozitive de actionare, stocare sau prelucrare a informatiilor de masurare.

Lant de masurare digital

Schema functionala a unui lant de masurare digital contine o partea analogica si alte cateva blocuri specifice. Semnalul analogic este prelucrat in blocul analogic si apoi aplicat unui bloc de esantionare - memorare (E/M) care preleveaza valori instantanee si le mentine la intrarea convertorului analog - digital (CAD) pe timpul necesar conversiei.

Iesirea numerica a CAD poate fi:

  • prelucrata digital (calculul valori medii, valorii efective)
  • obtinuta la imprimanta
  • utilizata pentru controlul procesului respectiv (automat)

Microprocesorul (P), pe baza unui program impus de utilizator, asigura reglarea marimii masurate


Metodele de masurare

Definitie: ansamblul de procedee folosite pentru obtinerea informatiei de masurare.

Clasificare.

a.      dupa exactitatea obtinuta.

de laborator

industriale

b.      dupa modul de prezentarea rezultatului masurarii

metode de masurare analogice

metode de masurare digitale

c.       dupa modul de obtinere a valorii masurate:

metode directe

metode indirecte

metode implicite (de comparatie): de substitutie, diferentiale, de zero.

d.      dupa modul de sesizare a valorii masurandului:

metode cu contact

metode fara contact

Metodele de masurare indirecte sunt acele metode prin care se masoara alte marimi, iar valoarea marimii de masurat se obtine prin calcul.

Metode de masurare directe sunt acele metode in care se masoara nemijlocit marimea de masurat.

Caracteristici metrologice

  1. sensibilitatea: exprima raportul intre variatia marimii de ietire variatia marimii de intrare.
  2. pragul de sensibilitate: cea mai mica variatie a marimii de masurat care determina o variatie perceptibila a marimii de iesire. Pentru aparatele digitale - rezolutia .
  3. justetea: proprietatea aparatului de masurat de a da indicatii medii cat mai apropiate de valoarea adevarata a marimii de masurat.
  4. fidelitatea: proprietatea aparatului de masurat de a da indicatii cat mai apropiate intre ele cand masurarea se repeta in conditii identice.
  5. precizia: exprima proprietatea aparatului de a da indicatii cat mai apropiate de valoarea adevarata.

Clasa de exactitate este o clasa a mijloacelor de masurare care satisfac anumite conditii metrologice destinate sa mentina erorile in limitele specificate. Este indicata printr-un numar denumit indice de clasa, marcat pe cadranul aparatului

2. MIJLOACE PENTRU MASURAREA LUNGIMILOR

Lungimea - marime fundamentala

notiunea de lungime se refera la   inaltime, grosime, raza, diametru, distanta

unitatea fundamentala pentru lungime in S.I. este m (metru)

Metode de masurare - metoda absoluta - se masoara valoarea totala a lungimii cu ajutorul unui instrument sau aparat de masurat

- metoda comparativa - se masoara diferenta unei lungimi fata de o lungime etalon.

MIJLOACE DE MASURAT LUNGIMI

MASURI

Masuri de lungimi cu repere

Ruleta

Rgla metalica

Fir de masurat

Masuri de lungimi terminale

Cala plan-paralela

Lera

Calibru

Masuri de lungimi mixte

Mira

Panglica topografica

Panglica de masurat pentru croitorie si cizmarie

Ruleta de masurat cu lest

Metru articulat

Instrumente

Subler

Micrometru

Comparator

Compas de masurat

Aparate

Aparate de masurat ecartamentul caii ferate

Optimetru

Opticator

Microscop de masurat lungimi

Masini si instalatii

Masina de masurat lungimea tesaturilor

Masina universala de masurat

Interferometru cu laser

tipuri de sublere

- dupa destinatie de exterior, de interior , 

de adancime, de trasaj, pentru roti dintate

- dupa precizie:

cu precizia 1/10 sau cu valoarea diviziunii de 0,10mm. Lungimea scarii vernierului este de 10 diviziuni.

cu precizia 1/20 sau cu valoarea diviziunii de 0,05mm. Lungimea scarii vernierului este de 20.

cu precizia 1/50 sau cu valoarea diviziunii de 0,02mm. Lungimea scarii vernierului este de 50.

citirea sublerului

pe rigla gradata se citeste numarul intreg de milimetri in dreptul reperului zero al vernierului,

pentru stabilirea zecimilor de mm se observa care este primul reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe rigla gradata

  Sublerul

Micrometrul

este un instrument de masurat realizat cu un mecanism surub-piulita. Pasul surubului este de 0,5mm.

principiu de functionare - transformarea miscarii de rotatie a unui surub in miscare de translatie

este prevazut cu dispozitiv de citire pe tambur, cu cadran sau cu dispozitiv digital

clasificare:

dupa precizie: micrometre cu precizia de 0,01mm; 0,02mm; 0,001mm.

dupa pozitia suprafetei de masurare: de exterior, de interior, de adancime

dupa destinatie: pentru table, tevi, filete

corelatia dintre pasul surubului, deplasarea tijei si diviziunile scarii gradate

Pas surub micrometric

Deplasare tija surub micrometric

Numar diviziuni pe scara

Valoare diviziune pe scara

0,5mm

0,5mm

0,01mm

1mm

1mm

0,01mm

citirea micrometrului

se citeste mai intai numarul intreg de mm sau intreg plus jumatate de mm citite pe scara 11 si 12 vizibile pe bucsa gradata 4

se adauga apoi sutimile de mm citite pe scara 13 a tamburului 5 in dreptul reperului care coincide cu reperul longitudinal 10

 



3. MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

APARATE PENTRU MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

MARIME MASURATA

DENUMIREA APARATULUI

Intensitatea curentului electric

ampermetru

Tensiunea electrica

voltmetru

Rezistenta electrica

ohmmetru

Puterea electrica

wattmwtru

Enegia electrica

Contor de energie electrica

3.1. MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC

Curentul electric - miscarea dirijata a purtatorilor de sarcina electrica dintr-un conductor.

Intensitatea curentului electric - cantitatea de purtatori de sarcina electrica care traverseaza sectiunea unui conductor in unitatea de timp.

Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) - amper (A

Masurarea intensitatii curentului electric - prin metode directe ampermetre

Tipuri de ampermetre - analogice

- digitale

Galvanometru - pentru masurarea curentilor de intensitate foarte mica (10-6 - 10-9)

Simbolizarea ampermetrelor

Montarea ampermetrului in circuit - se monteaza in serie in circuitul in care se masoara intensitatea curentului.


Rezistenta interna a ampermetrului rA - este foerte mica, mult mai mica decat rezistenta circuitului (consumatorului), pentru a avea erori cat mai mici.

3.2. MASURAREA TENSIUNII ELECTRICE

Tensiunea electrica - lucrul mecanic efectuat pentru transportul sarcinii electrice intre doua puncte ale unui circuit.

Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) - volt (V

Masurarea tensiunii - prin metode directe voltmetre

- prin metode de compensatie - pentru masurari de mare exactitate

Tipuri de voltmetre - analogice

- digitale


Simbolizarea voltmetrelor

Montarea voltmetrului in circuit - se monteaza in paralel in circuitul in care se masoara tensiunea.


Rezistenta interna a voltmetrului rv - este foarte mare, mult mai mare decat rezistenta circuitului (consumatorului), pentru a avea erori cat mai mici.

Extinderea domeniului de masurare a ampermetrului si voltmetrului

In cazul in care valoarea marimii masurate depaseste domeniul de masurare al aparatului electric se poate realiza extinderea domeniului de masurare al acestuia.

 


Extinderea domeniului de masurare se realizeaza cu dispozitive speciale introduse in circuitul de masurare, si anume :

In curent continuu : sunturi si rezistente aditionale

In curent alternativ : transformatoare de masurat


3.4. MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE

Rezistenta electrica - marime fizica care consta in proprietatea unui material de a se opune trecerii curentului electric.

Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) - ohm (W)

Metode de masurare a rezistentei electrice

metoda indirecta - a ampermetrului si voltmetrului (metoda volt-mpermetrica)

metode cu citire directa - ohmmetre, megaohmmetre, multimetre

metode de comparatie - (metode de punte)

Masurarea rezistentelor prin metoda ampermetrului si voltmetrului

se masoara tensiunea Ux la bornele consumatorului cu ajutorul unui voltmetru

se masoara intensitatea Ix curentului prin consumator cu ajutorul unui ampermetru

se calculeaza rezistenta consumatorului introducandvalorile obtinute anterior in expresia matematica a legii lui Ohm

montajul amonte

montajul aval

montajul se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mari, mult mai mari decat rezistenta interna a ampermetrului

montajul se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mici, mult mai mici decat rezistenta interna a voltmetrului


Masurarea rezistentelor cu ohmmetrul analogic

Ohmmetrul - aparat cu ajutorul caruia se masoara direct valoarea rezistentei electrice.

Principiu de functionare - masurarea curentului ce strabate circuitul ohmmetrului si a carui valoare depinde de rezistenta de masurat, conform legii lui Ohm.

Componentele unui ohmmetru

Tipuri de ohmmetre - in functie de mmodul de conectare al miliampermetrului

Schema serie

toate elementele componente sunt montate in serie

sursa de tensiune continua este o baterie de 1,5..1,8V

miliampermetru magnetoelectric avand scara gradata direct in ohmi, cuprinzand intervalul de la Rx=0 la Rx=

scara gradata este inversa si foarte neuniforma

reglarea indicatiei acului indicator este necesara, deoarece imbatranirea bateriei determina modificarea tensiunii cu care este alimentat aparatul si prin urmare cresterea erorii de masurare

etapele reglarii

pentru Rx=0 se realizeaza un scurtcircuit intre bornele aparatului. Daca acul indicator nu este la 0 se regleaza Rp pana se obtine indicatia corecta

pentru Rx= se lasa bornele aparatului in gol si se regleaza pozitia acului indicator cu ajutorul corectorului de zero al aparatului magnetoelectric

acest tip de ohmmetru se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mari cuprinse intre 10 si 106W

pentru ca eroarea de masurare sa fie cat mai mica este necesar ca intervalul de masurare se fie ales astfel incat citirea sa se faca la mijlocul scarii gradate.

Schema derivatie

miliampermetrul magnetoelectric este montat in paralel in circuitul de masurare

sursa de tensiune continua este o baterie de 1,5..1,8V

miliampermetru magnetoelectric avand scara gradata direct in ohmi, cuprinzand intervalul de la Rx=0 la Rx=

scara gradata este directa si foarte neuniforma

reglarea indicatiei acului indicator este necesara, deoarece imbatranirea bateriei determina modificarea tensiunii cu care este alimentat aparatul si prin urmare cresterea erorii de masurare

etapele reglarii

pentru Rx=0 se regleaza pozitia acului indicator cu ajutorul corectorului de zero al aparatului magnetoelectric

pentru Rx= se lasa bornele aparatului in gol si se regleaza Rp pana se obtine indicatia corecta

acest tip de ohmmetru se utilizeaza pentru masurarea rezistentelor mici pana la 50W

intreruptorul K trebuie deconectat atunci cand nu se efectueaza masurari pentru a se evita descarcarea bateriei

Masurarea rezistentelor cu ajutorul metodelor de comparatie

Principiu - masurarea rezistentei electrice prin compararea cu valoarea unor rezistente cunoscute.

Tipuri - metoda de punte (puntea Wheatstone), metoda substitutiei, metoda compararii tensiunilor si metoda reducerii tensiunii la jumatate.

Puntea Wheatstone

Puntea - circuit care contine patru elemente (brate9 dispuse intr-o schema sub forma unui patrulater. Circuitul se alimenteaza pe una din diagonale, iar in cealalta diagonala se monteaza un aparat indicator de nul.



Avantajele metodei sensibilitate mare

precizie mare

domeniu larg de utilizare

manevrare usoara

R1, R2- rezistente de raport

R3 - rezistenta de comparatie

G - galvanometru cu rol de indicator de nul 

E - sursa de tensiune continua

R0 - rezistenta de protectie a galvanometrului

R3 -prin reglajul rezistentei de comparatie, pentru un raport al rezistentelor R1, R2, se realizeaza , echilibrarea puntii

G - indica lipsa curentului in diagonala de masurare

E - alimenteaza cu tensiune electrica montajul

Se regleaza R3 pina cand indicatorul de nul indica 0.

Se citesc valorile rezistentelor R1,R2, R3. 

Se calculeaza Rx din relatia de echilibru a puntii. 

R1 R3 = R2 Rx

Sau: - La o punte in echilibru produsele bratelor opuse sunt egale.

La o punte in echilibru rapoartele bratelor alaturatesunt egale.

Protectia galvanometrului

Deoarece la inceputul masurarii puntea poate fi puternic dezechilibrata, trebuie sa se micsireze sensibilitatea galvanometrului pentru a nu fi deteriorat la trecerea unui curent prea mare prin el. Se introduce rezistenta R0 in serie cu galvanometrul, prin intermediul comutatorului K2. Cand echilibrul puntii a fost aproximativ atins, se trece K2 pe pozitia 1 si se continua echilibrarea cu o sensibilitate sporita.

Metoda substitutiei

E- sursa de c.c. cu rezistenta ibnterna neglijabila

Re - rezistensa variabila etalonata

K - comutator cu doua pozitii

A - ampermetru cu mai multe limite de masurare

se inchide K pe pozitia 1 si se masoara

se trece K pe pozitia 2 si se masoara

se variata Re pana cand I1=I2

3.5. MASURAREA PUTERII ELECTRICE

Unitatea fundamentala de masura ( in S.I.) - watt (W)

Puteri electrice in c.a.

putere aparenta - unitatea de masura: voltamper - VA

putere activa P=U I cosj - unitatea de masura: watt - W

putere reactiva Q=U I sinj - unitatea de masura: voltamper reactiv - var

Masurarea puterii electrice in c.c.

metoda ampermetrului si voltmetrului

- puterea consumata in c.c. de un receptor avand rezistenta electrica R se poate masura cu un ampermetru si un voltmetru.

- voltmetrul se va monta in amonte (k pe pozitia a) daca R>>ra, fie in aval (k pe pozitia b) daca R<< rv

masurarea cu wattmetrul electrodinamic

indicatia aparatelor electrodinamice este proportionala cu puterea electrica si ca urmare se pot grada direct in wati

scara aparatului este directa si uniforma

deoarece la wattmetru exista pericolul de supraincarcare chiar daca indicatia aparatului este sub limita de masurare (U si I pot depasi valorile nominale chiar daca produsul lor este in limite normale) se vor monta un ampermetru si un voltmetru pentru a urmari incarcarea wattmetrului.


simbolizarea wattmetrului

- montarea wattmetrului in circuit

bornele de tensiune notate cu U* si U se conecteaza in paralel cu sarcina

bornele de curent notate cu I* si Ise conecteaza in serie cu sarcina

bornele marcate cu "*" se numesc borne polarizate si sunt borne de intrare de tensiune si de curent

wattmetre cu mai multe domenii de masurare

sunt prevazute cu mai multe domenii pentru intensitatea curentului electric si mai multe domenii pentru tensiune

pentru a se determina puterea masurata de wattmetru, este necesar sa se cunoasca constanta Kw a wattmetrului, corespunzatoare domeniilor alese pentru intensitatea curentului si pentru tensiune

Kw reprezinta puterea corespunzatoare unei diviziuni a scarii gradate

In - domeniul de masurare ales pentru intensitatea curentului

Un - domeniul de masurare ales pentru tensiune

amax - numarul maxim de diviziuni al scarii gradate

puterea masurata i cazul in care acul indicator arata a diviziuni este

Masurarea puterii electrice in c.a. monofazat

masurarea puterii aparente

se poate realiza cu un voltmetru si un ampermetru

in functie de impedanta consumatorului se poate alege varianta amonte sau aval

puterea se va calcula cu ajutorul relatiei de definitie


masurarea puterii active

se poate masura cu wattmetrul analogic electrodinamic sau ferodinamic sau cu wattmetrul digital

in functie de impedanta consumatorului se poate alege varianta amonte sau aval, avand grija ca bornele marcate sa fie legate la sursa

masurarea puterii reactive

indirect - masurand puterea aparenta si puterea activa si aplicand relatia

direct - cu ajutorul varmetrelor

varmetrele sunt tot aparate electrodinamice sau ferodinamice care au in serie cu bobina mobila in loc de rezistenta aditionala o bobina sau un condensator, care introduc un defazaj suplimentar de 900

bornele marcate trebuie sa fie legate la sursa

la o montare corecta varmetrul va indica in sensul normal daca defazajul este inductiv si in sens contrar daca defazajul este capacitiv.


3.6. MASURAREA ENERGIEI ELECTRICE IN C.A. MONOFAZAT

in curent continuu, intreaga energie electrica absorbita de un consumator de la o sursa se consuma, in sensul transformarii in alta forma de energie

in curent alternativ nu se consua intreaga energie absorbita de la sursa, o parte se inmagazineaza in componentele reactive ale circuitului, deci exista:

energie activa determinata de puterea activa P

energie reactiva determinata de puterea reactiva Q

unitatea de masura pentru energia activa este varsecunda si kilovarora.

unitatea de masura pentru energia reactiva este 1J=1Ws.In practica se utilizeaza kWh

masurarea se efectueaza cu contorul de energie electrica

contorul este realizat dintr-un dispozitiv de masurat si un mecanism integrator

tipuri de contoare:

de tip electrodinamic pentru masurarea energiei electrice in c.c.

de inductie pentru masurarea energiei electrice in c.a.

constanta nominala a contorului Cn este inversul constantei reale si reprezinta

numarul de rotatii pe care le face discul pentru un consum de energie egal cu 1kWh

N - numarul de rotatii

W - energia consumata

conectarea contoarelor in circuit se face conform aceleiasi scheme ca si in cazul

wattmetrelor

3.7. TRANSFORMATOARE DE MASURAT

Transformatoarele de masurat sunt sunt transformatoare de constructie speciala utilizate in tehnica masurarilor pentru a extinde domeniile de masurare ale ampermetrelor si voltmetrelor in circuite de curent alternativ.

Rolul lor functional este de a micsora - reduce - curentul sau tensiunea de masurat

Dupa marimea pe care o reduc transformatoarele de masurare pot fi:

transformatoare de masurat de curent

transformatoare de masurat de tensiune

3.7.1. Transformatoarele de masurat de curent

- o infasurare primara realizata cu un numar mic de spire (uneori o singura spira), N1, care se monteaza in serie cu circuitul strabatut de curentul de valoare mare I1 care se masoara.

- o infasurare secundara care are un numar mai mare de spire N2, si la bornele acesteia se leaga ampermetrul care masoara curentul I2.

- Raportul curentilor este:

= de unde:

I1 = I2

Din aceasta relatie se observa ca in circuitul secundar ampermetrul masoara un curent de ori mai mic decat cel din primar.

deoarece in secundarul transformatorului se conecteaza o impedanta mica (cea a ampermetrului) regimul de functionare al transformatorului este apropiat de regimul de functionare in scurtcircuit al transformatoarelor de forta.

Regim de avarie: I1 0 si Z= - aceasta situatie apare cand secundarul ramane deschis. Pentru a evita regimul de avarie in secundar se monteaza de regula un ampermetru de 1A sau de 5A sau circutul de curent al unui wattmetru. In cazul in care acestea lipsesc, bornele infasurarii secundare se leaga in scurtcircuit.




3.7.2. Transformatorul de masurat de tensiune

S1

 

Raportul tensiunilor este:

= de unde: U1 = U

electrice in circuite cu tensiuni nominale peste 500 V, la o tensiune de 100 V.


4 MIJLOACE PENTRU MASURAREA MARIMILOR ELECTRICE

magnetoelectrice

feromagnetice

electrodinamice

de inductie

unitatea de masura, indicata prin simbolul sau

clasa de precizie

natura curentului (c.c., c.a.)

tensiunea de incercare a rigiditatii dielectrice

simbolul care indica fenomenele ce stau la baza functionarii aparatului

dispozitivul de producere a cuplului activ

dispozitivul de producere a cuplului rezistent

dispozitivul de citire

corectorul de zero

amortizorul

4.1. Aparate magnetoelectrice (cu bobina mobla)

principiu de functionare interactiunea dintre campul magnetic al unui magnet permanent si o bobina mobila parcursa de curentul de masurat (c.c.). Cuplul activ care apare pune in miscare bobina mobila impreuna cu intreg echipajul mobil.

Descrierea aparatului

dispozitivul de producere a cuplului activ - partea fixa este alcatuita din magnet permanent, piese polare si miez cilindric. Partea mobila este realizata dintr-o bobina asezata in intrefierul circuitului magnetic.

dispozitivul de producere a cuplului rezistent - doua arcuri spirale

dispozitivul de citire - acul indicator si scara gradata.

corectorul de zero

amortizorul - electromagnetic

caracteristica statica de functionare a aparatului (unde I este curentul care strabate bobina)

proprietati:

scara uniforma

sensibilitate mare

precizie foarte buna

consum propriu de putere foarte mic

putin influentate de campurile magnetice exterioare

functioneaza numai in c.c.

sensibile la suprasarcini

utilizari

ampermetre si voltmetre de c.c.


4.2. Aparate feromagnetice

mai sunt cunoscute si sub numele de aparate electromagnetice sau cu fier mobis

principiu de functionare: functioneaza pe baza actiunii campului magnetic al unei bobine fixe parcurse de curentul de masurat, asupra unor placute din material feromagnetic, care sunt atrase sau respinse in interiorul bobinei.

are 2 variante constructive:

- cu atractie:

dispozitivul de producere a cuplului activ - bobina fixa (1), piesa din material

feromagnetic (2) asezata pe axul (3) al echipajului mobil

dispozitivul de producere a cuplului rezistent - arc spiral (6)

dispozitivul de citire - ac indicator 4) si scara gradata

corectorul de zero (7)

amortizorul - pneumatic cu paleta (8)

cu respingere

dispozitivul de producere a cuplului activ - bobina fixa (1) de forma cilindrica si 2 placute din material feromagnetic, din care (2) este fixata pe bobina, iar (3) pe axul (4) al echipajului mobil

dispozitivul de producere a cuplului rezistent - arc spiral (79

dispozitivul de citire - ac indicator (5) si scara gradata

corectorul de zero

amortizorul - cu paleta (6)

caracteristica statica de functionare a aparatului

proprietati:

scara neuniforma

sensibilitate mica

precizie mica

consum propriu de putere mare

influentate de fenomenul de histerezis si curentii turbionari

influentate de campurile magnetice exterioare

functioneaza in c.c. si in c.a.

utilizari

ampermetre si voltmetre de c.c.


4.3. Aparate electrodinamice

principiu de functionare actiunea fortelor electrodinamicece se exercita intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti. Cuplul activ care apare pune in miscare bobina mobila impreuna cu intreg echipajul mobil.

Descrierea aparatului

dispozitivul de producere a cuplului activ - este alcatuit din 2 bobine fixe legate in serie sau in paralel, piese polare si miez cilindric. Bobina mobila este fixata pe axul echipajului mobil.

dispozitivul de producere a cuplului rezistent - doua arcuri spirale

dispozitivul de citire - acul indicator si scara gradata.

corectorul de zero

amortizorul - pneumatic cu paleta sau cu piston

caracteristica statica de functionare a aparatului

in c.c.

in c.a.

utilizari

ampermetre si voltmetre de c.c.

wattmetre: bobina fixa este numita si bobina de curent (se leaga in serie in circuit), bobina mobila este numita bobina de tensiune (se leaga in paralel in circuit).

proprietati:

scara uniforma (cand sunt utilizate ca wattmetre)

scara neuniforma (cand sunt utilizate ca ampermetre si voltmetre)

sensibilitate buna

precizie foarte buna

consum propriu de putere foarte mare

influentate de frecventa curentului (vor fi utilizate doar pana la 1500Hz)

influentate de campurile magnetice exterioare

functioneaza in c.c. si in c.a.

sensibile la suprasarcini


4.4. Aparate digitale

Principiul de functionare al aparatelor de masurat digitale consta in transformarea marimii de masurat, de obicei analogice, in semnale digitale.

transformarea marimii continue (analogice) in semnale digitale se realizeaza prin  discretizarea si codificarea marimii de masurat

discretizarea se poate face in timp (esantionare) sau in nivel (cuantificare)

interval de esantionare - timpul dintre doua masurari succesive

rezolutia aparatului - diferenta dintre doua trepte succesive

eroare de discretizare - diferenta dintre valoarea reala a marimii si valoarea masurata

schema bloc


Circuitul de intrare - prelucreza marimea de masurat pentr a obtine o marime convenabila la intrarea convertorului

Convertorul analog digital - transforma marimile de masurat analogice in marimi digitale

Numaratorul - numara impulsurile de la iesirea convertorului. Este format dintr-un lant de celule elementare de numarare care depind de sistemul de numeratie folosit.

Decodorul - transforma rezultatul masurarii din sistemul binar in sistemul zecimal

Dispozitivul de afisare - asigura comanda automata a operatiilor.

- pentru realizarea lui se folosesc diode electroluminiscente (LED) si cristale lichide (au proprietatea de a-si schimba traansparenta sau culoarea sub influenta campurilor electrice sau magnetice)

Blocul de comanda- asigura comanda automata a tuturor operatiilor

Blocul de alimentare - alimenteaza celelalte blocuri functionale.

proprietati

afisarea directa, sub forma numerica a rezultatului masurarii

masurarea nu este continua, ci discreta, ea efectuandu-se la anumite intervale de timp

valoarea afisata urmareste variatia in trepte cu care marimea este aproximata







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Ecuatia Vlasov. Ecuatia Vlasov-Uenling-Uhlenbeck
Aplicatii ale teoremei impulsului pentru un tub de curent
Energia de activare. Teoria ratei de reactie
Procese simple aplicate aerului umed, reprezentate in diagrama Mollier
Informatii asupra dinamicii ciocnirilor nucleare relativiste din comportarea protonilor participanti
Forma pulsului generat de detectorii cu semiconductori
Nucleoni participanti. Metode de detreminare si informatii dinamice
Producerea de hipernuclee in ciocniri nucleare relativiste



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu