Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » fizica
Structuri de calire si revenire la oteluri si fonte

Structuri de calire si revenire la oteluri si fonte



Structuri de calire si revenire la oteluri si fonte .

 

  1. Constituenti de calire ai otelurilor .  

    Calirea unui aliaj metalic consta prin incalzirea acestuia peste temperatura critica de transformare in stare solida, mentinerea un anumit timp la acest nivel de temperatura si racirea cu o viteza mai mare decat cea critica, asigurandu-se o stare structurala in afara de echilibru.

    Viteza critica de calire este acea viteza de racire care provoaca aparitia in structura a martensitei. Pentru calire otelurile hipoeutectoide vor fi incalzite la


Ac3 + 50…70oC si racite rapid ( calire completa ), iar cele hipereutectoide se incalzesc la Ac1 + 50…70oC si se racesc brusc. In acest ultim caz se efectueaza o calire incompleta, cementita secundara fiind foarte dura, nu influenteaza rezulta- tul calirii. Racirea lenta a otelului eutectoid din domeniul austenitic conduce la aparitia perlitei. Cresterea vitezei de racire provoaca o coborare a pozitiei punctului critic de transformare aeutectoida, obtinandu-se tot amestecuri mecanice ferito-cementitice, dar cu un grad de dispersie mai ridicat al fazelor.

     1. 1. SORBITA DE CALIRE

   Apare la viteze de racire ceva mai mari decat cele corespunzatoare transformarii perlitei; lamelele de ferita-cementita sunt mai fine‚ au un grad de dispersie mai ridicat‚ o duritate mai mare si o susceptibilitate la atac chimic mai mare       ( figura  1. ) .

   1. 2. TROOSITA DE CALIRE

   Apare la viteze de racire si mai mari, lamelele de ferita

Text Box:         Figura12.2.Troostita.
            MOx500 .
Figura  1. Soorbita. MOx1500 .

Are o   duritate mult mai ridicata comparativ cu sorbita, se ataca foarte rapid cu nital si apare la microscop sub si de cementita sunt asa de mici incat nu pot fi observate la microscopul optic obisnuit. forma unor roze de culoare inchisa, dispuse de preferinta la limita fostilor graunti austenitici, transformati in martensita ( figura  2. ) . Amestecul trostito-martensitic se obtine de la racirea otelului cu o viteza de racire cuprinsa intre cea critica superioara si inferioara de calire.

  1. 3. MARTENSITA DE CALIRE

     Daca racirea otelului se face cu o viteza mai mica decat cea critica superioara, austenita se transforma intr-o solutie solida suprasaturata de C in Fea, numita martensita. Deoarece transformarea austenitei in martensita are loc fara difuziune, continutul de C al martensitei este identic cu cel al austenitei din care provine.

Figura  3. Martensita de calire. MOx100 .

    Martensita fiind constituentul cu cel mai mare volum specific, iar austenita cu cel mai mic volum specific, transformarea A®M producandu-se in interiorul grauntelui austenitic, o parte din austenita va ramane netransformata ca urmare a tensiunilor de compresiune create de cristalele martensitice formate.

    Austenita ramasa netransformata poarta denumirea de austenita reziduala si creste cantitativ in structura o data cu ridicarea continutului in C a otelului.   Structura unui otel calit se caracterizeaza printr-o fragilitate si o duritate ridicata si apare la microscop sub forma de ace de culoare deschisa orientata sub un unghi de 60o ( martensita ) pe un fond de austenita reziduala ( figura  2. ) .

    1. 4. BAINITA

 In cazul in care vitezele de racire aplicate fac austenita unui otel 0,8% C metastabila pana la temperaturi de cca 673oK, se obtine un nou constituent structural numit bainita superioara sau granulara. Este formata dintr-o matrice feritica suprasaturata in C, in care au precipitat compusii intermetalici de tipul FexC si apare la limitele grauntelui de austenita, similar formarii troostitei. Se evidentiaza in distinct prin microscopia electronica ( figura  3. ) .

   Daca austenita otelului cu 0,8% C este metastabila pana la cca 473oK, se transforma in bainita inferioara sau aciculara.

Figura  4. Bainita superioara ( granulata )

a-MOx500; b-MOx3000 .              

a                          b

a                          b

Figura  5. Bainita inferioara ( aciculara )

a-MOx1000;              b-Mex3000 .

     Aspectul sau metalografic este redat in figura  4. si se observa clar precipitarile de FexC in interiorul acelor de ferita suprastructurata in C. Bainita aiciculara se caracterizeaza printr-o duritate ceva mai mica decat a martensitei de calire, dar prin valori de rezilienta cu cca 10…15%.

  2. Constituentii de calire-revenire ai otelurilor .

   Revenirea este tratamentul termic aplicat de obicei pieselor calite la martensita si are ca scop micsorarea duritatii, inlaturarea tensiunilor interne si cresterea plasticitatii si tenacitatii. Consta in incalzirea otelului calit pana la temperaturi de Ac1, o mentinere de 0,5…2 ore si o racire lenta sau rapida. La otelurile cu tendinta spre fragilitate de revenire se necesita aplicarea unor viteze de racire mari, iar in celelalte cazuri, modul in care se face racirea nu influenteaza practic rezultatele. Fenomenele care au loc la o revenire sunt guvernate de legile difuzi- unii si sunt caracterizate de descompunerea martensitei si transformarea austenitei reziduale. Functie de valoarea temperaturii de incalzire apar urmatoarele ti- puri de reveniri :

    2. 1. REVENIREA JOASA ( 393…473OK ) .

   Structura obtinuta este alcatuita din martensita de revenire ( aspect acicular de culoare inchisa ) si austenita reziduala ( fondul alb ) ( figura  5. ). Martensita de revenire este mai stabila dimensional si mai putin fragila decat martensita de calire, acest lucru este explicabil prin scaderea continutului de C al solutiei solide suprasaturate ca urmare a precipitarii unor particule de carburi e cu un grad inalt de dispersie.

Figura  6. Martensita de revenire+

austenita reziduala. MOx1000 .



   2. 2. REVENIREA MEDIE  ( 573…723OK ) .

    Se caracterizeaza prin cresterea accentuata a particulelor de carburi cu forma globulara, de tip cementitic. Austenita reziduala se transforma intr-un amestec mecanic de Fe a˘ ( C ) + FexC, astfel structura specifica revenirii medii este formata dintr-un amestec mecanic de ferita si carburi numit trosita de revenire

 ( figura  6 ). Confera pieselor o rezistenta mecanica buna, limita elastica ridicata si o tenacitate corespunzatoare.

Fig  7. Trosita de revenire   Fig  8. Sorbita de revenire

MOx500                                      MOx500

   2. 3. REVENIREA INALTA ( 823…923OK ) .

      Asigura o imbinare optima a proprietatilor de ductilitate, tenacitate si rezistenta. Structura este formata tot dintr-un amestec mecanic ferito-cementitic dar cu un grad ridicat de dispersie al globulelor de cementita ( figura  7. ) .

     Piesele cu asemenea structura numita sorbita de revenire pot rezista la eforturi mari si solicitari dinamice in exploatare. Daca creste temperatura de revenire la peste 923oK se obtine un amestec de cementita globulara ( dimensiuni mai mari ) si ferita denumit perlita de revenire sau perlita globulara ( figura  8. ) .

      Figura  9. Perlita de revenire. MOx500 .

         Are proprietati plastice foarte bune, dar caracteristici de rezistenta mecanica si duritate reduse.

  3. Constituenti de calire si revenire ai fontelor cenusii .

    Fontele cenusii pot fi calite corespunzator daca masa metalica de baza contine minim 0,4…0,5% C legat. Se precizeaza ca continutul total de C din fonte ( Ctot) este suma carbonului legat sub forma de cementita in perlita ( Cleg ) si a carbonului liber, sub forma de grafit ( Cgr ) .

                  

                       Ctot= Cleg+Cgr

  Daca Cleg=0 si Ctot=Cgr structura fontei este formata numai din ferita si grafit;

iar pentru Cleg=0,8%, matricea metalica este perlitica.

   Calirea fontelor se efectueaza in general la temperaturi de 1123…1173oK in ulei sau produse petroliere pentru a se evita tensiunile interne mari specifice racirii in apa. Structura microscopica a unei fonte calite este alcatuita din martensita tetragonala, austenita reziduala si grafit ( figura  9. ) .

Figura  10. Martensita tetragonala+austenita reziduala

+grafit lamelar. MOx500 .

  Revenirea se aplica pieselor din fonta cu scopul inlaturarii tensiunilor interne, a micsorarii duritatii si cresterea rezistentei la rupere, plasticitatii si tenacitatii.

     Revenirea joasa, 473…523oK, se aplica pieselor care trebuie sa aiba o rezistenta mare la uzura. Microstructura este alcatuita din martensita de revenire, austenita reziduala si grafit ( figura  10. ) .

Figura  11. Martensita de revenire+austenita reziduala

+grafit lamelar. MOx500 .

   Revenire medie, 623…723oK, conduce la obtinerea structurii troostenitice de revenire care asigura bune caracteristici de rezistenta ( figura  11. ) .

Figura   Troostita de revenire+grafit lamelar. MOx500 .

    Revenire inalta, 773…873oK, favorizeaza aparitia sorbitei de revenire alaturi de grafit ( figura   ), iar daca incalzirea se face la temperaturi de 823…923oK, matricea metalica devine perlitica globulara ( fig  13. ) 

Figura  13. Sorbita de

 revenire+grafit lamelar. MOx500

Text Box: Figura 12.14.Perlita de revenire+grafit lamelar.MOx500








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Pendulul matematic (pendulul simplu)
BIOMECANICA CIRCULATIEI SANGELUI
GAZE REALE
Ecuatia microscopica a miscarii fluidelor perfecte
Vectori
Solutia Reynolds a ecuatiei Navier-Stokes pentru curgerea in straturi subtiri
Analiza prin difractie a razelor x aplicate materialelor
Caldurile de formare a ionilor in solutii apoase


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu