Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Aprecieri asupra conexiunilor geografiei cu alte stiinte

Aprecieri asupra conexiunilor geografiei cu alte stiinte



Aprecieri asupra conexiunilor geografiei cu alte stiinte

            Cuvinte cheie: geografie, interdisciplinaritate, psihologie, sociologie, filosofie, stiinte politice.

            Considerations on the subject of connectivity between geography and other sciences. The authors found themselves several times during their research in a situation when they asked themselves if what they were studying at that point was a geographical subject or the research undergone had entered another science. In the same time many studies which are published by other researches (sociologists, urbanists etc) seem very geographical. Is there a conflict between sciences to gain a new field of study? This paper suggests that actually the interaction between sciences is a necessity because the object of study has developed increasingly over the past decades. In this context geographers have to state their place among other sciences on one hand and to use some of the methods that other field of research provide in order to have a complete image of the object of study on the other.


1.     Introducere

Ideea lucrarii de fata a aparut pe de o parte ca urmare a experientei proprii a autorilor, a problemelor metodologice intampinate in activitatea de cercetare. Pe de alta parte actualitatea interdisciplinaritatii, a stiintelor de granita si a relatiillor intre stiinte a fost de asemenea un motiv pentru realizarea acestui studiu.

Scopul lucrarii este de a analiza, fara pretentia de epuizare a subiectului, locul geografiei intre stiintele actuale. De multe ori cercetatorii geografi, mai ales cei care studiaza subiecte „de granita”, ajung intr-un anumit punct al cercetarii unde se intreaba daca ceea ce face mai apartine domeniului geografiei sau daca nu au trecut deja in campul de studiu al altei stiinte. In acelasi timp, in momentul studiului anumitor lucrari declarate ca apartinand unei alte stiinte (sociologie, urbanism etc), geograful intalneste elemente care ii dau senzatia ca acel studiu apartine de fapt geografiei.

Oare asistam la o lupta intre mai multe stiinte pentru impartirea campului de studiu? Oare trebuie sa privim fiecare lucrare inovatoare ca pe o expeditie de cucerire pe terenul domeniului de cercetare al geografiei? Unde este de fapt limita geografiei ca stiinta? Exista o astfel de limita? Iata o serie de intrebari la care lucrarea de fata isi propune sa sugereze raspunsuri.

Studiul va aborda conexiunile geografiei cu alte stiinte plecand de la individ (psihologie-geografie mentala), continuand cu grupul (sociologie – geografie sociala) si incheind cu statul (stiinte politice – geografie politica) avand in vedere constant filosofia ca pe o prezenta obligatorie si necesara.

2.     Psihologia si geografia mentala

 Psihologia este stiinta care studiaza sistemul psihic. Psihicul este un sistem cibernetic impartit in doua subsisteme:

·       Subsistemul proceselor de cunoastere. Care la randul sau se imparte in:

o      Procese senzoriale (senzatii, perceptii si reprezentari)

o      Intelectul (gandire, memorie, imaginatie, limbaj)

·       Subsistemul energetic

Geografia mentala este stiinta de granita intre geografie si psihologie care studiaza perceptia asupra spatiului sau, mai pe larg, repartitia geografica (spatiala) a perceptiei mentale umane.

            Psihologia este o stiinta probabilistica. Perceptia se gaseste alaturi de senzatie si reprezentare, in cadrul subsistemului proceselor de cunoastere senzoriale. Omul foloseste acest subsistem pentru a se raporta la mediu (in acceptiunea psihologilor). In cadrul geografiei notiunea de mediu este corespondenta notiunii de spatiu, deci omul foloseste perceptia pentru a cunoaste spatiul. Perceptia este personala, subiectiva si relativa, de aceea geografia mentala imprumuta caracteristica de stiinta probabilistica a psihologiei.

            Geografia mentala analizeaza perceptia fiecarui individ si alcatuieste o suma de perceptii. Diferenta fata de geografia sociala este aceea ca nu se analizeaza grupul ci individul (suma indivizilor).

            Domeniul geografiei mentale este extrem de dinamic si actual. El poate fi folosit nu numai in scopuri stiintifice ci si cu utilitate imediata (de exemplu studii de satisfactie a locuirii si perceptie asupra zonelor rezidentiale ca baza pentru strategiile de marketing in imobiliare).

Observam asadar in acelasi timp pe de o parte incadrarea clara a geografiei mentale in sfera geografiei prin analiza spatiala pe care o contine si pe de alta parte contributia semnificativa a psihologiei in analiza obiectului de studiu al geografiei mentale. Aici se afla de fapt punctul cel mai important al problematicii. Obiectul de studiu in orice fel de stiinta s/a diversificat intr-o asa masura incat utilizarea metodelor unei singure stiinte nu aduce rezultate complete si satisfacatoare. In prezent obiectul de studiu s-a dinamicizat, este conectat cu o serie intreaga de alte elemente si pentru se incerca studierea sa cat mai cuprinzatoare este nevoie de o abordare interdisciplinara. In cazul geografiei mentale simpla studiere a problematicii cu metodele geografiei nu ar putea explica modul in care perceptia se structureaza si nu ar putea efectua studii concrete.

In consecinta putem afirma ca nu exista o lupta intre geografie si psihologie pe terenul geografiei mentale, geografia mentala nu reprezinta o cucerire recenta a geografiei ci abordarea interdisciplinara apare ca o necesitate in urma diversificarii obiectului de studiu.

3.     Sociologia si geografia sociala  


Creatorul sociologiei ca stiinta Auguste Comte, reliefeaza ca cea mai mare realizare a stiintei o va reprezenta sociologia aceasta urmand sa duca la cunoasterea legilor lumii sociale echivaland cu cunoasterea legilor naturii.

Sociologia actuala are ca obiect de studiu trei conceptii generale, ce in esenta au la baza studiul societatii :

  • Obiectul propriu-zis al sociologiei este structura sociala, in sensul modelelor relatii existenta independenta
  • O a doua perspectiva considera ca modelul propriu-zis al sociologiei consta in reprezentari colective ( E. Durkheim) sensuri si cai de organizare a lumii
  • A treia preocupare propriu-zis a sociologiei este actiunea sociala cu sens – in spatele societatii nu exista decat individul sau grupul care intra in relatii sociale unii cu altii. (Max Weber)

Sociologia are la baza, pe langa conceptele generale inca trei fundamente apriori in ceea ce priveste  conectivitatea cu geografia sociala, ca priviri prismatice ale unor sociologi de marca: 

·       structura sociala componenta apodictica a sociologiei captata de sfera modelelor relationale cu „fiintare”  independenta dincolo de structurile familiale ca pozitie isi pastreaza acelasi rol indiferent de generatie;



·       alta prefigurare ar fi cea prin care obiectul fundamental al sociologiei evidentiat prin sensurile si caile de organizare cognitiva a lumii supravietuitoare in orice parte situabila a indivizilor socializanti;

·       actiunea sociala coerenta ce presupune atat implicit cat explicit abordarea prin care se prevaleaza ideea ca nu exista nimic dincolo de „societate” decat indivizi si grupuri in procesul de socializare

In viziunea creatorului geografiei moderne romanesti, Simion Mehedinti  geografia este stiinta care cerceteaza relatia dintre masele celor patru invelisuri planetare, atat din punct de vedere static, cat si din punct de vedere dinamic” tot dupa parerea ilustrului geograf roman omul face parte alaturi de vegetatie si animale ca un „invelis” ce poarta numele de antroposfera, sociosfera sau noosfera .

O alta opinie formulata de un alt geograf Jean Brunhes reda ideea ca „ fiinta umana nu este singura nicaieri , nu este singura decat prin exceptie; indivizii se pot izola: ei nu mai apartin umanitatii geografice” si: „in general si aproape universal, omul care cultiva pamantul nu-l cultiva numai pentru el, ci pentru un grup familial; omul care ingrijeste o turma face parte dintr-o colectivitate, doi oameni care fac un schimb nu sunt fiinte izolate ci apartin, unul ca si celalalt unor grupari”.

Definirea geografiei sociale si situarea sa in contextul geografiei si al stiintelor sociale este inca un deziderat. Incercarile in aceasta directie sunt vechi (inca din sec. al XIX-lea, cazul lui  E. Reclus, continuat pe parcursul sec. XX de J. Brunhes, A. Chatelain, M. Sorre, P. George, P. Claval etc.) Aceste actiuni au avut ca scop o definire concisa chiar daca au existat numeroase lacune datorita incompatibilitatii si diversitatii la nivel de pattern si metodic.

Geografia sociala aduce inovatie, ea reprezentand o trecere de la o analiza descriptiva a geografiei traditionale la una umanista analitica, fiind si cea mai dinamica ramura capabila sa acorde coerenta realitatilor sociale atat la nivel psihologic cat si politic.

Entitatea sinergica, creatore de structuri sociale este reprezentata de individul integrat intr-un definit prin omogenitatea comportamentului si a modului de actiune.

Geografia sociala se bazeaza pe aceste doua concepte de baza, grupul socio-geografic si functiunile existentiale de baza, pentru a explica, prin articularea lor, corelarea lor, fenomenele spatiale relative, legate de societate. Este definitorie si in ceea ce priveste forma de organizare spatiala dar si a proceselor formative a spatiului asociat functiilor existentiale de baza dezvoltate de grupurile si societatile umane.

Un alt geograf francez, Robert Chapuis, foloseste numele de geografie sociologica (cel de geografie sociala i se pare nepotrivit) pentru a desemna „studiul spatial al grupurilor umane, al raporturilor sociale, al trasaturilor sociale si culturale ale societatilor, al profilului lor social; in viziunea acestuia spatiul intervine direct schimbarea sociala, el nefiind doar un cadru, un suport pasiv al societatii.

Geografia sociala suscita dezbateri polemice in toate sferele geografice si pot fi deosebite trei pozitii:

·       geografia sociala nu este altceva decat geografie umana de calitate

·       nevoia promovarii unei noi ramuri a geografiei umane pare bizara, existand discipline care studiaza deja faptele sociale: geografia populatiei, a asezarilor, a turismului, politica etc.

·       geografia care studiaza faptele sociale nu mai este doar geografie prin definitia clasica ea devine una conexa si multidisciplinara

4.     Știintele politice si geografia politica

Privind mediul ca un tot universal, spatiul fizic ca un panaceu al dezvoltarii sociale se poate confirma imuabilitatea conexiunilor active ale geografiei cu filosofia si apoi geopolitica ca suport al evenimentelor istorice si economice. Metafizica este capabila de conservatorism sau radicalism si creeaza un liant indispensabil cu demografia si mai ales cu dinamica ei prin aspectele etno-folclorice. Acestea fac apel la logosul cultelor si releva o epopee a vietii individului atat imanent naturii cat si transcendental divinitatii sau idolatrismului ce duce implicit la aparitia in peisaj a geografiei culturale si a celei confesionale.

Pornind de la Platon care in capodopera sa monumentala „Republica” creeaza prima conexiune intre geografie si stiintele politice prin faptul ca spatiul joaca rolul fundamental atat strategic din punctul de vedere al conflictelor cat si de dezvoltare regionala capabil sa permita o structurare si o subordonare sociala capabila sa genereze o ordine politica, economica si teritoriala dar mai ales de asemenea puncteaza intr-un stil original si desavarsit resuscitarea constiintei pentru a privi omul ca o parte integranta a spatiului.

In culturile izolate europenilor precum ar fi civilizatia Nazca – spatiul juca un rol identic celui european chiar si la nivel politic aproape sincron, exista practic un sincretism geospatial la nivel dinamico-temporal cand intra in discutie politica si geopolitica; tot in cadrul acestei culturi – planificarile teritoriale erau mult mai bine realizate decat in perioada contemporana occidentala astfel ca existau orase ce puteau sustine viata a peste 150.000 de locuitori intr-un spatiu cat mai coerent construit.

Cezar ilustrul lider roman a privit spatiul din punctul de vedere al resurselor naturale si umane ca factor primordial in strategiile sale militare a caror finalitate s-a reliefat printr-un succes rasunator. Machiavelli un alt geniu politic a considerat spatiul ca un instrument definitoriu in strategiile politice. Napoleon Bonaparte a consultat in expeditiile sale expansioniste opiniile a mai multor geografi si istorici ce i-au adus numeroase reusite mai ales pe frontul mediteranean, Nicolae Iorga marele istoric roman a raportat identitatea Romaniei la spatiul geografic pentru a-i putea recunoaste prezenta efectiva in istorie, de asemenea si Emil Cioran in lucrarea „Schimbarea la fata a Romaniei” acuza incapacitatea poporului roman ce a folosit mascarea unui spatiu fizic care de veacuri a permis si adapostirea in siguranta a autohtonilor ceea ce duce infailibil la concluzia ca Emil Cioran a folosit si o gandire geografica pe care a conectat-o celei istorico-filosofice.

Spatiul ca identitate conduce la aparitia iredentismului, nationalismului, extremismului si a altor tulburari de personalitate comunitara provenite din conservatorismul taranului roman ce este adanc inradacinat spatiului fizic fapt care a dus la o simbioza a spatiului cu omul. F. Hegel si A. Schopenhauer au ajuns la ideea ca anumite grupuri etnice au o organizare incapabila si vulnerabila pentru a stapani si exploata locul pe care ei traiesc, realizand diverse studii mai ales prin observatii alaturi de geografi in spatii din Europa de Sud si Africa.

In secolul al XX-lea arhitectul celei de-a doua conflagratii mondiale Adolf Hitler a privit spatiul si ca unul dotat cu resurse nu doar orbit de antisemitism; de fapt conflictele secolului XX-lea au fost strans legate de geografia resurselor.



Tendintele actuale sunt cele de cucerire a spatiului extraterestru (studiat de astrofizicieni si geografi) ce poate degenera in conflicte in momentul cand se vor ivi oportunitatile de exploatare.

5.     Concluzii:

·       Principalul suport al activitatilor umane a fost, este si va fi spatiul indiferent de activitatile intreprinse de catre individ. Spatiul este obiectul de studiu al geografiei si implicit orice studiu in care este prezent acest element trebuie sa ia in considerare si sa foloseasca o abordare geografica alaturi de alte abordari specifice;

·       Datorita dinamicii alerte a studiului geografiei umane au avut loc numeroase interferente cu alte stiinte. Tocmai aceste interferente au creat oportunitati de diversificare si completare a cunoasterii;

·       Necesitatea geografiei in particular de a se folosi si de alte stiinte pentru o mai buna cunoastere a spatiului, dar si pentru o adaptare a perceptiei geografiei contemporane in cadrul stiintelor este pe deplin justificata. Observam in acest context obligatia geografilor de a incerca constituirea unei abordari unitare deoarece in prezent geografia nu este receptata corect, iar rolul geografilor este minimalizat;

·       Geografia are o dezvoltare vectoriala care atrage in curent mai multe stiinte ce duc spre o desavarsire a nivelului de intelegere.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

·       CARTER, H., (1990), The Study of Urban Geography, Edward Arnold, Londra

·       DOWNS, R. M., (1970), Geography Space Perceptions: past approaches and future prospects in Progress in Geography 2; in Carter, H., 1990, The Study of Urban Geography, Edward Arnold, Londra

·       HERSENI, T. (1972), Sociologie si geografie, zone de interferenta si problema spatiului social, in sociologia militans vol.V , Editura stiintifica, Bucuresti

·       HILLIER, B., HANSON, J. (1984), The Social Logic of Space. Cambridge University Press , in Putra, S., Yang, P, (2006) Analyzing Mental Geography of Residential Environment in Singapore using GIS-based 3D Visibility Analysis, Conferinta “Doing, thinking, feeling home” - 14/15 Octombrie - Delft, Olanda

·       MARSHALL, G. (2001), Dictionar de sociologie, editura Univers enciclopedic, Bucuresti

·       NICOLAE, I. (2008), Geografie sociala, curs nepublicat

·       PUTRA, S., YANG, P, 2006, Analyzing Mental Geography of Residential Environment in Singapore using GIS-based 3D Visibility Analysis, Conferinta “Doing, thinking, feeling home” - 14/15 Octombrie - Delft, Olanda

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Geografie

Catedra de Geografie Umana








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Notiuni similare utilizate in organizarea sistemelor teritoriale
STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL SI ANTROPIC EXISTENT IN TARA HATEGULUI
Metode simple de analiza a sistemelor teritoriale
Complexitatea sistemului teritorial
PARCUL NATURAL PUTNA - VRANCEA
PROIECTIA CILINDRICA PATRATICA
Aprecieri asupra conexiunilor geografiei cu alte stiinte
Geografia mentala, Geografie Umana - Bucureștii la nivel mental


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu