Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Buzias - cadrul natural, asezarea geografica si economie

Buzias - cadrul natural, asezarea geografica si economie





CAPITOLUL 1

PREZENTAREA S.C.T.B. ² BUZIAS ² S.A.


1.1. CADRUL NATURAL

1.1.1 ASEZAREA GEOGRAFICA

            Prin valentele terapeutice deosebite ale factorilor de cura prezenti in zona sa, orasul Buzias constitue una dintre cele mai importante statiuni balneoclimaterice din Romania.

            Situat in sud-vestul tarii, la intretaierea paralelelor de 450 37 latitudine nordica cu meridianul de 21048 ongitudine estica, oraaul Buzias cuprinde, pe langa localitatea propriu-zisa ai satel Bacova si Silagiu.

            Orasul Buzias se invecineaza la nord cu comuna Racovita, la est cu comuna Darova, la vest cu comuna Cheveresul Mare si Nitchidorf, iar la sud cu hudetul Caras-Severin.

            In limitel stabilite im anul 1968, teritoriul orasului are o suprafata de 105,2 Km2, pe care trsiesc 8046 locuitori. Altitudinea medie a oraaului este de 128 m.

            Declarat localitate balneara, inca din 1819, oraaul se desfasoara pe terasa superioara a Timisului, la contactul dintre campia si dealurile banatene, in partea de sud-est a celui mai mare judet al tarii, judetul Timis 18678 Km2 suprafata sau 3,6 % din teritoriul tarii noastre.

1.1.2. CAI DE ACCES

            Orasul statiune Buzias este situat pe drumul judetean 592, la 34 Km sud-est de municipiul Timisoara si la 521 Km nord-vest de capitala tarii -Bucuresti.

            Fata de al doilea oras al judetului Timis-Lugoj, Buziasul se afla la 20 Km sud-vest.

            Caile de acces spre orasul Buzias sunt urmatoarele :

·   Timisoara-Buzias, pe drumul judetean modernizat 592 (34 Km)

·   Lugoj-Buzias, pe drumul judetean modernizat 583 (25Km)

·   Frontiera Iugoslaviei-Jimbolia-Timisoara-Buzias 59A (48 Km)

·   Frontiera Iugoslaviei-Timisoara-Buzias 59A (48 Km)

·   Frontiera Iugoslaviei-Moravita-Deta-Jebel-Sag-Timisoara, pe drumul national modernizat 59 (63 Km)

·   Frontiera Iugoslaviei- Timisoara- Buzias ( 97 Km )

·   Frontiera Iugoslaviei-Moravita- Jebel ( D.N. 59 )-Liebling-Otvesti (D.J. 693 B)-Sacosu Turcesc (D.J.592), 81 Km.

Pentru a putea ajunge la Buzias se pot utiliza in liniile aeriene deservite de aeroportul Timisoara.

1.1.3. RELIEFUL

            Orasul Buzias este situat in zona de terase ale Timisului, ce se intinde la poalele dealului Silagiu, si anume in Lunca Vaii Salcia, sapata in terasa superioara. Aceasta terasa are o extindere continua, avand o latime maxima de 8 km, se prezinta sub aspectul unei campii intinse, strbatuta de numeroase vii tributare paraului Sorcani (se mai numeste si Surgani).

Lunca Vaii Salcia are latimi cuprinse intre 280-300 m si lungime, numai pe teritoriul statiunii balneoclimaterice de 1000-1200 m.

            Patul vaii se afla la o altitudine de 118-130 m, coborand foarte usor pe directia est-vestica. Cei doi versanti ai vaii Salcia au inaltimi de 15-20 m, cel drept este continuu si ceva mai inclinat, iar cel stang este mai putin inclinat, fiind fragmentat de paraiele Preturii, Silagiului, Bisericii.

1.2. GESTIONAREA TURISMULUI

            La fel ca majoritatea statiunilor balneoclimaterice din Romania, activitatea turistica din statiunea buzias se desfasoara in cadrul Societatii Comerciale de Tratament Balnear ( S.C.T.B.)

            Creata in 1990, S.C.T.B. are un capital de 15.850.000.000 lei, statul ramanand majoritar si detinand 70 % din acest capital social.

            In urma actiunilor de privatizare incheiata in anul 1994, societatea a privatizat circa 9,7 % din capitalul social, avand 1407 actionari cu 567027 de actiuni.

            Managerul societatii este incepand din anul 1994 doamna economist Ana Maria Doran.

            Principalii beneficiari ai serviciilor de cazare, masa si tratament sunt cetateni de varsta a treia (pensionari) ale caror bilete sunt subventionate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, dar si alte persoane mai tinere, care au afectiuni cardiovasculare.

            Incepand din anul 1996 biletele celor veniti prin Ministerul Muncii si Protectiei Sociale au fost scoase la licitatie S.C.T.B . ² BUZIAS ² S.A. revenindu-i in 1996-4600 bilete, iar in 1997 aproximativ 7000 bilete.

            S.C.T.B . ² BUZIAS ² S.A. are in exploatare la ora actuala urmatoarele :

·    Hotelul ² Parc ² cu 284 de locuri, restaurant si baza sa de tratament.

·    Hotelul ² Timis ² cu 284 de locuri, restaurant si baza sa de tratament.

·    Hotelul ² Buzias ² cu 96 de locuri.

·    20 de vile.

·    Restaurant-cabina.

·    Bazele de tratament Baia 1 si Baia2.

·    Sectia de fizioterapie.

·    Sala de sport independenta.

·    Centrala termica.

·    9 sonde, care furnizeaza apa minerala.

·    Palmarul.

·    Un restaurant rustic in mijlocul parcului numit ² Gradina Banateana ².

·    Un strand.

·    Muzeul istoric al statiunii.

·    Vechiul Casino.

La S.C.T.B . ² BUZIAS ² S.A. lucreaza in prezent 162 persoane. In prezent sase vile sunt luate in locatie de gestiune de catre alti actionari, de asemenea si strandul cu apa termala.

1.3. CLIMATUL, APA SI TERMALISMUL LA BUZIAS

Climatul, aerul (puternic izolat), prezenta de dioxid de carbon si apa minerala din statiunea Buzias poseda calitati terapeutice exceptionale.

1.3.1. AERUL SI CLIMATUL

Climatul favorizeaza tratamentul afectiunilor cardiovasculare in toate sezoanele si nebulozitatea redusa este benefica turiatilor.

Caracteristica majora a statiunii Buzias este aerul puternic ionizat (400-700 perechi de ioni negativi/cm3 de aer ). Acest proces de ionizare corespunde unui procent prezent la o altitudine de 1200 la 2000 m.

Statiunea Buzias nu este situata decat la altitudinea de 128 m, poate deci intampina bolnavii suferinzi de deficienta cardiaca si nervoasa, care suporta un sejur la altitudine.

1.3.2. APA MINERALA BUZIAS

            Existenta surselor de apa minerala depinde de prezenta muntilor vulcanici, de zacamintele de petrol, gazele naturale si de saruri. Astfel, majoritatea resurselor provin din apele care, prin infiltrare, sosesc de la mare adancime si revin la suprafata incarcate de gaz carbonic si de saruri, intre timp temperatura apei poate creste intre 70 C - 110C, facand din statiunea Buzias o statiune minerala atermala.

            Dupa al II-lea Razboi Mondial s-a desfasurat o vasta campanie de prospectare a resurselor de apa minerala, care apoi au fost captate si analizate pentru a stabili caracteriticile lor fizico-chimice.

            Astazi la Buzias, exista 7 izvoare, 7 fiind exploatate in scop terapeutic, al saselea fiind exploatat de intreprinderea ² Phoenix ² in scop comercial.

     Apele minerale de Buzias au o compozitie chimica bogata in :

·      Bioxid de carbon(CO2).

·      Fier(Fe)

·      Bicarbonat

·      Clor(Cl).

·      Calciu(Ca).

·      Magneziu(Mg)

·      Brom(Br)

Gazul carbonic, principala compozitie a apei de Buzias (2,4 g/l) este prezent sub trei forme :

·      in stare gazoasa

·      asociat cu metan

·      dizolvat in apa

Decurg trei tipuri de utilizare:

·      emantii naturale

·      cura externa si interna

·     imbuteliere

1.3.3.TERMALISMUL LA BUZIAS

            Puternica concentratie si compozitie chimica foarte variata a apei de Buzias permite tratarea simultana a numeroaselor boli :

Boli cardio-vasculare :

·      hipertensiunea vasculara

·      arteopatie periferica

·      miocardiopatie

·      valvulopatie

·      insuficienta aortica

·      cardiopatie schemica

Boli ale sistemului nervos central :

·      depresii

·      semipareze

·      nevroze astemice

Boli de metabolism :

·      gute

·      diabet

·      obezitate

·      afectiuni ale tubului digetiv

Boli reumatice :

·      artroze

·      recuperarea functionala dupa accidente sau operatii

·      degenerari articulare

Boli ginecologice :

·      sterlitatea feminina

Pentru tratarea bolilor enumerate mai inainte, diferitele terapii propuse curantilor sunt :

·      bai de ape minerale calde

·      bai de plante medicinale

·      mofete

·      imachetari cu parafina

·      aerosol

·      hidroterapie

·      fizioterapie

·      masaje

·      cure interne

·      acupunctura

·      gimnastica

·      infiltratii cu Boicil Forte.

Statiunea Buzias dispune de patru baze de tratament si patreu cabinete medicale:

·      baza de tratament si trei cabinete medicale la hotel ²Parc².

·      baza de tratament si un cabinet medical la hotel ² Timis ².

·      doua baze de tratament la Baia 1 si Baia 2.

·      sectie de fizioterapie.

Curantii sunt dirijati de medicii lor in statiunile termale adaptate afectiunilor acestora.

Statiunea Buzias prezinta avantaje sigure.

Curantii beneficiaza de o situatie geografica privilegiata, de un climat si de ape minerale favorabile tratamentului a numeroase afectiuni.

1.4.  ANALIZA STRUCTURILOR EXISTENTE IN

STATIUNEA BUZIAS

In spatiul geografic care dispune de un potential natural atragator, turismul nu se poate dezvolta decat in ipostaza in care exista suficiente posibilitati de cazare a vizitatorilor.

Unitatile de cazare indeplinesc mai multe functii, imbinarea armonioasa a acestora asigurand confortul solicitat de turisti :

·      functia de cazare propriu-zisa

·      functii complementare : agrement, alte servicii

·      functia de productie, in legatura cu alimentatia turistilor

·      functia comerciala

·      functia de informare

O statiune balneara indeplineste trei functii principale:

·      activitatea de tratament balnear

·      functia de rezistenta temporara

·      functia de agrement

            Pentru a prezenta cele mai bune conditii pe care le ofera statiunea Buzias, este necesara o analiza a calitatii structurilor existente.

1.4.1.  STRUCTURILE DE CAZARE

Serviciile de cazare se prezinta ca o activitate complexa, decurgand din exploatarea capacitatii de cazare, fiind alcatuit dintr-un grup de prestatii oferite turistului pe tot timpul ramanerii lui in unitatea hoteliera.

Dezvoltare calitatii serviciilor de cazare sunt dependente in primul rand de existenta unei baze tehnico-materiale de cazare; toate acestea cu dotarile corespunzatoare, care ofera turistilor conditii optime si care sa indeplineasca si alte functii.

Cazarea in statiunea balneoclimaterica Buzias cuprinde complexele balneare de 2 stele “ Parc ”, “ Timis ”,  “Buzias ”, cat si case de odihna de 1-2 stele, avand o capacitate totala de cazare de 1040 de locuri.

Din categoria serviciilor hoteliere ce intregesc functiile de cazare se pot mentiona urmatoarele:

·      primirea si distribuirea in hotel a corespondentei turistilor

·      servicii de schimb valutar

·      pastrarea obiectelor de valoare

·      spatul si calcarea lenjeriei

·      curatarea hainelor

·      dotarea camerelor la cererea clientilor cu inventar suplimentar

·      puncte de descacere a presei

·      telefon national si international

·      salon de frizerie

·      activitati de agrement : salon de tevevizor, inchirierea de jocuri distractive ( remz, sah, biliard, table )

·      un boutique vitrina in cadrul receptiei

·      parcare

            Resursele de munca se refera la potentialul uman ca factor de productie. Acesta poate fi definit cantitativ, avand ca sursa dimensiunea personalului structurata corespunzator, dar si calitativ, prin nivelul calificarii profesionale.

            Din punct de vedere cantitativ, numarul persoanelor angajate in aceste unitati de cazare se ridica la 50 de persoane.

            In aceste unitati de cazare se utilizeaza un sistem international si de rezervari moderne, gestiune computerizata, forta promotionala, adaptare la clientala internationala, mai ales prin standardizarea elementelor de confort la nivelul cerintelor internationale.

1.4.2.  PRINCIPALII INDICATORI AI ACTIVITATII     

          TURISTICE DESFASURATE LA 

           S.C.T.B. “ BUZIAS ” S.A.

            Deoarece cuprinde activitati complexe si eterogene turismul nu poate fi caraterizat printr-un singur indicator, ci printr-un sistem de indicatori, care au in vedere urmatorele elemente:

·      oferta turistica, din punct de vedere al bazei materiale,al personalului si calitatii serviciilor

·      cererea turistica, respectiv circulatia turistica in cadrul teritoriului

·      rezultatele activitatii turistice, respectiv incasarile, cheltuielile si eficienta economica.

            Sistemul de indicatori trebuie sa asigure masurarea dimensiunilor activitatii turistice si informatii referitoare la activitatea de cazare si a celorlalte servicii turistice. Pentru a putea analiza si evidenta cat mai bine evolutia acestor indicatori voi lua in calcul anii 1997-2001.

Indicatorii potentialului economic

            Acesti indicatori caracterizeaza oferta turistica din punct de vedere al bazei materiale, al personalului si calitatii seviciilor turistice, acestia sunt:

            -  indicatorii bazei materiale

            Baza materiala este factorul care influenteaza dimensiunea circulatiei turistice. Baza materiala are un continut complex, fiind formata din elementele specifice: spatii de cazare, de alimentatie, de tratament si din elementele ale bazei generale.

            Indicatorii capacitatii de cazare caracterizeaza volumul ai structura elementului esential si al echipamentului turistic.

Cei mai utilizati sunt:

·         numarul de unitati de cazare si alimentatie

·         numarul de locuri aferente acestor unitati

            S.C.T.B. “ Buzias ” S.A. Detine un numar de 20 de spatii de cazare, 3 restaurante, 3 baruri de zi.

            Situatia spatiilor de cazare si de alimentatie publica la S.C.T.B. “Buzias” S.A. Este prezentata in tabelul urmator :                                    

Tabelul  1

Situatia spatiilor de   cazare si de alimentatie publica

Nr.

Crt.

Obiectiv

Nr.locuri de cazare

Clasificare

Observatii

1

Vila nr.1 “ Dacia ”

51

1 stea

2

Vila nr.2 “ Phoenix ”

131

2 stele

Numai 64 de locuri sunt clasificate

3

Vila nr.3 “ Bazar ”

57

1 stea

4

Vila nr.4 “ Banatul ”

46

1 stea

5

Vila nr.5 “ Locomotiva ”

38

1 stea

6

Vila nr.6 “ Garofita ”

19

-

Neclasificata

7

Vila nr.7 “ Bujor ”

33

-

Neclasificata

8

Vila nr.8 “ Doina Banatului ”

105

1 stea

61 locuri clasificate

9

Vila nr.9 “ Timis ”

99

1 stea

10

Vila nr.10 “ Buzias ”

30

1 stea

28 locuri clasificate

11

Vila nr.11 “ Ion Vidu ”

20

-

Neclasificata

12

Vila nr.12 “ Albina ”

14

-

Neclasificata

13

Vila nr.13 “ Salcia ”

19

-

Neclasificata

14

Vila nr.14 “ Silagiu ”

17

-

Neclasificata

15

Vila nr.15 “ Lugojana ”

40

1 stea

34 locuri clasificate

16

Vila nr.16 “ Bega ”

39

-

Neclasificata

17

Vila nr.17 “ Resita ”

46

1 stea

39 locuri clasificate

18

Vila nr.18 “ Traian Grozavescu ”

32

1 stea

19

Vila nr.6 “ Garofita ”

4

-

Neclasificata

20

Hotel “ Parc “

284

2 stele

21

Restaurant “ Parc “

290

Cat. I

240 locuri in salon

50 locuri pe terasa

22

Bar de zi “ Parc “

50

Cat. a II-a

23

Hotel ² Timis ²

284

2 stele

24

Bar de zi “ Timis “

64

Cat. a II-a

44 locuri in local

20 locuri pe terasa

25

Restaurant “ Timis “

300

Cat. I

250 locuri in salon

50 locuri pe terasa

26

Hotel “ Buzias “

96

-

Neclasificata

27

Restaurant “ Buzias “

250

Cat. a II-a

28

Bar de zi “ Intim “

40

Cat. a II-a

            Un alt indicator foarte important in analiza activitatii turistice este coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare ( C.U.C. ).

 Relatia de calcul pentru acest indicator este:

                        C.U.C. = (C.U. / C.D.) x 100 [%]

in care:                -  C.U.C. = coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare

               -  C.U.     = capacitatea utilizata

               -  C.D.     = capacitatea disponibila

            Pentru a putea observa cresterea sau descresterea coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare am calculat acest coeficient incepand cu anul 1997 si pana in anul 2001.

                                                                                                Tabelul  2

Situatia coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare

Nr.crt.

Anul

C.U.

C.D.

C.U.C.

1

1997

396,07

1040

38,08

2

1998

293,70

1040

28,24

3

1999

300,20

1040

28,87

4

2000

405,60

1040

39,00

5

2001

450,30

1040

43,30

                        -  indicatorii personalului

            Importanta factorului uman implicat in activtati turistice este mult mai mare decat in alte activitati economice, datorita caracterului pronuntat individualizat al cererii turistice, motivatiei acesteia, suprapunerii in timp si spatiu a actului prestatiei serviciilor turistice si cu cel al consumului propriu-zis.

            Pentru dimensionarea necesarului de personal, respectiv pentru evidentierea potentialului uman de care dispune unitatile de turism, se utilizeaza indicatorul “ numarul mediu scriptic al personalului ”, care cuprinde totalitatea personalului existent in unitate in baza unui generator de drepturi si obligatii pentru ambele parti.

            Incepand din anul 1997 si pana in anul 2001, S.C.T.B. “ Buzias”S.A.  a prezentat urmatoarea structura cu privire la numarul scriptic al personalului.

                                                                                                            Tabelul  3

                  Situatia spatiilor de cazare si de alimentatie publica

Nr.crt

Sectoare de lucru

1997

1998

1999

2000

2001

0

1

3

4

5

6

7

1

Tesa

14

16

20

19

19

2

Personal deservire

2

2

2

2

1

3

Motopompisti

-

-

-

-

-

4

Hotel “Parc”

29

31

28

28

28

5

Hotel “Timis”

15

21

15

15

15

6

Hotel “Buzias”

4

4

4

4

4

7

Spalatoria mecanica

-

-

-

-

-

8

Cazare vile

5

5

5

5

5

9

Gospodarie /anexe

4

3

3

3

3

10

Transport rutier

1

1

1

1

1

11

Aprovizionare - Comercial

5

4

5

4

5

12

Transport atm.

1

1

1

1

1

13

Soferi

2

2

2

2

2

14

Depozit central

2

2

2

2

2

15

Restaurant “Central”

25

25

25

25

25

16

Carmagerie

1

1

1

1

1

17

Laborator cofetarie

-

-

-

-

-

18

Bar de zi “Central”

1

1

1

1

1

19

Punct de vanzare “Central”

2

2

2

2

2

20

Restaurant “Parc”

24

24

22



22

22

21

Bar de zi “Parc”

2

2

2

2

2

22

Bar de zi “Timis”

-

-

-

-

-

23

Atelier mecanic

8

10

10

9

7

24

Centrala termica

3

5

3

3

3

25

Tamplari/Zidari/Zugravi

11

11

8

8

8

26

Formatie

2

5

5

5

5

27

Total

168

178

167

164

162

Indicatorii circulatiei turistice

Acesti indcatori exprima la nivel de tara, zona sau statiune, volumul, intensitatea si structura cererii in diverse perioade calendaristice. Cu ajutorul acestora se poate realiza corelarea circulatiei turistice cu capacitatea de primire. Indicatorii circulatiei turistice cuprind :

                        -  Indicatorii privind volumul circulatiei turistice

                        -  Indicatorii privind intensitatea si densitatea

                           circulatiei turistice.

                        -  indicatorii de volum

Indicatorii de volum exprima dimensiunea fenomenului turistic la nivelul statiunii. Numarul turistilor este un indicator sintetic, care exprima numarul de persoane care se deplaseaza in scop turistic in interiorul tarii sau care efectueaza calatorii turistice in strainatate. Indicatorul numarul de turisti utilizat pentru masurarea circulatiei turistice este format din :

                        a) numarul de turisti straini sositi in statiune

                  b) numarul de turisti romani sositi in statiune

In tabelul de mai jos am prezentat numarul de turisti romani si straini care au sosoit in statiunea Buzias in 1997-2001. Numarul zile turist oglindeste volumul fenomenului turistic, prin corelarea numarului de turisti cu durata medie a sejurului.

                                                                                                Tabelul 4

Evolutia turismului si cererea turistica interna si                 internationala la S.C.T.B. “ Buzias ” S.A.

Nr.crt.

Ani

Turisti romani

Turisti straini

Total turisti

Zile turisti romani

Zile turisti straini

Total zile turisti

0

1

2

3

4

5

6

7

1

1997

8900

100

9000

111.050

380

111.430

2

1998

8200

120

8320

100.030

398

100.428

3

1999

8100

150

8250

100.010

400

100.410

4

2000

7466

100

7566

110.724

345

111.069

5

2001

8235

120

8352

125.944

422

126.366

            Suma incasarilor turistilor este un indicator de dimensionare valorica a circulatiei turistice, care reflecta veniturile obtinute din activitatea de turism. Incasarile din turism la S.C.T.B.“ Buzias” S.A. In perioada 1997-2001 sunt prezentate in tabelul urmator:

                                                                                                Tabelul 5

Incasarile obtinute in perioada 1997-2001 la S.C.T.B. “ Buzias ” S.A.

                                                                                                                      mii lei

Nr.crt.

Denumire

1997

1998

1999

2000

2001

1

Venituri totale din care:

8.610.281

13.201.102

17.517.987

30.905.300

38.144.808

2

-din activ.de cazare

2.313.686

3.680.540

4.870.965

9.240.682

11.443.442

3

-din activ.de alim.publica

4.792.635

7.623.975

10.089.856

18.481.364

22.886.884

4

-din activ.de tratament

1.156.843

1.840.271

2.435.483

3.080.228

3.601.210

5

-alte venituri

347.117

56.316

121.683

103.026

213.272

Suma cheltuielilor turistice exprima volumul total de resurse ocazionat de realizarea prestatiilor turistice. In tabelul de mai jos voi prezenta cheltuielile turistice effectuate de S. C. T. B. “ Buzias ” S. A. pentru realizarea prestatiilor turistice in perioada 1997 – 2001.

                                                                                                            Tabelul 6

Cheltuielile efectuate in perioada 1997-2001 la S.C.T.B. “ Buzias ” S.A.

                                                                                                                 mii lei

Nr.crt.

Denumire

1997

1998

1999

2000

2001

1

Cheltuieli totale din care:

8.032.854

12.628.208

18.012.955

28.265.855

35.094.050

2

-din activ.de cazare

2.409.856

3.788.462

5.403.886

8.587.756

10.528.215

3

-din activ.de alim.publica

4.819.713

7.576.924

10.807.773

17.175.513

21.056.430

4

-din activ.de tratament

537.723

724.722

1.349.304

2.302.477

2.799.277

5

-alte cheltuieli

265.562

538.100

451.992

560.109

710.128

                        -  indicatorii intensitatii si densitatii circulatiei turistice

Indicatorii intensitatii si densitatii circulatiei turistice cuprind: numarul mediu de turisti pe zi, luna sau an si caracterizeaza intensitatea circulatiei turistice in anumite perioade calendaristice. Relatia de calcul pentru acest indicator este:

            Tz = T/Zc ( turisti )

in care:             -  Tz = numarul mediu de turisti

          -  T  = numarul total de turisti

-  Zc = numarul de zile calendaristice ale perioadei luate in calcul

          Tinand cont de datele din tabelul privind evolutia turismului vom calcula numarul mediu de turisti romani pe zi in statiunea Buzias in anul 1997.

                        Tzt = 9000/365 = 24,66 turisti in total / zi

din care:          -  Tzr = 8900/365 = 24,38 turisti romani / zi

                        -  Tzs = 100/365 = 0,27 turisti straini / zi

                                                                                                                       

Tabelul 7

Tabloul rezultatelor obtinute in urma calculului

numarului mediu de turisti pe zi

Nr.crt.

Ani

Turisti straini/zi

Turisti romani/zi

Total turisti in total/zi

0

1

2

3

4

1

1997

0,27

24,38

24,66

2

1998

0,33

22,47

22,79

3

1999

0,41

22,19

22,60

4

2000

0,27

20,45

20,73

5

2001

0,33

22,55

22,88

          Durata medie a sejurului reprezinta intervalul de timp in care turistii romani se afla intr-o destinatie turistica. Acest indicator reflecta capacitatea unei destinatii turistice de a retine prin oferta ei, pe o perioada cat mai lunga, turistii vizitatori. Acest indicator se calculeaza pe baza reletiei :

                        J = Zt/T ( zile/turist )

in care :            J = durata medie a sejurului

                        Zt= numarul total de zile-turist

                        T = numarul total de turisti

Utilizand datele din tabelul privind evolutia turismului voi calcula in continuare durata medie a sejurului in care turistii au stat in statiunea Buzias in anul 1997.

J  = 111.430/9.000 = 12,38 zile/turist

Jr = 111.050/8.900 = 12,48 zile/turist

Js = 380/100 = 3,80 zile/turist                        

                        Tabelul 8

Tabloul rezultatelor obtinute in urma acestor calcule arata astfel

Nr.crt.

Anii

Durata medie a sejurului

1

1997

12,38

2

1998

12,07

3

1999

12,17

4

2000

14,68

5

2001

15,13

Densitatea circulatiei turistice exprima legatura dintre circulatia turistica si a populatiei unei destinatii turistice.

Acest indicator se obtine pe baza relatiei:

            d = T/p [ turisti / locuitor ]

in care:             -   d = densitatea circulatiei turistice

-      T = numarul total de turisti

-      p = populatia destinatiei turistice

Tinand cont de faptul ca populatia orasului Buzias este de aproximativ 8000 de locuitori si utilizand datele din tabelul privind evolutia turismului voi prezenta in tabelul urmator, densitatea circulatiei turistice in perioada 1997 – 2001 in statiunea Buzias.

                                                                                      Tabelul 9

Densitatea circulatiei turistice in statiunea

Buzias in perioada 1997 – 2001

Nr.crt.

Ani

Total turisti

Populatie

Densitatea circulatiei turistice

0

1

2

3

4

1

1997

9000

8000

1,12

2

1998

8320

8000

1,04

3

1999

8250

8000

1,03

4

2000

7566

8000

0,94

5

2001

8352

8000

1,04

          Indicatorul de ocupare al structurilor de cazare ( gradul de ocupare ) reflecta utilizarea ofertei intr-o perioada determinata, adica nivelul activitatii in statiune, in functie de capacitatea ocupata.

Relatia de calcul a acestui indicator este urmatoarea:

                       

                        G = ( NT x S/LH x Z ) x 100 [ % ]

in care:             -   G = gradul de ocupare

-      NT = numarul de turisti

-       S = durata medie a sejurului

-       LH = numarul de locuri in statiune

-       Z = numarul de zile al ofertei turistice

Tinand cont de datele din tabelul privind evolutia turismului si cel privind durata medie a sejurului si stiind ca statiunea Buzias detine 1040 de locuri de cazare , voi calcula in continuare gradul de ocupare al structurii de cazare in anul 1994:

                        G = ( 9.000 x 12,38/1040 x 365) x 100 = 29

                                                                                                Tabelul 10

         Tabloul privind rezultatele obtinute in   urma calculului gradului de ocupare arata astfel

Nr.crt.

Anii

Gradul de ocupare

1

1997

29 %

2

1998

26 %

3

1999

26 %

4

2000

29 %

5

2001

33 %

            Indicatorii eficientei economice a activitatii

Desfasurarea unei activitati eficiente reprezinta, in mod firesc, obiectivul esential al oricarei firme ssau organizatii din sectorul serviciilor.

Ca orice activitate umana, activitatea turistica este pe de o parte, consumatoare de reurse, iar pe de alta parte, producatoare de efecte.

In acceptiunea sa cea mai generala, eficienta este experienta raportului dintre efectul util (rezultatul) si durata (efortul) facuta pentru obtinerea lui sau invers raporul intre efort si efect.

In sistemul indicatorilor de eficienta a activitatii turistice cei mai utilizati de practica economica sunt:

                   -  productivitatea

Productivitatea se poate defini, in sens larg, ca raportul intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse absorbite in cursul producerii ei. Deci, practic ea se determina ca raport intre rezultatele obtinute (productie) si eforturile depuse pentru a obtine factorii de productie utilizati.

Relatia de calcul pentru acest indicator este urmatoarea :

                        W = I/Np ( lei/lucrator)

in care:            -  W = productivitatea

-      I = volumul incasarilor

-      Np = numar de personal

Voi prezenta in tabelul urmator productivitatea realizata de S.C.T.B. „Buzias” S.A. in perioada 1997-2001.

                                                                             Tabelul 11

Calcul productivitatii in perioada 1997-2001 la S.C.T.B. „Buzias” S.A.

 

Anii

Volumul incasarilor

Nr. personalului

Productivitatea

1997

8.610.281

173

49.770,41

1998

13.201.102

178

74.163,59

1999

17.517.987

167

104.898,12

2000

30.905.300

164

188.446,95

2001

38.144.808

162

235.461,77

-  incasarea medie pe unitate

             i = I/CD (lei/loc-capacitate)

in care:            -   i = incasarea medie pe unitate

-      I = volumul incasarilor

-      CD = capacitatea de cazare

            Calculul acestui indicator tinand seama de incasarile realizate de S.C.T.B. „Buzias” S.A. cat si de capacitatea de cazare in perioada 1997-2001 se prezinta astfel:

                                                                                      Tabelul 12

Calcul incasarii medii pe unitate in perioada 1997-2001 la S.C.T.B. „Buzias” S.A. 

Anii

Volumul incasarilor

Capacitatea de cazare

Incasarea medie pe unitate

1997

8.610.281

1040

8.279,11

1998

13.201.102

1040

12.693,36

1999

17.517.987

1040

16.844,21

2000

30.905.300

1040

29.716,63

2001

38.144.808

1040

36.677,70

-          tarifele

          Tarifele desemneaza valoarea de piata a serviciilor prestate. Tarifele se diferentiaza in functie de scopul sosirii turistilor in statiune, cat si de numarul de zile in care acestia solicita serviciile de cazare, alimentatie sau tratament; dar si de locul de provenienta. Incepand cu anul 2000 S.C.T.B. „Buzias” S.A.  practica terife egale, atat pentru turistii romani cat si pentru turistii straini.

            Voi prezenta in continuare tarifele practicate de catre S.C.T.B. „Buzias” S.A.  pentru cazare, masa si tratament.

            Tarifele pentru serviciile acordate turistilor romani si straini veniti pe cont propriu.

                        Cazare:

·      hotel

·      camera dubla: 600.00 lei/zi/loc

·      apartament: 800.000 lei/zi/apartament

·      vila 2 stele

·      camera dubla: 700.000 lei/zi/loc

                        Masa:

·      restaurant „Central”: 240.000 lei/zi/persoana

·      restaurant „Parc”: 250.000 lei/zi/persoana

                        Tratament:

·      120.000 lei/zi/persoana

                  

-          rata rentabilitatii

          Rata rentabilitatii se calculeaza ca raport intre rezultatul exercitiului, profit sau pierdere, dupa ce s-a scazut impozitul pe profit si productia exercitiului. Relatia de calcul este urmatoarea:

                       

                        r = P/I x 100

in care:             -  r = rata rentabilitatii

-          P = profit net realizat

-   I = volumul incasarilor

                                                                                      Tabelul 13

Tabelul cu privire la calculul ratei rentabilitatii

Anii

Profit net realizat

Volumul incasarilor

Rata rentabilitatii

1997

324.903

8.610.281

3,77

1998

169.867

13.201.102

1,28

1999

-

17.517.987

-

2000

1.853.709

30.905.300

5,99

2001

2.450.648

38.144.808

6,59

1.5.  CONCLUZII. PROPUNERI

          In conditiile aspiratiei catre o economie de piata, problematica organizatiei devine tot mai complexa, complexitatea procesului managerial este urmata nu numai de multitudinea activitatilor  care trebuiesc organizate si coordonate intr-o armonie perfecta, ci si diferentieirle solicitate de modul de alocare a resurselor.

            Cea mai dificila probema pentru reusita unei organizari in etapa de treanzitie este propria ei schimbare. Politica de schimbare este un proces complex de ajustare structurala, tinand seama de mediul socio-economic, cultural, politic, educativ,legist, traditional in continua modificare.

            Aceste schimbari solicita o alocare corespunzatoare a resurselor umane, materiale, financiare si informationale de care dispune organizatia respectiva. Un rol aparte in procesul complex al schimbarilor il ocupa resursele umane si managementul acestora, care au devenit un imperativ al practicii economice. Mai buna utilizare a resurselor umane se situaza printre factorii cu influenta majora in cresterea eficientei oranizatiilor.

            Pentru imbunatatirea calitatii mangeriale, practicate la S.C.T.B. Buzias S.A. si in tuirsm in general, propun folosirea tehnicii de calcul existente si cresterea gradului de inzestrare cu astfel de mijloace; pentru realizarea unei retele informatice si a unor baze de date, care actualizate si exploatate, folosind colectii de programe specifice, sa ofere mangementului si marketingului societatii informatii pertinente si oprtune pentru determinarea exacta a situatiei existente si fundamentarea deciziilor ce se impun.

            O conditie majora pentru desfasurarea unei activitati eficiente este privatizarea cat mai rapida a tuturor unitatilor cu activitate turistica si implicit a S.C.T.B. Buzias S.A.

            Personal cred intr-un succes deosebit obtinut in viitor de statinea balneara Buzias, aceasta oaza de verdeata, liniste si parte din acest frumos colt de tara numit „Banat”.



CAPITOLUL 2

CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND ANALIZA  DIAGNOSTIC

A CIFREI DE AFACERI

2.1. DEFINIREA NOTIUNII DE ² CIFRA DE AFACERI ²

          Cifra de afaceri reprezinta veniturile totale obtinute din activitatea comerciala a unei societati comerciale pe o anumita perioada de timp. In cadrul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare precum si veniturile exceptionale.

            Analiza cifrei de afaceri prezinta o importanta deosebita deoarece permite aprecierea locului societatii comerciale in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati in mod profitabil. Totodata, modificarea cifrei de afaceri se reflecta asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum si asupra eficientei activitatii societatilor comerciale.

            Cifra de afaceri este un indicator principal in aprecierea si masurarea rezultatelor activitatii de exploatare si comercializare. Prin cifra de afaceri se reflecta rezultatul probabil al unei perioade de gestiune, gradul de valorificare al resurselor in cadrul unei unitati, evolutia in timp a rezultatelor si este un obiectiv strategic al societatilor comerciale.

            Interesul oricarui intreprinzator vizeaza o crestere a cifrei de afaceri pentru obtinerea unui profit cat mai mare, sau a unuia moderat, dar cu grad de certitudine in viitor.

            Rezultatul afferent cifrei de afaceri este componenta cea mai importanta a rezultatului exploatarii, de aceea in analiza rentabilitatii intreprinderii studiul acesteia este absolut necesar.

            Analiza diagnostic cifrei de afaceri comporta urmatoarele aspecte:

                        1. analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri

                        2. analiza factoriala a cifrei de afaceri

                        3. analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie si cererea pietei

4. modele de determinare a cifrei de afacei minime

                  5. reflectarea cifrei de afaceri in principalii indicatori economico – financiari.

            Din punct de vedere al continutului si al sferei de intindere, cifra de afaceri poate fi privita ca: cifra de afaceri totala, cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala, cifra de afaceri critica.

            Cifra de afaceri totala ( CA ), exprima volumul total al afacerilor unei firme, evaluate in preturile pietei. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor intr-o perioada de timp.


            Cifra de afaceri medie ( CA ), se poate determina in unitatile monoproductive, si reflecta incasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.


Cifra de afaceri marginala ( CAm ), exprima variatia incasarilor unei firme generata de cresterea cu o unitate a volumului vanzarilor.

Cifra de afaceri critica ( CAmin ), reprezinta acel nivel al vanzarilor la care se asigura acoperirea in totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de afaceri minima va fi egala cu suma cheltuielilor fixe si a celor variabile.


                   CAmin = CF + Cv   sau

unde:   - Cf  - cheltuielile fixe totale

- Ncv – nivelul relativ al cheltuielilor variabile fata de cheltuielile   totale (Ct )

          Cel mai adesea marimea cifrei de afaceri totale se determina prin insumarea veniturilor provenite din activitatea de baza a societatilor comerciale ( Vb ) cu veniturile provenite din alte activitati ( Va ):

                                      CA = Vb + Va

unde:   - Vb - reflecta cifra de afaceri din activitatea de baza a societatilor        comerciale si se refera la vanzarea produselor rezultate din activitatea de baza a societatilor comerciale.

            - Va - reflecta cifra de afaceri din alte activitati cu caracter industrial sau neindustrial.

In procesul de analiza este necesar sa se calculeze modificarea absoluta si procentuala intervenita in marimea cifrei de afaceri din perioada curenta fata de cea prevazuta sau din perioada de baza astfel:

DCA = CA1 – CA0;

                       

unde:   CA1 – cifra de afaceri in perioada curenta

CA0- cifra de afaceri in perioada de baza

 

                                      DCA% = ICA – 100


                       

In functie de marimea si semnul acestor modificari se pot face aprecieri cu privire la cresterea sau scaderea cifrei de afaceri a societatilor comerciale in perioada supusa analizei. Deoarece cifra de afaceri este exprimata in preturi curente, in perioada de crestere puternica a preturilor trebuie sa fie corectata cu indicele inflatiei, altfel informatiile isi pierd mult din fiabilitate, iar concluziile vor fi mult deformate. De aceea se impune determinarea unei rate reale de crestere a cifrei de afaceri pe baza relatiei:


unde:   - Ip – indicele de crestere a preturilor

                        Ip =

Contributia elementelor componente la modificarea cifrei de afaceri se pot calcula cu ajutorul metodei bilantiere pe baza relatiilor:


                              



Contributia principala la modificarea cifrei de afaceri totale revine veniturilor din activitatea de baza a fiecarei intreprinderi. De aceea, in cadrul analizei se poate calcula si ponderea veniturilor din activitatea de baza si din alte activitati fata de cifra de afaceri totala a intreprinderii astfel :


                   G = x 100

De asemenea este necesar sa se calculeze si modificarile intervenite in marimea acestor ponderi.

 DG = G1- G0

In functie de schimbarile intervenite in marimea acestor poderi se poate face o analiza structurala a cifrei de afaceri, precum si a schimbarilor intervenite in ponderea cifrei de afaceri din activitatea de baza si din alte activitati, Schimbarile intervenite in structura cifrei de afaceri trebuie sa fie corelate cu modificarile care au avut loc in profilul si structura productiei vandute, precum si in cerintele pietei.

Structura cifrei de afaceri poate fii privita si dupa alte criterii: pe produse, pe tipuri de activitati, pe piete de desfacere, etc. Pentru asigurarea unor comparatii in timp sau intre anumite firme se poate utiliza coeficientul de concentrare sau coeficientul Gini-Struck. Acest coeficient se determina cu ajutorul urmatoarei relatii :

G =

unde :  - gi - structura cifrei de afaceri pe produse sau activitati ;

- n -  numarul de produse din nomenclatorul de fabricatie al intreprinderii.

Acest coeficient poate lua valori intre 0 si 1. Daca nivelul lui se aproprie de 0 inseamna ca cifra de afaceri este repartizata relativ uniform pe cele n produse din nomenclatorul de fabricatie. Daca dimpotriva nivelul lui se aproprie de 1 inseamna ca in structura vanzarilor sunt cateva produse care detin cea mai mare pondere in cifra de afaceri.  

          In acelasi scop se poate folosi si indicele Herfindhal care se determina cu relatia:

                             H =

          Valoarea acestui coeficient este egala cu 1 daca intreprinderea vinde un singur produs si cu 1/n daca vanzarile sunt repartizate in proportii egale pe produse.

2.2. ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

2.2.1. ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

            Indiferent de subiectul care efectueaza analiza si scopul ei, analiza cifrei de afaceri a unei societati trebuie sa dea raspuns la mai multe intrebari :

-       care sunt sursele principale de venituri ale unei societati comercial ?

-       care este evolutia lor in ultimii ani si cat de stabile sunt ?

-       care este tendinta de evolutie a acestor surse in viitorul apropiat ?

-       cum sunt determinate veniturile si care este modul lor de masurare ?

Pentru a-si diminua riscurile sau a-si reduce conditiile de incertitudine, care apar pe segmente de piata pe care activeaza, multe firme isi diversifica ( oferta de produse si servicii ), de activitati, avand astfel o structura variata a veniturilor.

In analiza surselor de venituri este important sa se plece de la caracterizarea societatii in functie de modul ei de operare, respectiv, daca opereaza pe o singura piata sau mai multe, intrucat, fiecare piata poate avea o evolutie proprie, distincta si specifica, cu influente asupra rezultatelor detinute de intreprindere.

            De aceea, in evaluarea potetialului de crestere a veniturilor, sunt necesare informatii privind sursele de venituri, evolutia lor in ultima perioada de timp, precum si modul lor de agregare pe diferite niveluri.

Analiza dinamicii cifrei de afaceri urmareste evolutia per total a acesteia de la o perioada de timp la lata, precum si modificarile intervenite, sesizand cauzele acestei evolutii si modificari in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.

Dinamica cifrei de afaceri se poate urmari astfel :

·      abaterea absoluta :

D CA = CA1 – CA0

unde :              - D CA  - abaterea absoluta a cifrei de afaceri

- CA1    - cifra de afaceri in perioada curenta

- CA0    - cifra de afaceri in perioada de baza

·      abaterea in marimi relative :

D CA r = CA1 – CA0 x Iq                   Iq =

unde :  - D CA r – abaterea cifrei de afaceri in marimi relative

- Iq  - indicele productiei fizice

- q – productia fizica (mii lei )

·      indicele variatiei relative :

ICAr = x 100

unde :  ICAr – indicele variatiei relative a cifrei de afaceri

·      indicele abaterii variatiei relative :

D ICAr = ICAr  - 100 =  x 100 – 100 =  x 100

unde :  D ICAr  - indicele abaterii variatiei relative a cifrei de afaceri

            Pentru a aprecia evolutia cifrei de afaceri in report cu resursele utilizate si a reflecta gradul de valorificare a acestoa, se compara indicele cifrei de afaceri cu indicele consumului de resurse.

                                                            IM

                        ICA                                         INp                    IR

                                                                                IMf

unde :  IR – indicele consumului de resurse

                IM – indicele consumului de materiale

                INp- indicele numarului de personal

            IMf – indicele imobilizarilor fixe

IM = x 100           INp = x 100          IMf =  x 100

IR =  IM x  INp x  IMf

2.2.2. ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

Analiza structurii cifrei de afaceri se urmareste pe elemente componente, in doua perioade de gestiune, studiind modificarile intervenite in cadrul structurii, precum si in cauzele care au determinat aceste modificari structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunyatoare pentru reglarea activitatii in situatia in care aceste modificari sunt nefavorabile societatii.

Structura cifrei de afaceri se poate urmari pe elemente componente, pe produse, prin calculul ponderii sau greutatii specifice produselor in totalul cifrei de afaceri, prilej cu care se masoara aportul fiecarui produs la realizarea cifrei de afaceri.

Modificarea in structura pe produse a cifrei de afaceri are efecte atat asupra nivelului si evolutiei cifrei de afaceri cat si asupra gradului de valorificare a factorilor de productie.

            Structura cifrei de afaceri pe produse poate fii investigata  cu ajutorul metodei ABC. Aceasta metoda se bazeaza pe curba ABC, care este realizata in sistemul de axe xOy, in care pe abscisa sunt reprezentate ponderile cumulate in numarul produselor, iar pe ordonata ponderile cumulate in cifra de afaceri. Se ajunge astfel, la o curba cum este cea din figura urmatoare :

                                   

                                                             

                               

                  

                                    Curba ABC in cazul structurii CA pe produse

            Se disting trei zone in structura cifrei de afaceri :

            Zona A : - cuprinde acea portiune in care o pondere redusa a numarului de produse ( 10-15 % ), detine o pondere mare in cifra de afaceri ( 60-70 % );

            Zona B : - in care ponderea detinuta in numarul de produse este aproximativ egala cu cea detinuta in cifra de afaceri ( 25-30 %);

            Zona C : - in care o pondere mare din numarul produselor ( 65-70 % ), detine o pondere mica in cifra de afaceri.

          In aceasta situatie in zona A sunt cuprinse acele produse cu o rotatie rapida, care trebuie sa existe in permanenta la vanzare. De aceea la aceste produse trebuie sa se asigure o buna aprovizionare si o gestiune eficienta a stocurilor. De regula produsele cuprinse in aceasta zona au o marja comerciala redusa. In zona B sunt cuprinse articole standard, a caror rotatie si marja comerciala sunt apropiate de media intreprinderii, iar in zona C sunt cuprinse, de regula, articole cu rotatie scazuta, dar cu o marja comerciala mare ( produse de lux ). Aceste produse ridica probleme pe linia gestiunii stocurilor.

            Din punct de vedere al eficientei, produsele din zona A sunt cele mai rentabile, insa ele sunt insotite si de un risc comercial ridicat, deoarece scaderea cererii sau ofensiva unui concurent pentru produsele din aceasta zona, poate pune in pericol stabilitatea firmei. De aceea este indicat ca intreprinderea sa opteze pentru un anumit grad de diversificare a productiei cu scopul de a asigura cresterea cifrei de afaceri si reducerea riscului.

            Metoda ABC poate fii utilizata si pentru analiza cifrei de afaceri pe categorii de clienti. Astfel, dupa contributia lor in cifra de afaceri, clientele unei firme poate fii omogena, toti clientii detin o pondere aproximativ egala in volumul vanzarilor, sau eterogena, cand dupa contributia lor la realizarea cifrei de afaceri clientii se impart in trei categorii : clienti puternici, clienti medii si clienti mici.

Pentru zonarea clientelei eterogene se foloseste metoda ABC, obtinandu-se urmatoarea repartitie:

-          zona A, in care o pondere mica a clientilor detine o pondere mare in cifra de afaceri;

-          zona B, unde cele doua ponderi sunt aproximativ egale;

-          zona C, unde o pondere mare a clientilor detine o pondere mica in cifra de afaceri.

Si o asemenea analiza a structurii cifrei de afaceri determina anumite concluzii pentru aprecierea volumului de activitate, a securitatii si instabilitatii intreprinderii. Astfel, zona A desi are cea mai mare contributie la realizarea cifrei de afaceri, din punctul de vedere al securitatii firmei este cea mai riscanta, existand posibilitatea reorientarii acestor clienti catre alti furnizori. In plus, numarul de clienti fiind foarte redus intreprinderea este obligata sa acorde anumite avantaje financiare pentru mentinerea lor, ceea ce ii va afecta rentabilitatea.

            Zona C, unde numarul de clienti este foarte mare, se caracterizeaza prin cheltuieli de exploatare ridicate, afectand astfel rentabilitatea firmei. In aceste conditii putem aprecia ca zona B prezinta cel mai mare grad de stabilitate atat ca cifra de afaceri, cat si ca rentabilitate, fiind de preferat o orientare a activitatii firmei catre acesti clienti.

Cifra de afaceri se poate urmari si in raport cu clientii. Exista o distributie teoretica care zice ca 10 %  din clienti acopera 40 % din cifra de afaceri; 40 % din clienti acopera 40 % din cifra de afaceri si 50 % din clienti acopera 10 % din cifra de afaceri. Concentrarea clientilor este foarte avantajoasa.

Cifra de afaceri se poate urmari si in timp, aceasta analiza fiind foarte importanta pentru alegerea segmentelor de piata, pentru desfacerea produselor cele mai avantajoase si pentru a putea sa ia o decizie cu privire la segmentele de piata la care trebuie sa renunte. 

Analiza cifrei de afaceri poate fi continuata prin determinarea raportului static si a raportului dinamic intre aceasta si productia marfa fabricata.

                             Rs =  ;              Rd = ;

Raportul static (Rs) arata proportia dintre cifra de afaceri si productia marfa fabricata. El poate lua valori mai mici, egale sau mai mari ca 1 ( Rs £ 1, Rs ³ 1 ) si exprima modificarile intervenite in stocurile de produse finite.

Raportul dinamic (Rd) arata dinamica cifrei de afaceri in functie de dinamica productiei marfa fabricate.

2.3. ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI

Un obiectiv important al analizei cifrei de afaceri il constituie analiza factoriala a acesteia pe baza unor modele deterministe de tip multiplicativ sau produs intre factori. Astfel, marimea cifrei de afaceri intr-o intreprindere depinde de volumul fizic al productiei vandute pe sortimente (q) si de pretul de vanzare pe unitate de produs (p):

Pot fi utilizate mai multe modele pentru analiza factoriala a cifrei de afaceri si anume:

                                     

Schema factoriala de influenta se prezinta astfel :

                            

                    

                                     

iar influentele factorilor se calculeaza cu ajutorul metodei substituirilor in lant:

                   1.

                                     

                   2.                       

Cresterea cifrei de afaceri a fiecarei firme poate avea loc prin cresterea volumului productiei vandute in functie de cerintele pietei si de resursele disponibile ale fiecarei societati comerciale. De asemenea, un rol important in cresterea cifrei de afaceri il are cresterea pretului de vanzare in functie de calitatea productiei si de evolutia raportului dintre cerere si oferta pe piata.

Trebuie precizat faptul ca primul factor contine si influenta structurii productiei vandute, care prin intermediul pretului diferentiat pe produse actioneaza asupra cifrei de afaceri.

Influenta modificarii structurii productiei poate fi cuantificata prin calcularea unui pret mediu de vanzare in cazul produselor omogene ( exprimate in aceleasi unitate de masura ).

                               

unde:   - gi - structura productiei vandute

- p - pretul de vanzare pe produse

- p - pretul mediu de vanzare, pentru produse omogene

                  

                                     

                                                 

                                     

                                                         

          Influenta acestor factori se calculeaza cu ajutorul metodei substituirii in lant:

-            influenta volumului fizic al productiei vandute:

1) 

-     influenta pretului mediu de vanzare:

                         2) 

2.1.            Influenta structurii productiei vandute:

             

unde:          

   

2.2.            Influenta pretului de vanzare pe produse:

             

Alte modele:

                   1.  

                  

                   2.  

          Un alt model de analiza al cifrei de afaceri, luat in considerare este:

                    

                                     

                              

                                                  

                                                                                        

                                                                                   

                                                                                  *  

          Astfel, in cazul nostru, abaterea absoluta a cifrei de afaceri este:

                            

a)  Influenta modificarii numarului de muncitori:

a1)  Influenta modificarii numarului de locuri de munca:

a2)  Influenta modificarii numarului de schimburi de munca:

b)   Influenta modificarii productivitatii anuale a muncii:

b1)  Influenta modificarii numarului de zile de munca pe an:

         

b2)  Influenta modificarii productivitatii zilnice a muncii:

         

                  

b21) Influenta modificarii numarului mediu de ore lucrate pe zi:

                                     

b22)  Influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii:

                                               

b221) Influenta modificarii structurii cifrei de    afaceri:

                                               

                                               

b222) Influenta modificarii productivitatii orare individuale a  muncii:

            In cazul societatilor comerciale din domeniul turismului se pot folosi urmatoarele modele de analiza factoriala a cifrei de afaceri:

                        1) 

                            

                                   

                                                                       

                                                                                        

                                                                                                 

a)      Modificarea CA in functie de modificarea locurilor disponibile

            b)  Modificarea CA functie de modificarea ponderii locurilor ocupate in total locuri disponibile

           

c)      Modificarea CA functie de modificarea CA obtinuta la un loc ocupat

2) 

                        3) 

unde:               - I – incasari din cazare

                        - Ld – numarul de locuri disponibile

                        - L0 – numarul de locuri ocupate

                        -  - procentul locurilor ocupate in total locuri disponibile

                        -  - CA obtinuta la un loc de cazare ocupat

                        - Lzd – numar locuri – zile disponibile

                        - Lzo – numar locuri - zile ocupate

                        - Nt – numarul de turisti

- Ntz – numar de turisti – zile

            Dupa modelul 3) cresterea cifrei de afaceri (incasarilor) din activitatea de cazare se explica factorial astfel:

a) Influenta numarului de turisti:

b)      Influenta duratei medii a sejurului:

c)      Influenta cifrei de afaceri (incasarilor) pe zi – turist:

            Astfel, abaterea globala a cifrei de afaceri reprezinta:

                                   

2.4.  MODELE DE DETERMINARE A CIFREI DE AFACERI

MINIME POSIBILE CU RESTRICTII DATE

          In activitatea practica, oproblema deosebit de importanta o reprezinta determinarea cifrei minime de afaceri, care sa asigure existenta, supravietuirea agentului economic, situatie in care beneficial  ( profitul ) este zero.

Cifra de afaceri critica ( CAmin ), reprezinta acel nivel al vanzarilor la care se asigura acoperirea in totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de afaceri minima va fi egala cu suma cheltuielilor fixe si a celor variabile.

                        CAmin = CF + Cv sau


unde:   - Cf  - cheltuielile fixe totale

- Ncv – nivelul relativ al cheltuielilor variabile fata de cheltuielile   totale (Ct )

2.5.CORELATIA DINTRE VOLUMUL

CIFREI DE AFACERI – ECHILIBRUL FINANCIAR

SI CIFRA DE AFACERI – RENTABILITATEA SOCIETATII

2.5.1.ECHILIBRUL FINANCIAR PRIN

CIFRA DE AFACERI

          Trecerea intreprinderii de la o stare patrimoniala S0 la o stare patrimoniala S1, normativa sau efectiva, se face prin procese financiare successive, de la alocare de fonduri banesti in procese productive si de achitare a oligatiile banesti pe de o parte si de recuperare a lor continua din incasarea vanzarilor sau de completare cu surse imprumutate, pe de alta parte. Aceste procese sincrone de mobilizare si alocare de fonduri, de incasare a creantelor si de plata a datoriilor exprima manifestarea dinamica a echilibrului financiar al intreprinderii.

            Cel mai sigur echilibru financiar este cel care se realizeaza pe seama incasarilor din vanzarile proprii. In aceste incasari, se regasesc toate posibilitatile de acoperire a cheltuielile de fabricatie, de reinoire a masinilor si utilajelor, de rambursare a creditelor si de acoperire a altor nevoi de dezvoltare si simulare.

            Cifra de afaceri incorporeaza componentele valorice necesare pentru acoperirea tuturor destinatiilor mentionate, ceea ce conduce spre o noua stare patrimoniala a intreprinderii. Drept urmare, fiecare element de activ este reinoit, intr-un anumit timp prin cifra de afaceri. Totodata fiecare datorie este achitabila, intr-un interval de timp specific, prin componenta valorica corespunzatoare din cifra de afaceri. Acesti timpi necesari pentru reinoirea activelor si pentru plata datoriilor sunt numiti durata de rotatie a capitalurilor pe seama cifrei de afaceri ( lunara, semestriala sau anuala ).

            Starea patrimoniala S1 este deci o rezultanta a alocarii successive a unor parti corespunzatoare din cifra de afaceri pentru plata datoriilor si pentru reinoirea activelor. Aceasta constatare este foarte importanta pentru previziunea financiara pe termen scurt si mediu. Prin urmare daca nu au loc modificari sensibile in conditiile de exploatare ale intreprinderii, se poate estima ca o crestere a cifrei de afaceri se traduce sau se va traduce intr-o stare patrimoniala noua S1, cu o crestere, in aceeasi proportie, a imobilizarilor, a stocurilor si creantelor, a capitalurilor proprii si a datoriilor intreprinderii. Acest raport de proportionalitate presupune constanta urmatoarelor corelatii :

                        ECHILIBRUL FINANCIAR PRIN CIFRA DE AFACERI

                                                               ACTIVE                                 DATORII

= constant                               = constant    

            Exprimarea acestor raporturi s-ar face deci sub forma unor coeficienti abstracti. Dar ele se pot elabora si sub forma durate ( in zile ) de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri ( si nu sub forma de coeficienti abstracti ).

            x 360  =  Numarul de zile in care CA ( anuala ) reinoieste activele ( sau achita datoriile ).

            CA …………………….360

                                                                         NZ =  A ( sau D ) x 360

                                                                                                CA

            A (D)……………………NZ

in care :            - CA- cifra de afaceri

- A - activele

- D - datoriile

- NZ -  numarul de zile in care CA  reinoieste activele ( sau  datoriile )

Durata rotatiei capitalurilor poate fi descompusa in elemente componente ale activelor, respective ale datoriilor si in componente valorice ale cifrei de afaceri. Se obtin, astfel, durate de rotatie specifice pentru fiecare element de activ, respeciv de datorie, in raport cu partea corespunzatoare din cifra de afaceri.

Durata de rotatie a capitalurilor intreprinderii in raport cu CA

          Sistemul de indicatori exprimati in numar de zile( pe care il denumim sistem de rate cinetice ) prezinta numeroase avantaje fata de indicatorii exprimati in marimi absolute sau in marimi relative.

            Ratele cinetice au o putere informativa superioara atat prin gradul ridicat de comparabilitate, cat si prin exprimarea lor sub forma de marimi concrete: durata amortizarii, durata clientilor, durata platii furnizorilor. Ratele cinetice se obtin deci prin inmultirea duratei rotatiei fiecarui post de bilant ( rata 1 ) cu coeficientul de pondere corespunzator ( rata 2 ). Ansamblul corelat al tuturor ratelor cinetice formeaza un sistem de indicatori financiari dinamici prin care se surprinde foarte bine echilibrul financiar al intrepriderii. Releventa acestor ii recomanda pentru calculele de previziune financiara, in conditii de stabilitate economica a intreprinderii.

            Durate de rotatie a capitalurilor intreprinderii in raport cu cifra de afaceri :

·         durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale:

dm =  x 360

in care :            - dm – durata de rotatie a stocurilor de materii prime;

            - Mp – materii prime (bilant);

            - M% - ponderea consumului de la terti in cifra de afaceri (cont de rezultate).

·         durata de rotatie a stocurilor de produse in curs de fabricatie

dc =  x 360

in care:             - dc - durata de rotatie a stocurilor de produse in curs de fabricatie;

                        - Pc - produse in curs (bilant);

                        - F% - pondere cheltuielilor de fabricatie in cifra de afaceri

·         durata de rotatie a stocurilor de produse finite :

df =  x 360

in care:             - df - durata de rotatie a stocurilor de produse finite;

                        - Pf - produse finite;

                        - C % - ponderea costului de produse in cifra de afaceri.

·         durata de incasare a clientilor:

di = x 360

in care:             - di - durata de incasare a clientilor;

- A - clientii

- I % - ponderea incasarilor (+TVA) in cifra de afaceri.

·         durata de achitare a furnizorilor:

dfz =  x 360

in care:             - dfz – durata de achitare a furnizorilor

                        - Fz – furnizori (bilant).

·         durata de achitare a TVA :

dTVA = x360

in care:             - dTVA - durata de achitare a TVA

                        - TVA - datorii catre buget pentru TVA

                        - TVA % - ponderea TVA in cifra de afaceri.

          Metoda normativa de previziune a echilibrului financiar

          Pornind de la proportonalitate dintre cresterea cifrei de afaceri si cei doi termini ai echilibrului financiar ( active si datorii ), metoda normativa foloseste acest system de rate cinetice pentru a stabili:

 - structura normativa a echilibrului financiar la o cifra de afaceri previzionata ( prin studii de marketing ) pentru exercitiul urmator.

            - modificari in cifra de afaceri, ca urmare a modificarii duratei stocajului, a duratei de incasare a clientilor, a duratei de plata a furnizorilor, sau ca urmare a modificarii structurii costurilor aferente vanzarilor.

          Metoda face apel la posturile de bilant la inchiderea exercitiului ceea ce determina unele limite, ca urmare a caracterului static al sitatiei patrimoniale luata ca baza de referinta. Pentru a evita acest inconvenient se pot face urmatoarele ajustari:

- se vor folosi posturile de bilant la marimile medii ale soldurilor inregistrate, la inceputul si la sfarsitul execitiului.

- se va folosi o structura medie a cifrei de afaceri care sa caracterizeze intreprinderea pe mai multe exercitii.

          Metoda normativa permite efectuarea diferitelor simulari ale corelatiei “ cifra de afaceri – echilibrul financiar “, din care se pot trage concluzii pentru politica financiara a intreprinderii. De asemenea metoda permite compararea echilibrului financiar al intreprinderilor de marimi diferite, eliminandu-se influenta volumului specific de activitate.

2.5.2. CORELATIA DINTRE CIFRA DE AFACERI

SI RENTABILITATEA INTREPRINDERII

          Indicatorul reprezentativ calculat in sistemul costurilor partiale este pragul de rentabilitate sau “ punctual mort “.

            Pragul de rentabilitate al unei unitati patrimoniale este dat de acel nivel al cifrei de afaceri (sau la productiei care permite realizarea acestuia ) pentru care rezultatul economico – financiar este nul. Nivelul cifrei de afaceri pentru care rezultatul economico – financiar este nul se numeste cifra de afaceri critica ( CA* ), iar punctual grafic in care se realizeaza un rezultat economico – financiar nul se numeste “ punctual mort “.

            Orice cifra de afaceri ( CA ) mai mica decat cifra de afaceri critica ( CA* ), situeaza intreprinderea in zona pierderilor, iar orice cifra de afaceri mai mare decat cifra de afaceri critica o situeaza in zona profiturilor, potrivit reprezentarii grafice din figura de mai jos :


            Tehnica pragului de rentabilitate permite determinarea operativa a zonei si pozitiei in care se situeaza intreprinderea datorita raporturilor relationale existente intre cifra de afaceri, cheltuielile variabile, cheltuieli fixe, marja bruta a costurilor variabile si rezultatul economico-financiar care pot fi puse in evidenta potrivit schemei prezentate mai jos :

Se pot determina urmatorii indicatori critici :

- cifra de afaceri critica ( CA* )

CA* = CV + CF

unde:   - CV – costuri variabile

            - CF – costuri fixe.

            - marja critica a costurilor variabile ( M* ) 

                        M* = CF

            - coeficientul de proportionalitate a costurilor variabile, in functie de cifra de afaceri critica( qp )

                        qp = CV/CA*

          Coeficientul de proportionalitate ( qp ) in masura in care ramane relativ constant de la o perioada de gestiune la alta, joaca un rol  „cheie”  in determinarea operativa a pragului de rentabilitate si a pozitiei in care se gaseste unitatea patrimoniala din punct de vedere al rentabilitatii ( eficientei economice ).

            In raport de fiecare din cei trei factori critici pentru determinarea pragului de rentabilitate sau a punctului mort, respectiv:

                        - cifra de afaceri critica (CA*)

                   - marja bruta critica (M*)

                   - rezultatul critic (R*);

determinarea zonei si a pozitiei in care se gaseste o unitate patrimoniala se poate calcula matematic si reprezenta grafic prin mai multe tehnici si anume:

                        - tehnica dreptelor cifrelor de afaceri si a costurilor totale;

                        - tehnica dreptelor cheltuielilor fixe si a marjei costurilor variabile;

                   - tehnica dreptei rezultatului economico-financiar.

            Reprezentarea grafica a zonelor de pierdere si profiturilor se bazeaza pe trasarea urmatoarelor drepte:

            a) dreapta cifrei de afaceri, potrivit ecuatiei:

          y = CA = x  pu

          b) dreapta costurilor totale, potrivit ecuatiei:

            y = CT = qp CA + CF = qp x pu + CF

            c) dreapta cheltuielilor fixe (CF) considerate constante, potrivit ecuatiei:

            y = CF

si este reprezentata grafic in figura urmatoare:


unde:   - CV - costurile variabile;

            - CF - costurile fixe;

            - CT - cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri;

            - OX - axa volumului productiei (Q);

            - OY - axa cifrei de afaceri si a cheltuielilor aferente acestora;

            - OV - influenta cifrei de afaceri sub influenta volumului fizic al productiei;

- ZC - evolutia cheltuielilor totale aferente cifrei de afaceri sub influenta volumului fizic al     productiei;

            - ZF  - evolutia cheltuielilor fixe sub influenta volumului fizic al productiei;

            - [OZP ] - zona pierderilor;

            - [PVC ] - zona profiturilor;

- P(a,b) – punct critic de rentabilitate (punct mort) aflat la intersectia dreptelor OV si ZC, adica, acolo unde cifra de afaceri si cheltuielile totale aferente cifrei de afaceri sunt egale. Adica CA = CT sau CA = CV + CF.

            Riscul de exploatare este evaluat cu ajutorul pragului de rentabilitate care masoara flexibilitatea intreprinderii in raport cu conditiile de exploatare.

            Metoda pragului de rentabilitate ( a punctului critic ) este o metoda de baza in analiza rentabilitatii pe produs si a rentabilitatii pe ansamblul activitatii, atat in faza de proiectare de noi capacitati, de prognozare a activitatii, cat si in analiza utilizarii capacitatilor de productie existente.

            Punctul critic, numit si punct sau prag de rentabilitate marcheaza acea dimensiune a productiei la care cheltuielile totale sunt egale cu incasarile din vanzarea productiei sau punctul la care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este nul. In analiza de risc putem spune ca incepand de la acest punct intreprinderea incepe sa devina rentabila. Cu cat nivelul activitatii este mai departat de acest punct cu atat riscul este mai redus, iar activitatea intreprinderii mai profitabila.

            Evaluarea riscului de exploatare se face cu ajutorul a doi indicatori care ne indica an ce masura poate oscila volumul activitatii desfasurate fara ca aceasta oscilatie sa imlice riscul iregistrarii unor pierderi:

- marja de siguranta (Ms) se determina ca diferenta intre cifra de afaceri si pragul de rentabilitate ( cifra de afaceri critica ) ( CA*)

                                    Ms = CA - CA*

            Marja de siguranta, cu cat are o valoare mai mare, cu atat flexibilitatea intreprinderii este mai ridicata, respectiv riscul de exploatare mai redus.

- indicele de siguransa ( indicele de pozitie – ip ) se determina ca raport intre cifra de afaceri si pragul de pragul de rentabilitate :

                                    ip = CA / CA*

            Indicele de siguranta se mai numeste si coeficient de volatilitate si are de aceea si valoare informationala ca si marja de siguranta.

            Abaterile indicelui de siguranta, calculata in marimi relative, se determina cu relatia:

                        Ip (%) =

          Cu cat cifra de afaceri este mai mare decat cifra de afaceri aferenta pragului critic, cu atat gradul de flexibilitate este mai mare si gradul de risc mai mic.

            In urma cercetarilor efectuate de specialisti in domeniul economic, se poate aprecia starea firmei in functie de valorile pe care le poate avea abaterea indicelui de pozitie (Ip (%)). Astfel :

          - daca Ip (%) < decat 10 %, societatea se afla intr-o situatiei instabila, nefavorabila.

- daca 10% < Ip (%)< 20%, societatea se afla intr-o situatie relativ stabila, dificila, cu posibilitatea ajungerii intr-o situatie nefavorabila, la o fluctuatie mai mare a volumului productiei.

- daca Ip (%) > 20%, societatea isi desfasoara activitatea in conditii normale, situatia fiind confortabila, iar gradul de risc este in scadere.

            Elasticitatea rezultatului exploatarii in raport cu nivelul de activitate poate fi urmarita cu ajutorul coeficientului de elasticitate.

            Coeficientul de elasticitate ( Ke ) – masoara sensibilitatea rezultatului exploatarii la variatia nivelului de activitate si ne arata cu cat creste rezultatul exploatarii la ocrestere cu 1 % a cifrei de afaceri. Acest coeficient poate fi calculat dupa urmatoarea formula :

            Ke =  

unde :  - - reprezinta abaterea absoluta a profitului din exploatare

            -  - reprezinta profitul din exploatare din perioada curenta

            -  - reprezinta profitul din exploatare din perioada de baza

      -  - reprezinta abaterea absoluta a cifrei de afaceri

      -    - reprezinta cifra de afaceri din perioada curenta

      -   - reprezinta cifra de afaceri din perioada de baza

            Valoarea coeficientului de elasticitate este dependenta de pozitia nivelului de activitate fata de pragul de rentabilitate. Cu cat societatea se indeparteaza de pragul de rentabilitate, cu atat elasticitatea este mai redusa, deci riscul de exploatare este mai mic.

            In functie de valoarea coeficientului de elasticitate, societatea se poate afla in una din urmatoarele situatii:

§      Instabila, cu risc de exploatare ridicat, daca Ke > 11

§      Relativ stabila, daca 6 < Ke < 11

§      Confortabila, cu risc redus, daca Ke < 6

            Pornind de la formula coeficientului de elasticitate precizata mai sus, se poate obtine o noua formula pentru calculul coeficientului de elasticitate :

                       

            Aceasta relatie ne arata ca pentru un nivel al productiei dat, coeficientul parghiei de exploatare este cu atat mai mare cu cat costurile fixe sunt mai mari.

             In general, la un nivel ridicat al coeficientului de exploatare nu este indicat ca nivelul productiei sa se situeze in proximitatea pragului de rentabilitate, deoarece situatia este extrem de riscanta. In aceasta situatie multe firme recurg la reducerea nivelului costurilor fixe.

            Pe baza pragului de rentabilitate se poate calcula si cifra de afaceri la care se obtine un anumit profit estimat ( dorit ), pe baza urmatoarei formule :

                       

unde :  - Pr – reprezinta profitul estimat

            - CAPr – reprezinta cifra de afaceri la care se poate obtine profitul estimat

            Analiza pragului de rentabilitate permite obtinerea unor informatii de gestiune utile pentru previzionarea bugetului societatii, referitoare la :

§      Cifra de afaceri, pentru care rezultatul societatii este nul

§      Beneficiul previzional la o variatie data a cifrei de afaceri

§      Cirfa de afaceri pentru a obtine un beneficiu dorit

§      Care este cifra de afaceri pentru a mentine un anumit beneficiu, in conditiile in care cresc cheltuielile fixe

            Principalele avantaje pe care le ofera aceasta metoda de analiza, sunt:

§      Permit stabilirea dimensiunii la care productia devine rentabila

§      Indica volumul productiei necesar pentru un anumit cuantum al productiei

§      Pune in evidenta corelatiile dintre dinamica productiei, respectiv a veniturilor si dinamica costurilor grupate in variabile si fixe

§      Permite determinarea gradului de utilizare al capacitatii de productie in corelatie cu un anumit cuantum al profitului

§      Ofera posibilitatea unui grad de dependenta intre curba profitului si o serie de alte curbe, cum sunt: productia, cererea, fondul de rulment, cota de cheltuieli pentru cercetare dezvoltare

            Analiza, pragului de rentabilitate, ofera posibilitatea determinarii unor informatii de gestiune interesante din punct de vedere al calculului economic, dar mai putin pertinente din punct de vedere al realitatii economice, din acest motiv ea da rezultate mai bune in cadrul analizei societatilor mici si mijlocii.

            In concluzie, putem spune ca riscul de exploatare depinde de trei parametri:

§      Cifra de afaceri

§      Structura cheltuielilor

§      Proximitatea punctului critic in raport cu nivelul de productie efectiv

            Cu cat nivelul efectiv al productiei este mai departat de punctul critic si cheltuielile fixe sunt mai mici, cu atat riscul de exploatare este mai mic si invers.

CAPITOLUL 3

ANALIZA DIAGNONSTIC LA SCTB „ BUZIAS”  SA

3.1.  ANALIZA DINAMICII SI STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

3.1.1.  ANALIZA DINAMICII CIFREI DE AFACERI

            Dinamica cifrei de afaceri in anul 2001/2000 la SCTB Buzias SA se poate urmari astfel :

                        - abaterea absoluta:

      *  CA = CA1 – CA0 = 37.576.667 – 30.527.620 = 7.049.047 mii lei

unde :  -  CA - abaterea absoluta a cifrei de afaceri

          -  CA1 - cifra de afaceri in anul 2001

            -  CA0  - cifra de afaceri in anul 2000

            In perioada curenta fata de cea de baza, CA a inregistrat o crestere de 7.049.047 mii lei.

                        - abaterea in marimi relative :

                        *CAr = CA1 – CA0 x Iq

                        Iq =

unde :  -  CAr - abaterea  cifrei de afaceri in marimi relative

          -  Iq       - indicele productiei fizice

            -  q       - productia fizica (mii lei )                              

                   Iq =

                  *CAr = 37.576.667 – 30.527.620 x 1,24 = 8.740.818,28

         

            Ca urmare a modificarii indicelui volumului serviciilor prestate in perioada curenta fata de cea de baza cu 0,24, CA a inregistrat o crestere de 8.740.818,28 mii lei.

                        - indicele variatiei relative :

                        I CAr =  

            Indicele variatiei relative a CA, in perioada de baza fata de cea curenta, a crescut cu 23,09 %

unde :  I CAr = indicele variatiei relative a cifrei de afaceri

                        - indicele abaterii variatiei relative :

           

                        I CAr = I CAr – 100 = x100 – 100 =         

         

              *I CAr = 123,09 – 100 = 23,09 %

unde : I CAr  - indicele abaterii variatiei relative a cifrei de afaceri

          Pentru a aprecia evolutia cifrei de afaceri in raport cu resursele utilizate si a reflecta gradul de valorificare a acestora, se compara indicele cifrei de afaceri cu indicele consumlui de resurse.

                                                IM

                       

                        ICA                   INp                                          IR

                                                IMf

                       

unde :  IR – indicele consumului de resurse

            IM – indicele consumului de materiale

            INp- indicele numarului de persoane

            IMf- indicele imobilizarilor fixe

                                                                                                                        Tabel  14

Nr.crt

Indicator

Simbol

Valoare ( mii lei )

1.

Consum de materiale

IM

6.910.505

9.922.646

2.

Nr. mediu de personal

INp

164

162



3.

Imobilzari fixe

IMf

14.301.975

18.776.848

                                                                                                                        Tabel  15

Mijloace fixe                                         mii lei

2000

2001

Cadiri

13.590.711

16.897.383

Costructii speciale

Masini, utilaje,mijloace transport

537.054

1.645.837

Alte imobilizari corporale

174.210

233.628

Total

14.301.975

18.776.848

                        IM =

                        INp =

                        IMf =

                        IR = IM x INp x IMf = 1,43 x 0,98 x 1,31 = 1,835 ( 183,5 % )

            In continuare, comparand indicele cifrei de afaceri ( 123,09 % ) cu indicele consumului de resurse ( 183,5 % ), se observa urmatoarele:

                        - ICA > 0; IR > 0; ICA < IR

ceea ce inseamna ca SCTB Buzias a realizat o valorificare mai slaba a resurselor, in sensul ca unitatea valorica pe cifra de afaceri se realizeaza cu un consum mai mare de resurse.

                        - ICA > 0; IM > 0; ICA < IM

ceea ce inseamna ca o unitate valorica a cifrei de afaceri se realizeaza cu un consum mai mare de resurse materiale.

                        - ICA > 0; INp < 0; ICA > INp

ceea ce inseamna ca productivitatea muncii creste, adica la un numar mai mic de muncitori se obtine cifra de afaceri mai mare.

                        - ICA0 > 0; IMf > 0; IMf > ICA

ceea ce inseamna o scadere a productiei obtinute la o unitate valorica de mijloace fixe, in 2000 fata de 2001.

3.1.2.    ANALIZA STRUCTURII CIFREI DE AFACERI

                                                                                                                        Tabelul   16

Pentru determinarea ponderii fiecarui produs la realizarea

cifrei de afaceri vom utiliza tabelul urmator:

Venituri totale

din care

2000

total ( mii lei )

30.905.300

2000

pondere ( % )

100

2001

total ( mii lei )

38.144.808

2001

pondere ( % )

100

Din activitatea de cazare

9.240.682

29,9

11.443.442

30

Din alimentatie publica

18.481.364

59,8

22.886.884

60

Din activitatea de tratament

3.080.228

9,9

3.601.210

9,44

Alte venituri

103.026

0,4

213.272

0,56

Analizand tabelul 16 se poate remarca faptul ca in anul 2000 ponderea cea mai mare o reprezinta veniturile obtinute din alimentatia publica ( 59,8 % - in anul 2000, 60 % - in anul 2001) care participa la realizarea cifrei de afaceri.

            Se poate remarca o crestere a pondrii veniturilor din activitatea de cazare. Deci ponderea cea mai mare o are activvitatea de alimentatia publica urmata de activitatea de cazare.

            Structura cifrei de afaceri pe elemente componenta poate fi observata in tabelul care evidentiaza ponderea veniturilor din vanzarea marfurilor si ponderea productiei vandute la realizarea cifrei de afaceri in cei doi ani 2000/2001 – structura cifrei de afaceri pe venituri.

                                                                                                                        Tabelul  17

Indicatori

2000

total ( mii lei )

2000

pondere ( % )

2001

total ( mii lei )

2001

pondere ( % )

Cifra de afaceri

30.527.620

100

37.576.667

100

Venituri din vanzarea marfurilor

18.688.207

61,2

22.937.056

61

Productia vanduta

11.839.413

38,8

14.639.611

39

            Analizand tabelul, se poate remarca o crestere a ponderii productiei vandute care participa la cresterea cifrei de afaceri de la 38,8% in anul 2000 la 39% in anul 2001si o scadere a ponderii veniturilor din vanzarea marfurilor participante si ele, de asemenea, la scaderea cifrei de afaceri de la 61,2% in anul 2000 la 61% in anul 2001. Aceasta arata ca in anul 2001 din punct de vedere valoric, s-a incasat ( vandut ) mai mult decat in anul 2000.

3.2.         ANALIZA FACTORIALA A CIFREI DE AFACERI

Variatia CA in functie de numarul de turisti si numarul de turisti-zile.

                      

                                                          

                                                                          

                                                         

                                                                                                

                                                          Tabelul  18

Nr.

crt

Indicatori

UM

Nivel de baza

Nivel efectiv

Abatere absoluta

1

Cifra de afaceri

mii lei

30.527.620

37.576.667

7.049.047

2

Capacitatea disponibila

a)      Ld

b)      Lzd

locuri

locuri-zile

1.040

379.600

1.040

379.600

0

0

3

Capacitatea ocupata

a)      Ld

b)      Lzd

locuri

locuri-zile

405,60

148.044

450,30

164.360

44,70

16.316

4

Numar de turisti

turisti

7.566

8.352

786

5

Numar de turisti zile

turisti -zile

111.069

126.366

15.297

6

Durata medie a sejurului

zile

14,68

15,30

0,45

7

Gradul de utilizare a capacitatii de cazare

%

29 %

33 %

5,05 %

8

CA pe zi turist

lei

206.206

228.624

75.624

            Cresterea cifrei de afaceri din activitatea de cazare se explica factorial astfel :

1.    Influenta numarului de turisti

DCANt = ( Nt1 – Nt0 ) x Ds0 x ( CA/zi turist )0 = ( 8.352 – 7.566 ) x 14,68 x 206.206 =

           = + 2.379.304 mii lei

2.    Influenta duratei medii a sejurului

DCADs = Nt1 x ( Ds1 – Ds0 ) x CA/zi turist = 8.352 x ( 15,13 – 14,16 ) x 206.206 =

            = + 1.670.566 mii lei

3.    Influenta CA ( incasarilor ) pe zi turist

DCACA/zi turist = Nt1 x Ds1 x [( CA/zi turist )1 - ( CA/zi turist )0] =

          = 8.352 x 15,13 x ( 228.624 – 206.206 ) = + 2.832.868 mii lei

Abaterea globala a CA reprezinta

DCA = DCANt + DCADs + DCACA/zi turist = + 6.882.738 mii lei

          Dupa cum se poate observa, toti factorii de gradul I au condus la cresterea cifrei de afaceri, ceea ce in optica analizei inseamna:

a)      cresterea numarului de turisti poate reflecta:

§         eficienta functiei comerciale a firmei

§         calitatea serviciilor

§         gradul de solvabilitate a solicitantilor serviciilor

b)      cresterea duratei medii pe langa cele mentionate la punctul  „a”,  intra si sub incidenta unor factori motivationali ca: imbinarea ambientului cu pragmaticul ( rezolvarea unor probleme de afaceri, cultural – stiintifice, etc. )

Desigur in genericul ambiental sunt inclusi si factorii naturali favorabili refacerii fizice, psihice.

3.3.           REFLECTAREA CIFREI DE AFACERI 

IN PRINCIPALII INDICATORII ECONOMICO – FINANCIARI

LA S.C.T.B. „ BUZIAS „ S.A.

            Cresterea cifrei de afaceri se reflecta in urmatorii indicatorii sintetici, care caracterizeaza performantele economico-financiare la S.C.T.B. „ BUZIAS „ S.A.

3.3.1.    INDICATORI DE REZULTATE

Relatia de calcul pentru valoarea adaugata este:

VA = Qe – CE

unde :  - VA – valaorea adaugata

            - Qe – productia exercitiului

            - CE – consumuri externe ( de la terti )

Q = CA+ VPSc- VPSd

unde :  - CA - cifra de afaceri

            - VPSc - venituri din productia stocata ( sold creditor )

            - VPSd -  venituri din productia stocata ( sold debitor )

                        Ce = Chmf + Chmp + Chmc+ Chea + Cham + Chls

unde :  - Chmf – cheltuieli privind marfurile

            - Chmp - cheltuieli cu materiile prime

            - Chmc - cheltuieli cu materialele consumabile

            - Chea - cheltuieli cu energia si apa

            - Cham – alte cheltuieli materiale

            - Chls - cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

Va = Q – CE

Pentru anul 2000 :

                        Qe0 = CA0 + VPSc0 – VPSd0

                        Qe0 = 30.527.620 + 165.552 – 0 = 30.693.172

CE0 = 7.736.662 + 112.597 + 4.450.117 + 1.679.183 + 668.608 + 3.207.480 = 17.854.647 mii lei

                        VA0 = Qe0 – CE0 = 30.693.172 – 17.854.647 = 12.838.525 mii lei

Valoarea adaugata ( VA )

                       

unde:   -  rVA – rata valorii adaugate ( valoarea adaugata la 1 leu cifra de afaceri )

                       

            Profitul brut ( Pb )

                       

unde:   -  rPb – rata profitului brut ( rentabilitatea la 1 leu cifra de afaceri )

                       

            Profitul net ( Pn )

                       

                       

            Concluzii

-       cresterea valorii adaugate cu 2.960.600 mii lei se datoreaza in principal cresterii cifrei de afaceri de la 30.527.620 mii lei in anul 2000 la 37.576.667 mii lei in anul 2001 ( cifra de afaceri creste de 1,23 ori de la un an la altul 2000/2001), aceasta exprimand o crestere de bogatie care se obtine prin activitatea tehnico-productiva, valoarea adaugata permitand aprecierea structurii si metodelor de productie ale societatii, dezvoltarea sau regresul activitatii. Rata valorii adaugate avand valoarea de 0,42 exprima faptul ca societatea prezinta un grad de integrare mediu.

-       cresterea Pb cu 493.433,29 mii lei se datoreaza cresterii CA de 7.049.047 de la o perioada la alta. Rata profitului brut de + 0,07 determina o capacitate de realizare a investitiilor in viitor. Acest lucru se datoreaza in mare masura cresterii vanzarilor intr-un ritm mai mare decat cresterea cheltuielilor.

-       Cresterea Pn cu 422.942.,82 mii lei este efectul obtinerii unor venituri ce depasesc cresterea consumului de resurse.

3.3.2.  INDICATORII EFICIENTEI ECONOMICE

      Eficienta utilizarii mijloacelor fixe

                              nrMf =

                              dzMf =

unde :  -  nrMf – numarul de rotatii a Mf

- dzMf – durata in zile ( nr. de zile necesare unui element de activ sau pasiv sa parcurga o             rotatie).

                  Pentru anul 2000

                             

                             

                  Pentru anul 2001

                             

                             

      Eficienta utilizarii resurselor de munca

                 

                                   

unde:   -  Nm- numarul mediu de salariati

                  Pentru anul 2000

                       

                  Pentru anul 2001

                       

            Eficienta activelor circulante

                                                                  

                        Pentru anul 2000

                             

                 

                             

                        Pentru anul 2001

                             

                             

            Eficienta activelor din exploatare

                                                                  

                        Pentru anul 2000

                             

                 

                             

                        Pentru anul 2001

                             

                 

                             

            Concluzii

-       eficienta utilizarii mijloacelor fixe se poate estima in urma calcularii numarului de rotatii si a duratei in zile a unei rotatii in cei doi ani, 2000/2001. In urma calculului realizat, se poate spune ca durata in zile a unei rotatii in anul 2000, este mai mica decat in anul 2001 ( 169 zile < 180 zile ), ceea ce inseamna o incetinire a vitezei de retatie. Cresterea cifrei de afaceri intr-o proportie mai mica decat mijloacele fixe in anul 2001 fata de 2000, determina o scadere a numarului de rotatii pe an, de la 2,13 rotatii/an in anul 2000 la 2 rotatii/an in anul 2001, ceea ce inseamna o scadere a eficientei utilizarii mijloacelor fixe.

-       eficienta utilizarii resurselor de munca, creste de la un an la altul de la 42.982 mii lei/salariat in anul 2000, la 43.513 mii lei/salariat in anul 2001, aceasta crestere datorandu-se scaderii numarului de salariatide la 164 in anul 2000, la 162 in anul 2001.

-       in urma analizei rezultatelor obtinute prin calculele realizate pe baza relatiilor: numar de rotatii si durata in zile a unei rotatii, se poate spune ca eficienta utilizarii activelor circulante a crescutde la 3,92 rotatii pe an, la 8,68 rotatii/an, durata in zile a unei rotatiiscazand de la 92 zile la 41 zile, ceea ce este in favoarea eficientei economice a SCTB „ BUZIAS „ SA.

-       cu privire la utilizarea activelor din exploatare, putem spune ca, este eficienta, durata in zile a unei rotatii a activelor din exploatare scazand de la 30 zile la 20 zile, numarul de rotatii/an crescand de la 11,95 rotatii/an la 18,40 rotatii/an.

3.3.3.    INDICATORI AI EFICIENTEI GENERALE

Rata rentabilitatii economice a activului

                                       

unde:   -  At1 – active totale aferente 2001

            -  rPb  – rata profitului brut

 

                           

Rata rentabilitatii financiare a activului permanent

                                       

          

unde:   -  Cpm1       – capital permanent din 2001

            -  DTLM1  – datorii pe termen lung si mediu din 2001

 

                        Cpm1= Cpr1 + DTLM1  = 22.643.453 + 6.024.362 = 28.667.815 mii lei

                       

            Concluzii

-  in cadrul indicat eficientei generale putem mentiona ca valorile de 1,72 % a ratei rentabilitatii economice a activului si de 1,72 % a ratei rentabilitatii financiare a captalului permanent; reflecta o utilizare eficienta a activului si un grad ridicat de valorificare a capitalului permanent.

3.3.4.    INDICATORI AI RECUPERARII CREANTELOR

SI AI RAMBURSARII OBLIGATIILOR

Starea de “sanatate” a unei socoetati este reflectata si in modul in care reuseste sa-si recupereze crentele, sa le actualitete si sa-si achite datoriile ( obligatiile ).

- Perioada de recuperare a crentelor ( PRC ) 

                                                                                                                                                               

PRC =  

                                                                                    Tabelul  19

Structura creantelor

Nr. Crt.

Creante

2000

2001

1

furnizori debitori        

  98.775

    2.000

2

clienti in conturi asimilate

767.305      

686.624

3

alte creante

  91.343        

26.769

4

total    

957.423      

715.393

Pentru anul 2000

                                    PRC0 =

Pentru anul 2001

                                    PRC1 =

-          Ponderea creantelor in cifra de afaceri ( pondere cr )

Ponderecr =

Pentru anul 2000

                                    Pondere cr0 =

Pentru anul 2001

                                    Pondere cr1 =

-          Ponderea obligatiilor in cifra de afaceri ( pondere obl )

Pondere obl =

unde : Dts – datorii pe termen scurt

Pentru anul 2000

                                    Pondereobl0 =

Pentru anul 2001

                                    Pondereobl1=

-          Perioada de rambursare a obligatiilor pe termen scurt ( PRO )

PRO =

Pentru anul 2000

                                    PRO0 =

Pentru anul 2001

                                    PRO1 =

3.3.5.    INDICATORI AI PROFITABILITATII

Marja profitului net ( MPn )

                      

                        Pentru anul 2000

                                   

                        Pentru anul 2001

                                   

            Rentabilitatea economica a activitatii ( Rec )

                      

                        Pentru anul 2000

                      

                        Pentru anul 2001

                      

3.3.6.    ALTI INDICATORI

Gestiunea capitalului ( Gest.cap. )

                      

unde:    -  Ch. fin. – cheltuieli financiare

                        Pentru anul 2000

                                   

                     Pentru anul 2001

                                   

Randamentul activului ( RAt)

                      

unde:    -  At – activ total

                        Pentru anul 2000

                                   

                     Pentru anul 2001

                                   

            Concluzii

- analizand indicatorul perioada de recuperare a creantelor putem spune ca intervalul  mediu de incasare a creantelor la SCTB “Buzias” SA a scazut de la 11 zile in anul 2000 la 7 zile in anul 2001, aceasta datorandu-se cresterii cifrei de afaceri de la un an la altul intr-o proportie mai mare comparativ cu creantele care au scazut.

- se poate observa o scadere a ponderii creantelor in cifra de afaceri, de la 3,13 % in anul 2000 la 1,90 % in anul 2001.

- ponderea  obligatiilor in cifra de afaceri creste de la 5,79 % in anul 2000 la 16,03 % in anul 2001.

- necesitatea unui imprumut pe termen scurt in anul 2001 fata de anul 2000 implica o perioada de rambursare a acestuia de 59 de zile in anul 2001 fata de 21 zile in anul 2000.

- cresterea randamentului activului de la 1,33 in anul 2000 la 1,65 in anul 2001 se poate aprecia ca o evolutie favorabila.

- rentabilitatea economica a activitatii creste de la 7,46 % in anul 2000 la 8,11 % in anul 2001.

3.4.           ECHILIBRUL FINANCIAR PRIN CA

                            

unde:    -  CA – cifra de afaceri

             -  A    - activele

             -  D    - datoriile

             -  NZ  - numar de zile in care CA reinoieste activele ( datoriile )

                        Pentru anul 2000

                                     

                            

                        Pentru anul 2001

                                   

                            

            Concluzii

-       din calculele efectuate rezulta ca numarul de zile in care se face inoirea activelor creste de la 270 zile in anul 2000, la 275 zile in anul 2001.

-       numarul de zile in care se face plata datoriilor creste de la 21 zile in anul 2000, la 58 zile in anul 2001.

3.5.    CORELATIA DINTRE CA

SI RENTABILITATEA LA S.C.T.B. „ BUZIAS „ S.A.

            Se pot determina urmatorii indicatorii critici:

a.)      cifra de afaceri critica (CA*)

                                    CA* = CV + CF

unde:   - CV - costuri variabile totale

            - CF -  costuri fixe totale

                                   

                        b.)    marja critica a costurilor variabile ( M*)

                                    M* = CF                                 CF - M* = CA*

                        c.)    coeficientul de proportionalitate a costurilor variabile,

        in functie de CA critica ( qp)

                                    qp = CV/CA*

            Pentru anul 2000:

                                 CAmin 0 – ( CV + CF ) = 0

            Cheltuielile variabile reprezinta suma urmatoarelor cheltuieli:

-       cheltuieli privind marfurile ( 7.736.662 mii lei )

-       cheltuieli cu materiile prime ( 112.597 mii lei )

-       cheltuieli cu materialele consumabile ( 4.450.117 mii lei )

-       alte cheltuieli materiale ( 668.608 mii lei )

-       cheltuieli cu lucrarile si serviciile efectuate de terti ( 3.207.480 mii lei )

                        deci:   

            Cheltuielile fixe reprezinta suma urmatoarelor cheltuieli:

-       cheltuieli cu energia si apa ( 1.679.183 mii lei )

-       cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate ( 3.695.653 mii lei )

-       cheltuieli cu remuneratiile personalului ( 4.071.183 mii lei )

-       cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala ( 1.741.933 mii lei )

-       cheltuieli cu amortizarile si provizioanele ( 702.240 mii lei )

-       cheltuieli financiare ( 488.450 mii lei )

-       cheltuieli exceptionale ( 71.659 mii lei )

                        deci:    F0 = 12.450.301 mii lei

           

             = 16.175.464 + 12.450.301 = 28.625.765 mii lei

                        CA0* = CV0 + CF0 = 16.175.464 + 12.450.301 = 28.625.765 mii lei

                        M0* = CF0 = 12.450.301 mii lei

                       

                        Pentru anul 2001:

                                   

            Cheltuielile variabile reprezinta suma urmatoarelor cheltuieli:

-       cheltuieli privind marfurile ( 9.610.488 mii lei )

-       cheltuieli cu materiile prime ( 239.489 mii lei )

-       cheltuieli cu materialele consumabile ( 6.641.770 mii lei )

-       alte cheltuieli materiale ( 724.429 mii lei )

-       cheltuieli cu lucrarile si serviciile efectuate de terti ( 2.236.572 mii lei )

                        deci:   

            Cheltuielile fixe reprezinta suma urmatoarelor cheltuieli:

-       cheltuieli cu energia si apa ( 2.316.958 mii lei )

-       cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate ( 4.233.645 mii lei )

-       cheltuieli cu remuneratiile personalului ( 5.644.595 mii lei )

-       cheltuieli privind asigurarea si protectia sociala ( 1.917.943 mii lei )

-       cheltuieli cu amortizarile si provizioanele ( 818.933 mii lei )

-       cheltuieli financiare ( 598.931 mii lei )

-       cheltuieli exceptionale ( 111.197 mii lei )

                        deci:    F1 = 15.642.202 mii lei

             = 19.452.748 + 15.642.202 = 35.094.950 mii lei

                        CA1* = CV1 + CF1 = 19.452.748 + 15.642.202 = 35.094.950 mii lei

                        M1* = CF1 = 15.642.202 mii lei

                       

            CA0  = 30.527.620 mii lei

            CA0* = 28.625.765 mii lei

            CA1  = 37.576.667 mii lei

            CA1* = 35.094.950 mii lei

            Rezulta ca S.C.T.B. „ BUZIAS „ S.A., in ambele perioade analizate ( 2000 / 2001 ) se situeaza in zona profiturilor.

            Evaluarea riscului de exploatare se face cu ajutorul a doi indicatori care ne indica in ce masura poate oscila volumul activitatii desfasurate, fara ca aceasta oscilatie sa implice riscul inregistrarii unor pierderi:

-  marja de siguranta ( Ms ) se determina ca diferenta intre CA si pragul de rentabilitate ( CA critica ) ( CA* )

                                    Ms = CA – CA*

                       

                        Pentru anul 2000:

                                    Ms0 = 30.527.620 – 28.625.765 = 1.901.855 mii lei

                        Pentru anul 2001:

                                    Ms1 = 37.576.667 – 35.094.950 = 2.481.717 mii lei

            Marja de siguranta are o valoare ridicata, ceea ce implica o flexibilitate ridicata a societatii, in cei doi ani de activitate ( 2000 / 2001 ), respectiv un grad de risc de exploatare scazut.

-   indicele de siguranta ( indicele de pozitie ip ) se determina ca raport dintre CA si pragul de rentabilitate ( CA critica ) ( CA* )

                                   

                        Pentru anul 2000:

                                   

                        Pentru anul 2001:

                                   

-       coeficientul de elasticitate ( Ke )

Pentru anul 2000:

  

                                    Pentru anul 2001:

           

            Concluzii

-   se observa ca in anii de analiza indicele de siguranta are o valoare relativ constanta, iar coeficientul de elasticitate este cuprins intre valorile : 6 < Ke < 11 ; astfel societatea se afla intr-o situatie relativ stabila

CAPITOLUL 4

CONCLUZII

           

Ca rezultat al analizarii cifrei de afaceri si a corelatiilor si efectelor acesteia prin prisma principalilor indicator economico-financiari putem grupa si sintetiza o serie de masuri mai importante pentru cresterea cifrei de afaceri in viitor intr-o proportie mai mare decat in perioada 2000/2001.

Astfel se pot formula o serie de masuri pentru cresterea cifrei de afaceri si de asemenea  efectele acestor masuri in urma aplicarii lor asupra cifrei de afaceri pot fi urmatoarele:

§         Pe viitor cresterea calitatii serviciilor prestate si diminuarea pe cat se poate a costurilor aferente realizarii acesteia. Pentru diminuarea acestor costuri este necesara o scadere a cheltuielilor cu materialele consumabile,materii prime prin aceasta intelegandu-se nu diminuarea cantitatilor consumate ci recuperarea unei parti din sumele platite pentru procurarea lor, o scadere a cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti prin renuntarea la diferitele servicii executate de acestia si calificarea personalului existent in unitate pentru realizarea acestor lucrari in limitele posibilitatilor. Aceasta se concretizeaza prin necesitatea cresterii valorii adaugate care semnifica cresterea acumularilor banesti necesare remuneratiei participantilor directi si indirecti la activitatea economica a SCTB “Buzias” SA.

§         Se recomanda o crestere a productivitatii muncii.Aceasta se poate realiza prin multicalificarea personalului existent, SCTB “Buzias” SA, putand organiza cursuri de pregatire practica si teoretica in favoarea salariatilor sai. Cut cat gradul de pregatire al personalului muncitor este mai inalt, cu atat calitatea muncii este mai mare. Aceasta se poate obtine pe de alta parte si printr-o cointeresare mai mare a salariatilor.

§         Pentru cresterea eficientei economice a SCTB “Buzias” SA, se recomanda realizarea in viitor a unor investitii in structurile de cazare, alimentatie publica si agrement, inlocuind structurile existente cu altele mai eficiente si mai performante si folosirea acestora din urma la capacitatea maxima. Este necesar ca in viitor sa se realizeze investitii si sa se suporte diferitele cheltuieli intervenite din veniturile proprii.

§         Cresterea cifrei de afaceri in viitor, poate fi influentata pozitiv si de cresterea profitului din exploatare care caracterizeaza rentabilitatea activitatii din exploatare ( cresterea veniturilor din exploatare intr-o masura mai mare decat cheltuielile din exploatare ).

§         Pentru cresterea cifrei de afaceri se recomanda o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante, o diminuare a perioadei de recuperare a crantelor si o scadere a ponderii obligatiilor pe termen scurt.

Pentru a obtine o cifra de afaceri si implicit un profit net cat mai mare in viitor, este necesara o imbunatatire partiala care sa tina cont de masurile amintite mai sus si de alte masuri elaborate la fata locului de persoane specializate in asa fel incat SCTB “Buzias” SA sa se mentina ca o societate profitabila pe piata concurentiala.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Conceptul de peisaj sau landsaft
GEOGRAFIE ECONOMICA MONDIALA - GEOGRAFIA INDUSTRIEI, AGRICULTURII, TRANSPORTURILOR si TURISMULUI
Potentialul de resurse metalifere al unitatilor carpatice din Romania
Prognoza modului de organizare a sistemelor teritoriale
Dezvoltarea durabila si organizarea sistemelor teritoriale
Particularitatile cadrului natural al localitatii sarmas
Dealurile Transilvaniei
Muntii Rodnei: relief, Structura geologica, Cascade



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu