Elemente de analiza SWOT reiesite din studiul disparitatilor teritoriale in judetul Alba

Elemente de analiza SWOT reiesite din studiul disparitatilor teritoriale in judetul Alba[i]

Atuuri

A. Atuuri in context regional:

n     Pozitia geografica avantajoasa in raport cu principalele fluxuri transregionale, pe teritoriul sau intersectandu-se cele mai importante trasee ale transporturilor rutiere si feroviare;

n     sistem de asezari echilibrat, pe ansamblu, fara fenomene de hipertrofiere;

n     existenta unor resurse ale subsolului de importanta nationala: minereuri cuprifere si minereuri auro-argentifere;

n     potentialul turistic ridicat al zonelor montane si posibilitatile variate de valorificare a acestuia;

n     semnificatia istorica a unor localitati

B. Atuuri in context intrajudetean:

n     varietatea si complementaritatea resurselor naturale; spatiul montan bogat in zacaminte neferoase, paduri, pasuni si fanete naturale; spatiul deluros caracterizat prin dominanta culturilor de camp si a vitei de vie; lunca Muresului, permitand alaturi de culturile de camp, cultura legumelor pentru piata;

n     potential de forta de munca calificata; fara a fi un specific pentru judetul Alba, existenta unei forte de munca cu un grad de calificare ridicata poate constitui un atuu in sprijinirea noilor initiative in domeniul productiv; reducerea navetismului si intoarcerea unei forte de munca cu inalta calificare in mediul rural constituie o premisa pentru revitalizarea satului;

n     includerea ariilor defavorizate in programe nationale, precum cel legat de sprijinirea dezvoltarii economico-sociale a unor localitati din Muntii Apuseni;

n     valorificarea traditiilor existente in cresterea animalelor, mai ales in spatiul montan, unde resursele de pasuni si fanete creaza premisele amplificarii acestei activitati;

n     multimea oraselor, care prin impulsionarea sectorului tertiar pot activiza actualele zone de influenta si implicit satele incluse in acestea;

n     legatura stransa dintre activitatile industriale si resursele de materii prime ale judetului, ceea ce ar da primelor o anumita stabilitate in procesul restructurarii; metalurgie neferoasa - zacaminte de neferoase, industria produselor clorosodice - zacaminte de sare; industria prelucrarii lemnului - resurse forestiere, industria textila - lana s.a.m.d.

Puncte slabe

Puncte slabe in context regional:

n     pozitia judetului la interferenta zonelor de influenta a marilor orase cu functii regionale si extinderea mare a ariilor aflate la mai putin de 100 de km; aceasta se afla la baza mentinerii si probabil intensificarii fortelor centrifuge;

n     incapacitatea resedintei de a contrabalansa fortele de atractie externe si de a asigura polarizarea complexa a intregului judet; cresterea demografica si sporirea functiilor nu au fost suficient de puternice pentru a-l impune la scara regionala;

n     pulverizarea asezarilor in spatiul rural si dominanta asezarilor mici; judetul Alba este judetul cu cele mai multe asezari din tara, cu o pulverizare extraordinara in spatiul montan; aceasta are repercusiuni negative asupra functionalitatii sistemelor de asezari locale prin lipsa unei infrastructuri adecvate (densitatea cailor de comunicatie ar trebui sa fie proportionala cu numarul de asezari);

Puncte slabe in context intrajudetean:

n     decalajele in privinta accesibilitatii la principalele cai de comunicatie; conditiile naturale au conservat gradul de izolare a asezarilor din zona montana, indeosebi;

n     repartitia inegala a centrelor urbane si influenta lor diferentiata asupra asezarilor rurale; este evidenta concentrarea oraselor principale de-alungul principalelor culoare de circulatie si in depresiunile intramontane si slaba polarizare urbana a unor spatii, precum cele din extremitatea vestica sau sud-estica a judetului;

n     stricta specializare industriala a unor centre, care in conditiile restructurarii economice genereaza un ansamblu de fenomene sociale (indeosebi somaj) cu impact asupra configuratiei actuale a disparitatilor intrajudetene;

n     stabilitatea tipului de exploatare traditionala a resurselor locale; spiritul traditional de valorificare a resurselor solului, orientat numai spre satisfacerea strictului necesar in familie constituie un impediment in declansarea initiativelor pentru cresterea standardului de viata si atenuarea generala a disparitatilor;

n     lipsa unui program de combatere a lucrarilor de degradare a solului, mai ales in ariile deluroase, unde procesele de eroziune si de spalare a humusului sunt foarte active;

n     incapacitatea financiara a intreprinderilor pentru a elimina sursele de poluare; poluarea intensa in anumite arii introduce elemente de diminuare a resurselor mediului, inclusiv de mentinerea unor discrepante;

n     accesul diferentiat la infrastructura tehnica si sociala a localitatilor; conditiile concrete de localizare istorica a satelor si marea lor densitate in spatiul montan fac ca accesul sa fie foarte selectiv;

n     lipsa unor legaturi functionale intre cele "doua lumi": Tara Motilor si restul judetului; cu profiluri economice relativ diferite si cu o accesibilitate foarte redusa cele doua spatii functioneaza ca doua entitati relativ distincte. Realizarea legaturii feroviare numai pe valea Ariesului, cu un sector in judetul Cluj, nu permite o gestionare si o utilizare eficienta a acesteia.

Oportunitati

n     acceptarea politicilor de dezvoltare regionala de catre guvernul Romaniei, elaborarea Programului de dezvoltare regionala si constituirea cadrului institutional de implementare a acestuia;

n     pozitia judetului in raport cu programele nationale de amenajare teritoriala sau cu proiectele transnationale, care vizeaza indeosebi infrastructura;

n     incurajarea initiativelor locale si a investitiilor in spatii restrictive, precum Muntii Apuseni;

n     promovarea unei politici de urbanizare care sa valorifice potentialul localitatilor rurale cu functii de loc central;

n     accelerarea procesului de privatizare a marilor intreprinderi industriale si difuzia cresterii economice urbane in mediul rural.

Riscuri

n     gradul ridicat si generalizat de saracie al gospodariilor rurale; lipsa surselor de venit atrage o diminuare a puterii de cumparare a satenilor si imposibilitatea imbunatatirii standardului de viata;

n     inertia comportamentului si mentalitatea de automultumire cu nivelul de viata "arhaic";

n     lipsa experientei in administrarea si gestionarea intreprinderilor de stat decapitalizate;

n     continua depopulare a satelor pe seama miscarii naturale si perspectiva disparitiei acestora;

n     aparitia si manifestarea unor hazarde naturale: inundatii catastrofale, uscarea padurilor, alunecari masive, surpari de blocuri calcaroase etc;

n     cresterea ponderii populatiei nestiutoare de carte si impactul pe termen lung asupra comunitatilor locale;