Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
POTENTIALUL NATURAL SI TURISTIC AL MUNTILOR RARAU SI GIUMALAU

POTENTIALUL NATURAL SI TURISTIC AL MUNTILOR RARAU SI GIUMALAU



POTENTIALUL  NATURAL  SI  TURISTIC  AL  MUNTILOR RARAU  SI  GIUMALAU

 

POTENTIALUL NATURAL

                

ASEZARE GEOGRAFICA


Hotarele grupului Rarau - Giumalau sunt determinate, in cea mai mare parte, de firul unor vai importante.

De la Breaza si pana la gura paraului Puzdra, valea Bistritei formeaza laturile vestica si sudica ale masivului; hotarul estic urca pe firul de apa al Puzdrei si coboara de-a lungul paraului Sandru, iar spre nord, grupul Rarau - Giumalau, este delimitat prin firul de apa al raului Moldova si prin acel al paraului Putna. In continuare, hotarul trece peste varful Mestecanasti (1292 m) si coboara in Vlea Bistritei, la Breaza.

Hotarul care desparte Raraul de Giumalau se desfasoara intre Zugreni si Pojorita, trecand peste culme, prin saua de 1308 m altitudine.

                  

                 RELIEFUL

Principala forma de relief a masivului este constituita dintr-o culme stancoasa intinsa, care, inaltandu-se deasupra orasului Vatra-Dornei, se arcuieste larg, aproape in semicerc, cu concavitatea catre sud. Culmea este alcatuita din cateva coame cu varfuri semete si obcini domoale, intre care se adancesc sei, pasuri si tarnite. In vf. Giumalau, arcul acesta de culmi este intretaiat de o coama secundara, orientata de la nord-vest la sud-vest, si ale carei picioare coboara, respectiv in Bistrita si Valea Putnei.

Deosebirea dintre structura celor doua masive, Raraul si Giumalaul, se vadeste in aspectul lor, cu totul diferit. Altitudinea medie a Giumalaului este de aproape de 1250 m, iar a douazecea parte din suprafata sa de cca. 140 km se mentine la o altitudine de peste 1500 m. Desi blocul cristalin al Giumalaului se caracterizeaza prin forme de relief rotunde, totusi piscurile marcheaza, fata de poalele lor, mari diferente de nivel, particularitatea de care va trebui sa tinem seama neaparat la intocmitea itinerarelor in acesti munti.

Spre deosebire de Giumalau, Raraul (alt. medie 1200 m), care prezinta specificul masivelor constituite din conglomerate si calcare, se caracterizeaza prin pereti abrupti si prapastiosi, cum sunt cei dinspre Valea-Caselor, pravalisurile Pietrii Zimbrului sau fetele stancoase si verticale ale turnurilor de calcar ce alcatuiesc Pietrelei Doamnei (1648 m) si a caror escaladare cere multa truda.

FLORA

Flora masivului se aseamana mult cu cea a Ceahlaului. In linii mari, padurile sunt distribuite dupa aceeasi lege a etajarii lor in raport cu altitudinea, fiind alcatuite mai ales din: fag, frasin, paltin, mesteacan, arin, scorus, molid si brad. Pinul si zada sunt foarte rare. Mai sus de ultimii molizi, dincolo de 1500 m alt., intalnim zone intinse de jnepeni, multe palcuri de ienuperi, insule mari de smardar si peria deasa a afinisurilor si merisorului.

FAUNA

Fauna grupului de munti Rarau - Giumalau este bogat reprezentata prin numeroase animale (dintre care cateva cu talie mare), fapt ce prilejuieste o intensa activitate cinegetica; cateva adaposturi de vanatoare inlesnesc mult practicare acestei discipline sportive. Fala cinegetica a Giumalaului o reprezinta mai ales cerbul, mistretul, cocosul de munte si, foarte rar, cocosul de mesteacan. Mistretii, de exemplu, sunt atat de multi incat <ramaturile> lor, care acopera intinse suprafete in masiv, au dat numele Muntelui Sapele (1427 m), al carui greaban este asa de rascolit de numeroasele turme de mistreti, incat pare a fi intr-adevar <sapat>. Ursii sunt, de asemenea, destul de raspanditi in padurile din Rarau si Giumalau si constituie o podoaba de seama a celor doua masive.

Lupul, vulpea, bursucii si veveritele sunt nelipsiti si din acesti munti. Prezenta unora nu este dorita nici de om (cu exceptia vanatorilor) si nici de unele salbaticiuni lipsite de aparare. Existenta altora, a veveritelor spre exemplu, intregeste insa minunat farmecul peisajului.

                                                             

POTENTIALUL TURISTIC

REZUMATUL CAILOR DE PATRUNDERE IN MASIV:

-calea ferata, Suceava-Nord - Cluj sau soseaua Suceava - Dej, cu localitatile de pornire, Campulung-Moldovenesc, Valea Putnei si Vatra-Dornei;

-drumul raional, Campulung-Moldovenesc - Stulpicani - Frasin cu localitatea de pornire, Slatioara;

-valea Bistritei si soseaua Vatra-Dornei - Chiril - Brosteni, cu localitatile de pornire: Rusca, Zugreni, satul Chiril si coborarea cu plutele.

TRASEE TURISTICE

1.   CAMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m - CABANA DEIA, 680 m.

DURATA: 30 minute. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Desi se desfasoara in afara muntilor Rarau - Giumalau, traseul intereseaza direct cercetatorii acestor munti, intrucat conduce, in foarte scurt timp, la cabana Deia, adapost ce poate fi folosit atat vara cat si in timpul iernii de drumetii ce sosesc odata cu seara in Campulung-Moldovenesc si nu vor sa urce noaptea pe Rarau. Cabana Deia este situata pe versantul stang al raului Moldova, la poalele Obcinei Feredeului, si face parte dintr-un grup de case construite printre salcamii si pinii parcului natural de aici. Traseul poate fi parcurs si cu autovehicule.

De la gara, se urca in oras, mergand apoi pe strada principala, spre est, pana in dreptul parcului pe care il traversam, pentru a trece Moldova peste pod. In continuare, o soseluta sau marcajul de pe malurile unui torent de munte, ne conduc pana la cabana.

Accesul la Campulung-Moldovenesc se face pe calea ferata (linia Cluj - Vatra-Dornei - Suceava-Nord) sau pe soseaua nationala nr. 17 (Suceava - Campulung-Moldovenesc - Dej).

2.   STATIA CAMPULUNG-EST, 620 m - POIANA SIHASTRIEI, 950 m      CABANA RARAUL, 1540 m.

DURATA: 4…5 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Se coboara din tren in statia Campulung-Est. Marcajul urmareste traseul unei sosele carosabile (drum raional), pe care se poate ajunge cu autovehiculele pana la cabana Raraul si, de aici mai departe, pe malurile Bistritei, in satul Chiril, mergand de-a lungul vaii cu acelasi nume. Serpentinile soselei sunt taiate, di loc in loc, de potecile cu ajutorul carora se scurteaza drumul la coborare. Itinerarul poate fi parcurs si iarna.



Cabana Raraul se afla minunat situata sub vf. Rarau si are in fata Pietrele-Doamnei, acele semete turnuri de calcar ce izbucnesc parca din adancuri si profileaza pe orizont contururile unei dantelarii de un deosebit pitoresc. Platoul larg pe care este ridicata cabana intregeste farmecul peisajului, iar izvorul, rece ca gheata, ce tasneste puternic din stancile de langa cabana, sporeste frumusetea locului si este pretuit de drumeti, mai ales in zilele calde de vara, atat de frecvente pe Rarau.

Accesul la punctul de intrare pe traseu (Campulung-Est) este aceeasi ca la traseul nr. 1. In afara de drumul raional spre cabana Raraul, din soseaua nationala nr. 17, inainte de Campulung-Est, se mai ramifica si un alt drum raional, Campulung-Est (Capu-Satului) - Slatioara - Stupilcani.

3.   CAMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m - SUB VF. BODEA (1082 m), LA 950m  - POIANA-SIHASTRIEI, 950 m - CABANA RARAUL, 1540 m.

DURATA: 4 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Pornind din gara, se traverseaza orasul spre est, pana in dreptul strazii Pictor Grigorescu, unde incepe marcajul. Trecem prin cateva strazi periferice, ultima fiind paralela cu firul de apa al unui component al Vaii-Seci. Pana la un punct de pe aceasta strada (inainte de a ajunge la podet), traseul nostru este comun cu traseul nr. 4, pe care apoi il paraseste, cotind la stanga, in urcus pieptis. De sub vf. Bodea inainte, traseul ofera perspective largi si strabate o serie de livezi intinse, fanete zmaltuite cu flori si petice mari de padure. Pe traseu se intalnesc cateva firisoare de vale. Exista posibilitati de adapostire la stane si la <conacele> si fanete, astfel incat drumul poate fi strabatut destul de usor si iarna.

Pana in Poiana-Sihastriei, alternanta urcusurilor si coborasurilor da traseului nr. 3 un caracter de oarecare dificultate, spre deosebire de traseul nr. 4, care urca usor, uniform. In schimb, traseul marcat cu un triunghi galben, este mai pitoresc si se desfasoara pe o carare zvantata. De remarcat minunata perspectiva ce se deschide asupra Raraului, atunci cand se ajunge pe Plaiul Bodii, in zona dintre 900 - 950 m altitudine.

Accesul la Campulung-Moldovenesc (intrarea pe traseu) se face asa cum s-a aratat la traseul nr. 1.

4.   CAMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m - VALEA-SEACA - POIANA-  SIHASTRIEI, 950 m - CABANA RARAUL, 1540 m.

DURATA: 4 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Intrarea pe marcaj se face din strada principala, prin strada Pictor Grigorescu, odata cu traseul nr. 3. Se strabat cateva strazi periferice, apoi drumeagul, paralel cu un fir de apa al Vaii-Seci, se transforma curand in sleau de caruta, uneori foarte mocirlos. Semnele de marcaj, aplicate pe copaci sau pe stalpii de telefon, conduc in Poiana-Sihastriei, dupa ce - intrun luminis - se intalneste triunghiul galben al traseului nr. 3. Din Poiana-Sihastriei inainte, marcajele nr. 2, 3 si 4 au traseu comun (de-a lungul drumului raional).

Aproape intregul traseu, presarat de izvoare, este lipsit de perspective largi, el desfasurandu-se mai tot timpul in padure.

5.   CAMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m - PE SUB VF. RUNCUL, 1142 m - DEALUL-PRASCA, 975 m - OBCINA-FLOCENILOR - MUCEII-RARAULUI, 1456 m si 1591 m - VF. TIHARAIA, 1470 m - SAUA DE 1435 m alt. - CABANA RARAUL, 1540 m.

DURATA: 5…6 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Intrarea pe traseu se face dinspre periferia nord-vestica a Campulungului-Moldovenesc, pe paraul Mesteacan. Drumul urmeaza apoi piciorul de munte, coborat din Obcina-Flocenilor si terminat deasupra Campulungului-Moldivenesc prin piscul runcul (1142 m), astfel incat strabaterea lui da prilej pentru admirarea unor minunate privelisti asupra varfurilor: Giumalau, Rarau si Pietrele-Doamnei. In prima parte a sa, traseul prezinta portiuni cu panta mare. Traseul nu este indicat a fi parcurs iarna.

6.   CABANA RARAUL, 1540 m - PARAUL COLBU - ZUGRENI, 742 m.

DURATA: 3 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Pe prima jumatate de kilometru, marcajul, condus pe drumul raional Capu-Satului - cabana Raraul - Chiril, este comun cu traseele nr. 5 (de la Campulung-Moldovenesc, pe sub vf. Runcul) si nr. 8 (dela Vatra-Dornei, peste Giumalau).

De aici inainte, dupa 20 de minute de coboras continuu in lungul firului de apa al Paraului-Rece, drumul taie soseaua spre Chirirl si trece apoi pe minunatele alei care serpuiesc printre molizii ce impaduresc partea inferioara a Vaii-Colbu. Pe parcurs, se intalnesc cheile dintre Piciorul-Tepuselor si abruptul Cretelor. La Zugreni, se afle barajul de curand construit, loc de unde se poate incepe o incantatoare calatorie cu pluta, pe Bistrita, pana la Brosteni, trecand pe la Crucea, Toance si Gura-Barnarului. De-a lungul Bistritei, trece soseaua nationala nr. 17 B (Brosteni - Vatra-Dornei).

In afara de cabana Raraul, posibilitati de adapostire peste noapte mai ofera si cabana plutasilor, de la Zugreni, unde exista un punct de desfacere a produselor alimentare.

Traseul nu se parcurge iarna.

7.   CABANA RARAUL, 1540 m - SAUA DE 1435 m alt. - SUB POIANA-SCHITUL-RARAU - PARAUL CHIRIL - SATUL CHIRIL, 739 m.

DURATA: 4 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Traseul foloseste a doua jumatate a drumului raional, care, trecand pe cabana Rarau, uneste Campulungul-Moldovenesc de pe apa Moldovei, cu satul Chiril de langa apa Bistritei. Drumul este un coboras continuu, la inceput pe picior de munte, apoi pe fir de vale.

De la Chiril se poate ajunge la Brosteni, fie pe soseaua care trece pe valea Bistritei, fie coborand cu plutele, pe la Crucea si Toance. La Vatra-Dornei se poate ajunge urmand in susul Bistritei, soseaua nationala nr. 17 B, Brosteni - Crucea - Vatra-Dornei.



Traseul nu este indicat ca drum de iarna.

8. CABANA RARAUL, 1540 m - SAUA DE 1435 m alt - STANA DIN BASCA, 1350 m - SAUA FUNDUL-COLBULUI, 1308 m - POLITA-CAPRELOR, 1405m - VF. GIUMALAU, 1857 m - POIANA-CIUNGI, la 1550 m - OBCINA-MICA, 1329 m - STANA DIN OBCINA-MICA, 1245 m - PARAUL CHILIA - VATRA-DORNEI, 805 m.

DURATA: 10…11 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Traseu de legatura intre cele doua masive, Rarau si Giumalau; foloseste poteca de pe spinarea culmii centrale. Drumul este dificil numai din cauza lungimii lui. La inceput, coborasul pana in Fundul-Colbului se face prin gol alpin sau prin rariste de padure. Urmeaza apoi un lung urcus prin padure si o trecere de-a coasta paraielor de obarsie a Izvorului-Giumalau (cu minunate perspective asupra vaii Moldovei). Pe platforma vf. Giumalau, se ajunge dupa un urcus prin gol alpin, pe o poteca furisata printre jnepeni si ienuperi. De pe Giumalau se coboara, pe o carare priporoasa, in Poiana-Ciungi. In continuare, drumul trece prin padure si printr-un sir de minunate poieni, pana la stana de deasupra obarsiei vaii Chilia. De aici incolo, un drumeag pe fir de vale ne scoate pe malul stang al Bistritei, in fata marelui combinat forestier <Bernat Andrei> de la Vatra-Dornei. Dupa cateva sute de metri parcursi in susul Bistritei, se ajunge la Vatra-Dornei, minunata statiune balneo-climaterica din nordul tarii.

In Vatra-Dornei se ajunge, cu trenul, pe linia de cale ferata Suceava-Nord - Vatra-Dornei - Cluj. Prin oras trec atat soselele nationale nr. 17 (Dej - Vatra-Dornei - Suceava) si nr. 17 B (Vatra-Dornei - Chiril - Ceahlau) cat si drumul regional Vatra-Dornei - Darmoxa - Brosteni. De la Vatra-Dornei se poate cobori cu plutele, pe Bistrita (schele pentru plute, la 2 km in aval de oras). Traseul nu este indicat iarna.

9.   VF. GIUMALAU, 1857 m - SAUA GIUMALAULUI, 1840 m - VF. CALD, 1574 m - SATUL RUSCA, 722 m.

DURATA: 3…4 ore. CARACTERISTICA TRASEULUI: Traseul este folosit de drumetii care, odata ajunsi pe vf. Giumalau, vor sa incheie excursia coborand cu plutele pe Bistrita. Drumul este un coboras aproape neantrerupt.

Din cauza lipsei de adaposturi, traseul nu este indicat iarna.

10. VALEA-PUTNEI, 853 m - VF. SAPELE, 1427 m - VF. ALUNUL, 1667 m - CHILIA-MICA, 1599 m - CHILIA MARE, 1631 m - VF. GILII, 1651 m - VF. STEGILE, 1630 m - POIANA-CIUNGI, 1650 m - VF. GIUMALAU, 1857 m.

DURATA: 7 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Traseul foloseste un plai de coama (pe muntele Sapele si apoi pe culmea seculara Giumalau - Alunul) astfel incat strabaterea lui ne da prilejul sa admiram privelisti frumoase si larg cuprinzatoare asupra Obcinelor bucovinene si vailor de la poalele masivului (Valea Putnei si Valea Moldovei)

Din lipsa de adaposturi, traseul nu se parcurge iarna.

Accesul la localitatea de parnire pe traseu (Valea-Putnei) se face cu trenul (linia de cale ferata, Suceva-Nord - Vatra-Dornei - Cluj) sau pe soseaua nationala nr. 17, Dej - Iacobeni - Suceava.

De pe vf. Giumalau, se poate cobori la Vatra-Dornei, la Rusca, pe valea Bistritei sau se poate ajunge la cabana Raraul.

11. COMUNA VALEA-PUTNEI, 853 m - ITCANI, 985 m - VF. OBCINA-MICA, 1329 m.

DURATA: 4ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Traseu de vale (drumul urmeaza portiunea superioara a Vaii-Putnei). Din soseaua nationala, un drum carosabil, lung de 9 km, desprins spre sud in localitatea Valea-Putnei, duce pana in Poiana-Itcani, la 985 m alt.,astfel incat, in timpul iernii, se poate ajunge cu usurinta in acest punct.

Accesul la punctul de pornire pe traseu (localitatea Valea-Putnei), se face ca la traseul nr. 10, iar coborarea la cea mai apropiata statie de cale ferata (Vatra-Dornei), se face pe traseul nr. 8.

12. POIANA-ITCANI, 985 m - POIANA-LUI-ALEXA, 1830 m - POIANA-CIUNGI, 1550 m.

DURATA: 3…4 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Traseu de culme, marcat pentru a stabili o legatura directa intre Poiana-Itcani si platforma varfului Giumalau.

La punctul de intrare pe traseu (Poiana-Itcani), se ajunge din comuna Valea-Putnei, pe traseul nr. 11. Din Poiana-Ciungi, se poate cobori la Vatra-Dornei, la Rusca, in Valea-Bistritei sau, peste vf. Giumalau, se poate ajunge la cabana Raraul.

13. CABANA RARAUL, 1540 m - VF. RARAU, 1653 m - VF. POPII-RARAULUI, 1622 m - VF. TODIRESCU, 1492 m - CODRUL SECULAR DE LA SLATIOARA - COMUNA SLATIOARA, 733 m.

DURATA: 4 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: In prima lui parte, traseul este un drum de culme, cu largi perspective asupra muntilor Bistritei si Obcinelor bucovinene. In partea finala, traseul strabate codrul secular de la Slatioara, interesanta rezervatie forestiera, si coboara in comuna cu acelasi nume, in punctul numit <La-Parau>. Traseul nu se strabate iarna.

Din comuna Slatioara, pe drumul raional Campulung-Moldovenesc - Stupilcani - Frasin, se poate ajunge la Campulung-Moldovenesc (8 km) sau in Gura-Humorului.

14. VATRA-DORNEI, 805 m - SUB VF. BARNARELUL, 1328 m - POIANA-OBCINA-MICA,1245 m.

DURATA: 4 ore. CARACTERISTICA PARCURSULUI: Traseul este o varianta locala a itinerariului nr. 8 si a fost marcat pentru a se inlesni ascensiunea a varfului Barnarelul de pe care se desfasoara o splendida priveliste asupra Muntilor Bistritei si Obcinelor. Intrarea pe traseu se face de pe malul stang al Bistritei, din aval de Gura-Chiliei.

Pe langa calea ferata (Cluj - Vatra-Dornei - Suceava-Nord) si soseaua nationala nr. 17, din Vatra-Dornai porneste si soseaua nationala nr. 17 B, pe valea Bistritei, prin Chiril pana la Calugareni, apoi pe malul lacului de acumulare al hidrocentralei <Vladimir Ilici Lenin>, la Bicaz.



Din Poiana-Obcina-Mica, se poate reveni la Vatra-Dornei, urmand traseul nr. 8, sau se poate ajunge in Poiana-Itcani si, mai departe, in localitatea Valea-Putnei, pe traseul nr. 11. Traseul nu se parcurge iarna.

TRASEE DE  SCHI

Formele domoale si rotunjite ale muntilor Dornei si Obcinelor campulungene, ofera numeroase si variate posibilitati pentru practicarea schiului. Imprejurimile imediate ale Campulungului-Moldovenesc, spinarea Mestecanisului sau versantii lini ai depresiunii intinse in care este situata Vatra-Dornei, sunt tot atatea minunate locuri in care se pot organiza deplasari cu schiul. Schiorii, bine antrenati si dotati cu echipament corespunzator, pot intocmi itinerare care, vizand asezarile omenesti din localitetile de la poalele masivelor Giumalau si Rarau, sa conduca fara greutate in poienile de altitudine, numai dupa 2…3 ore de urcus. Astfel de posibilitati ofera mai ales Giumalaul, in care Poiana-Sapelor, Poiana-Ciungi, Poiana-Tepuselor si pantele inconjuratoare, sunt locuri minunate de schi.

TRASEE ALPINE

Existenta peretilor abrupti de calcar despre care am pomenit inainte, a dat alpinistilor nostri prilejul sa stabileasca o serie de trasee, de-a lungul carora se poate ajunge in puncte, care prin pozitia dominanta, ofera privelisti largi asupra imprejurimilor. Unul din aceste puncte, este grupul de stanci al Pietrelor-Doamnei, tancuri pentru escaladarea carora, dam cateva indicatii sumare in cele ce urmeaza.

Intrarea pe traseu se face de la baza turnului mare, unde se ajunge in 10…15 minute, urmand urmand cararea ce pleaca din fata cabanei Raraul si urca o diferenta de nivel de aproape 70 m. Turnul Pietrlor-Doamnei are o inaltime de 70 m (de la punctul de ascensiune, pana in varf). Roca este calcaroasa, friabila (din cauza agentilor atmosferici), astfel incat prizele sunt destul de slabe.

Turnul este format dintro prisma triunghiulara, flancata (catre cabana) de un umar puternic de calcar. Prima parte a escaladei o constituie poala umarului (15 m inaltime), zona in care nu lipsesc prizele. De aici mai departe, se foloseste o fisura (inclinata, in urcus, catre dreapta) care ne scoate pe cresta fierastruita a umarului turnului, deasupra unui perete de cca. 80 m, format de spintecatura dintre stancile Pietrelor-Doamnei. Parcurgerea crestei pana la baza prismei, nu prezinta dificultati deosebite. Escaladarea turnului prpriu-zis se face pe muchia acestuia (cca. 18 m inaltime) piloanele. Pentru a se ajunge in varf, se traverseaza fata dinspre partea dinapoi a turnului, perete destul de inclinat, dar suficient inzestrat cu prize.

Coborarea se face pe acelasi traseu. Din punctul unde prisma turnului se leaga cu umarul acestuia, se poate cobori in rapel, pe peretele din spatele umarului. In acest caz, escaladarea sfarseste in crapatura dintre stancile Pietrelor-Doamnei.

                                                                                                                                                                                                      TRASEE CATRE

    DENUMIREA CABANEI             ALTITUDINE      NR. DE LOCURI         CONDITII DE GAZDUIRE                          CABANA

               DEIA                                           680 m                           70                                              BUFET                           1.

        MESTECANIS                               1223 m                           26                              RESTAURANT-CANTINA        -

                                                                                                                                                        SI  BUFET

           RARAUL                                      1540 m                         145                              RESTAURANT-CANTINA        2,3,4,5,6,7,8 si 13.

                                                                                                                                                        SI  BUFET

 
INDICATORUL CABANELOR








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Dezvoltarea durabila si organizarea sistemelor teritoriale
Aprecieri asupra conexiunilor geografiei cu alte stiinte
Diagnoza modului de organizare a sistemelor teritoriale
POZITIA GLOBALA A CULTURII DIN VEST
CADRUL REGIONAL
Aplicatii ale cartografiei vegetatiei
Globalizarea si consecintele culturale ale informatizarii
Variatia potentialul mediului si gradului de antropizare, ca element al diversitatii sistemelor teritoriale


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu