Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Regiune si regionalizare globalizarea si regionalizarea, procese complementare

Regiune si regionalizare globalizarea si regionalizarea, procese complementare





 REGIUNE SI REGIONALIZARE

GLOBALIZAREA SI REGIONALIZAREA,

PROCESE COMPLEMENTARE

Omenirea cunoaste astazi doua procese paralele de integrare:

     _ pe palier regional;

     _ pe palier global.

Lumea devine din ce in ce mai unitara, prin globalizare, dar in acelasi timp pare sa se diferentieze tot mai mult, prin regionalizare. Ce-a de a doua parte a afirmatiei a determinat aparitia intrebarii daca nu cumva regionalizarea este mai curand o reactie la globalizare decat o cale spre globalizare? Raspundem la intrebare oferind exemplul Statelor Unite care au ales atat calea multilateralismului comercial extins, cat si cea a celui restrans, cautand sa faca fata elementelor concurentiale prin crearea NAFTA. Ceea ce inseamna ca avem de-a face cu doua procese complementare si simultane.


Procesele difera prin amploarea spatiala, prin gradul de institutionalizare, prin numarul de actori participanti si prin domeniile asupra carora actioneaza.

Globalizarea, din punctul nostru de vedere, se refera, in special, la aspectele economice, tehnologice, militare si chiar politice.

Regionalizarea vizeaza si aspectul cultural, in care se include si segmentul religios, care la nivel global este greu de realizat. Un stil de viata (occidental), bazat pe o anumita filozofie, poate fi impus si poate fi acceptat relativ cu usurinta daca procesul de democratizare a societatii a fost initiat. Dar din punct de vedere cultural (ca parte a unei civilizatii), individul se raporteaza la un spatiu teritorial mai restrans. El se considera mostenitorul si continuatorul unui anumit univers spiritual, in care orgoliul local (de la national la regional), traditiile si religia (predominanta) sunt factori constanti.

Regionalizarea si globalizarea se bazeaza pe integrare, doar ca in cazul primului proces predomina aspectul politic sau, cel putin, este mai vizibil. Interventia factorului politic, a vointei politice, este esentiala pentru ca nu intotdeauna sunt intrunite conditiile economice de integrare. Schimbarea cadrului politic si a celui economic sunt procese care nu se desfasoara in acelasi ritm (vezi cazul Europei de Est, unde caderea Zidului Berlinului nu a insemnat si eliminarea diferentelor economice dintre cele doua zone ale continentului).

Regionalizarea este interstatala, institutiile iau nastere prin acordul expres de vointa politica a statului. Depasirea stadiului de integrare pe baze economice si trecerea la crearea unui fundament politic au devenit evidente dupa sfarsitul Razboiului Rece.

Globalizarea insa este suprastatala. Ea depaseste nivelul international, trecand in mondial (un termen care exprima mai precis aria de cuprindere).

Daca in cazul regionalizarii, statul este principalul actor, in cazul globalizarii, el devine doar unul dintre actori, adeseori plasat in plan secund. Din aceasta perspectiva se vorbeste in literatura de specialitate de reducerea suveranitatii statului.

Procesul de regionalizare este foarte bine pus in evidenta din perspectiva economica, ceea ce ne obliga sa atragem atentia ca acest tip de regionalism nu trebuie sa conduca la fragmentarea sistemului economic global in blocuri rigide, inchise. Regiunile economice reunesc, in primul rand, statele cele mai dezvoltate dintr-un spatiu geografic care au realizat ca oricat de puternice si performante ar fi economiile lor le este greu sa faca fata singure tuturor provocarilor ridicate de dezvoltarea contemporana. Apoi, este mai eficient sa creezi un teritoriu economic mai restrans, pe care sa-l domini si cu ajutorul caruia sa intri in competitia mondiala.

Din acest punct de vedere, cel mai semnificativ exemplu il constituie cel dat de SUA care impreuna cu Canada si Mexicul au format NAFTA (North American Free Trade Agrement – Acordul Nord American de Liber Schimb).

In aceeasi ordine de integrare economica mai putem vorbi de MERCOSUR (un acord comercial al Americii de Sud, incheiat intre Argentina, Brazilia, Paraguay si Uruguay), Pactul Andin, Comunitatea Statelor Independente, ASEAN (Asociation of South-East Asia Nations – Organizatia Statelor din Asia de Sud-Est), regiunea Asia-Pacific etc.

Asadar, regionalizarea economica se manifesta in economia mondiala prin crearea de zone comerciale preferentiale, la nivel subregional/zonal (CEFTA – Central European Free Trade Agrement, Zona Central Europeana de Liber Schimb: Polonia, Republica Ceha, Slovacia,


Slovenia, Ungaria si Romania; CEMN – Cooperarea Economica la Marea Neagra; EFTA/AELS – European Free Trade Agreement, Acordul European de Liber Schimb: Islanda, Lichtenstein, Norvegia si Elvetia), regional si interregional (OPEC – Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol; OCDE – Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica).

Ceea ce deosebeste aceste aranjamente de Uniunea Europeana este caracterul multilateral al celei din urma devenita expresie a modelului „ideal“ de regionalizare. La fel ca la nivel national, securitatea unei regiuni nu (mai) poate fi prezervata doar prin influenta unui anumit domeniu de activitate. Regiunile economice, care si-au dovedit viabilitatea pana acum, trebuie sa-si asigure structuri de securitate proprii, care sa conduca la siguranta sociala a individului, si nu doar a Natiunii, sa initieze un amplu proces de constructie institutionala interstatala.

Uniunea Europeana a creat Piata Unica si a instituit politici comune in domenii strategice.

A facut posibila aparitia monedei unice (EURO), fapt care a constituit cea mai mare schimbare in finantele mondiale din perioada interbelica.

S-a extins continuu si a instituit conditiile favorabile libertatii de miscare a bunurilor, a capitalului si a serviciilor. Dar si a persoanelor in beneficiul carora a creat „cetatenia europeana“.

Reforma institutionala, functionala si organizatorica a atins punctul maxim prin semnarea Tratatului de Instituire a Constitutiei Europene, in legatura cu care au loc ample actiuni de popularizare, ca proces premergator referendumului (acolo unde este cazul) si ratificari de catre statele membre.

Dintr-un spatiu geografic, Uniunea Europeana este pe cale sa se transforme intr-un spatiu geopolitic in care asigurarea pacii si a prosperitatii cetatenilor ei sa se impleteasca armonios si eficient cu activismul extracomunitar.

Atat globalizarea, cat si regionalizarea sunt procese complexe de schimbare sociala, care implica restrictionari, reconfigurari, prefaceri pe toate planurile, inclusiv in cel al mentalitatilor si comportamentului, ca, in practica, ele se intersecteaza, se sprijina unul pe altul si isi pregatesc conditiile de functionare [1].

REGIUNE SI REGIONALIZARE IN UNIUNEA EUROPEANA

In doar o jumatate de secol de existenta, Uniunea Europeana a reusit performante deosebite, aducand pacea intre statele membre si prosperitatea pentru cetatenii sai. A creat moneda unica europeana si o piata unica in care persoanele, bunurile, serviciile si capitalul se misca liber.

Daca bazele Uniunii Europene au fost puse de sase state, astazi, nu mai putin de douazeci si cinci de tari sunt membre cu drepturi depline. Procesul de extindere s-a nascut nu doar din considerente culturale si demografice, geografice si istorice. Este, de fapt, o necesitate de recuperare geopolitica a unor teritorii devenite libere din punct de vedere ideologic.

Beneficiile extinderii pentru Uniunea Europeana. Procesul este considerat o oportunitate istorica de a uni continentul intr-un mod pasnic, dupa mai multe secole de conflicte si diviziuni. Ofera Uniunii forta si coeziune, permite marirea influentei sale in lume, oferindu-i o pozitie mai buna in procesul globalizarii, precum si in procesul de consolidare si conservare a modelului social european. Practica a demonstrat faptul ca, singure, mecanismele economice ale unei piete comune nu conduc, automat, la instituirea prosperitatii economice si a progresului social. Si in acest domeniu, punctul forte al realizarii „ideii sociale comune“ il constituie crearea unei comunitati politice, lucru posibil incepand cu Actul Unic European. Acesta a fost momentul intelegerii faptului ca atat cresterea economica, cat si cea a competitivitatii trebuie insotite de realizarea unei (re)distribuiri mai juste a beneficiilor ce rezulta din acestea.

Extinderea actuala este astfel o continuare a obiectivului initial al Uniunii, acela de a elimina diviziunile si de a crea o organizatie mai puternica intre popoarele Europei. Prin integrarea unor noi state care respecta criteriile politice de aderare, Uniunea Europeana isi reafirma valorile fundamentale care au stat la baza constructiei institutionale continentale. Pe de alta parte, extinderea duce la crearea celui mai mare spatiu economic din lume si la aparitia a numeroase oportunitati economice pe o piata mai extinsa. Acestea inseamna un nou impuls investitiilor, implicit cresterii numarului de locuri de munca, a nivelului de trai in Europa.

Prin aderarea la Uniunea Europeana, noile state membre isi vor consolida integrarea economica, consumatorii vor beneficia de preturi mai mici si de o posibilitate mai mare de a alege,


iar afacerile vor avea un set comun de reguli la nivel european si vor beneficia de un comert extins si de o competitie mai intensa.

Extinderea si relatiile Uniunii Europene cu restul lumii Extinderea va oferi noi oportunitati tarilor din afara spatiului comunitar, dar ceea ce este mai important, nu va permite aparitia unor noi diviziuni la nivel continental.

Tarile care au frontiera comuna cu cele mai noi state membre, precum si cu viitoarele state membre sunt interesate de efectele extinderii:

     _ Care sunt consecintele unei frontiere comune cu Uniunea Europeana?

     _ Cum va influenta acest lucru schimburile comerciale traditionale sau cooperarea transfrontaliera?

     _ Cum ii va afecta pe cei care lucreaza pe teritoriul comunitar?

Din punct de vedere politic, extinderea determina cresterea stabilitatii in Europa si transformarea organizatiei intr-un actor apt sa trateze problemele internationale mai eficient.

Azi, Europa are sansa de a participa la reconfigurarea lumii, la stabilirea regulilor de promovare a cooperarii multinationale si la ingradirea actorilor caracterizati printr-un comportament agresiv. Capacitatea ei de a lucra indeaproape cu Statele Unite si cu alti parteneri-prieteni va fi esentiala in promovarea influentei sale in proiecte constructive. Asa de pilda, participarea eficienta a Europei in negocierile privind controlul armamentelor si eforturile legate de ingradirea proliferarii armelor de distrugere in masa constituie una din cheile reusitei acestor procese, in special in Orientul Mijlociu Mare si in zonele invecinate ale acestuia.

Succesul inregistrat de Uniune poate fi pus pe seama naturii sale unice si a manierei sale de lucru. Pentru ca Uniunea Europeana nu este o federatie precum Statele Unite ale Americii, si nici o simpla organizatie de cooperare guvernamentala precum Natiunile Unite. Statele membre raman natiuni suverane, dar isi delega o parte a exercitiului suveranitatii in scopul acumularii unei puteri si a exercitarii unei influente crescande in lume, care nu ar putea fi atinse de nici un stat membru in cazul unei actiuni individuale.

Din punct de vedere al securitatii, Europa/Uniunea Europeana trebuie sa-si sporeasca influenta, mai intai in zona euroatlantica si in spatiile adiacente acesteia, apoi si in alte regiuni. Pentru a participa eficient la circuitul politic global, Uniunea Europeana este obligata sa faca fata provocarilor din Balcani, regiunea mediteraneana, cea caucaziana si, nu in ultimul rand, provocarilor venite din spatiul Orientului Mijlociu. Este datoare sa participe la noi misiuni militare si de securitate pe timp de pace, criza sau razboi.

Din punct de vedere economic, extinderea inseamna cresterea Pietei Unice, in care exportatorii din statele nemembre vor avea de-a face cu un singur set de tarife, reguli comerciale si proceduri administrative.



Uniunea extinsa va continua sa sprijine dezvoltarea durabila a statelor in curs de dezvoltare si integrarea lor in economia mondiala.

Uniunea Europeana dezvolta relatii cu toate statele vecine, precum Rusia, Ucraina si statele din spatiul mediteranean, pentru a asigura continuitatea relatiilor transfrontaliere si pentru a permite statelor din vecinatate sa beneficieze de extindere.

Este evident ca, pe masura ce Uniunea Europeana se extinde, devine din ce in ce mai necesara continuarea procesului de parteneriat politic si cooperare economica extracomunitara, pentru a extinde stabilitatea si prosperitatea pe tot continentul european, in primul rand.

Limitele teritoriale ale Uniunii Europene. Uniunea nu si-a stabilit limitele geografice, dar fiecare stat candidat trebuie sa indeplineasca acele criterii enuntate de Consiliul European de la Copenhaga, din 1993, si anume: democratie, stat de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor, o economie de piata functionala cu capacitatea de a face fata presiunii competitive din Uniunea Europeana, precum si capacitatea de a-si asuma obligatiile care decurg din statutul de membru.

Organizatia a identificat drept potentiali candidati statele din regiunea vestica a Balcanilor, inclusiv Fosta Iugoslavie, care si ele au in proiect aderarea la Uniune. De asemenea, este posibil ca Norvegia si Elvetia, care au depus cereri de aderare in trecut, sa-si reformuleze cererile in viitor.

Nu trebuie uitate Ucraina, Moldova si Georgia.

Europa este continentul care a construit prima regiune economica a lumii. Aceasta nu inseamna ca exista o uniformizare a nivelului de dezvoltare economica si a standardului de viata. Din contra, se inregistreaza discrepante chiar intre tarile apartinatoare Europei Occidentale si care


au o anumita vechime ca stat comunitar. Exista diferente izbitoare, lucru cu atat mai evident daca se iau in considerare cele peste 300 de regiuni diverse din cadrul Uniunii.

Prin urmare, nu toti europenii au aceleasi avantaje si sanse de succes in fata provocarilor generate de fenomenul globalizarii. Totul depinde de zona in care traiesc, daca ea se afla intr-o regiune prospera sau una mai saraca, mai dinamica sau in declin, la oras sau la tara, la periferia Uniunii sau intr-unul dintre centrele sale economice.

De aceea, Uniunea Europeana a initiat o Politica de dezvoltare regionala, care a fost conceputa ca o politica a solidaritatii. Referindu-se la acest aspect, in februarie 2004, cu ocazia prezentarii celui de Al Treilea Raport cu privire la Coeziunea Economica si Sociala, fostul Comisar responsabil cu politica regionala si reforma institutionala, Michel Barnier, a declarat: Uniunea Europeana trebuie sa faca fata multor provocari in perioada care urmeaza – dezvoltarea noilor tehnologii, accelerarea schimbarilor economice, fluxul de imigranti proveniti din afara Uniunii Europene. Pe langa toate acestea, performantele noastre economice din ultimii ani nu au raspuns asteptarilor. Europa trebuie sa gestioneze aceasta situatie. Trebuie sa implicam toate regiunile si intreaga populatie pentru a fi cu totii mai prosperi. Despre aceste lucruri este vorba in propunerea Comisiei Europene – reducerea decalajelor pentru a obtine o crestere economica mai rapida. Cresterea si coeziunea sunt doua fete ale aceleiasi monezi.

Confruntarea cu noi provocari. La inceputul celui de-al treilea mileniu, politica regionala promovata de Uniunea Europeana se confrunta cu trei provocari majore noi:

     _ Uniunea a primit si se pregateste sa primeasca noi tari in componenta sa, tari in care conditiile economice si sociale sunt adesea mai dificile decat in regiunile cel mai putin dezvoltate din cele 15 state membre existente pana in primavara anului 2004. Tocmai din acest motiv a fost necesara crearea programelor de asistenta de preaderare;

     _ concurenta intre firme s-a accentuat in mod considerabil in urma liberalizarii comertului mondial. Firmele se stabilesc acolo unde gasesc cele mai bune conditii de natura sa le sporeasca competitivitatea (infrastructura si servicii de inalta calitate, forta de munca bine pregatita). Regiunile care sunt cel mai putin pregatite trebuie sprijinite sa-si asigure o infrastructura si servicii moderne si eficiente care le pot face mai atractive;

     _ revolutia tehnologica si societatea informationala impun firmelor si cetatenilor din Uniune sa se adapteze foarte rapid la situatii aflate in continua schimbare. Dar pentru aceasta, locuitorii tuturor regiunilor trebuie sa poata beneficia de acces la cel mai avansat know-how prin retele de telecomunicatii, inovatii si formare profesionala de inalta calitate.

Cui se adreseaza politica regionala? Experienta a demonstrat ca politica regionala poate fi o reusita doar daca se adreseaza unui numar restrans de domenii relativ ample. Grupurile de beneficiari sunt:

1. Regiunile mai putin favorizate, care sunt de trei tipuri:

􀂨regiunile ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii (Obiectivul 1[2]) si care au o serie de indicatori economici „in deficit“:

     _ nivel scazut al investitiilor;

     _ rata de somaj peste medie;

     _ absenta serviciilor pentru persoane si firme;

     _ infrastructura de baza necorespunzatoare;

􀂨regiunile aflate in proces de conversie (Obiectivul 2 [3]), ale caror dificultati pot fi clasificate in patru tipuri foarte diferite:

     _ sectoare industriale sau de servicii supuse restructurarii;

     _ disparitia activitatilor traditionale in zonele rurale;

     _ zone urbane in declin;

     _ dificultati in sectorul pescuitului;

􀂨toate regiunile din Spania, Grecia, Portugalia si Irlanda.

2. Zonele sau sectoarele cu dezavantaje specifice (care se pot afla in interiorul sau in afara regiunilor mai putin favorizate), grupa in care sunt cuprinse:

􀂨zonele de granita (Interreg III A [4]): toate regiunile de granita din Uniune sunt eligibile pentru finantare in vederea imbunatatirii cooperarii cu vecinii lor. Scopul este de a crea zone transfrontaliere reale de activitate economica si de a elabora strategii comune pentru dezvoltarea teritoriala;


􀂨zonele urbane in declin (Urban II [5]);

􀂨zonele rurale (FEOGA – Guarantee Section si Leader + [6]);

􀂨zonele de pescuit.

3. Grupurile vulnerabile din societate, adica:

􀂨persoanele care intampina dificultati pe piata fortei de munca (Obiectivul 3 [7]): nu este necesar ca acestia sa traiasca intr-o regiune ramasa in urma din punct de vedere al dezvoltarii sau intr-o zona aflata in proces de conversie, ci pot primi sprijin indiferent unde locuiesc in Uniune. In fiecare stat membru, Obiectivul 3 actioneaza ca punct de referinta pentru toate masurile referitoare la resursele umane, incluzand de asemenea ajustarea sistemelor si a structurilor de invatamant, formarea profesionala si ocuparea fortei de munca;

􀂨persoanele supuse discriminarii si inegalitatilor pe piata fortei de munca (Equal [8]): unele grupuri sociale se afla intr-o pozitie extrem de vulnerabila pe piata muncii, in principal din cauza discriminarii si a inegalitatilor pe motiv de sex, rasa sau origine etnica, religie, handicap fizic sau psihic, varsta sau orientare sexuala.

4. Autoritatile locale si regionale care urmaresc o cooperare transnationala si interregionala (Interreg III B si C): varianta B urmareste imbunatatirea planificarii teritoriale a unor zone intinse, in timp ce varianta C urmareste cooperarea si schimburile de experienta intre cei implicati in proiecte de dezvoltare regionala si locala. Regiunile din statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene, in special din cele care si-au depus candidatura pentru aderare, sunt invitate sa participe la aceste masuri de cooperare utilizand fondurile de asistenta ale Uniunii pentru care sunt eligibile.

5. Tarile candidate: tarile Europei Centrale si de Est care au fost recent admise (mai 2004), precum si cele care sunt candidate la aderarea la UE se afla, din punct de vedere al dezvoltarii economice, in urma statelor membre. Reformele politice si economice radicale, fara precedent in Europa, si care au fost demarate la inceputul ultimului deceniu al secolului trecut, au avut drept scop si deschiderea catre cooperarea economica cu adevarat globala, pe care economia centralizata si constrangerile ideologice o suprimasera. Procesul de integrare (regionala si mondiala) a obligat/determinat restructurarea radicala a economiilor acestor state, generand scaderea numarului locurilor de munca disponibile si accentuarea somajului. Dar, pe de alta parte, s-au dezvoltat substantial relatiile comerciale cu restul lumii si s-au creat conditiile necesare atragerii investitiilor straine.



Ultima extindere a Uniunii este realizata, in primul rand, din punct de vedere juridic. Costurile acestui proces, subestimate sau nedate publicitatii din ratiuni politice, vor reprezenta doar o parte a socului economic si social foarte brutal, atat timp cat statele Europei Centrale si de Est au venit cu[9] :

     _ o agricultura putin modernizata;

     _ o industrie in criza schimbarii;

     _ o metropolizare incompleta;

     _ investitii prea mici pentru o reala dezvoltare economica;

     _ un nivel de trai scazut care a atras in permanenta din partea propriilor cetateni revendicari in directia unei mai bune stari sociale.

De aceea, aceasta extindere (dar si cea care va urma) este perceputa si ca o aderare fortata in conditiile in care cresterea economica la nivel comunitar poate fi incetinita din cauza decalajelor dintre economiile nationale ale statelor „vechi“ si „noi“.

Pe de alta parte insa extinderea este un proces cu consecinte pozitive de perspectiva care cu siguranta au fost identificate si analizate in luarea deciziei politice:

     _ crearea unei piete unice impresionante, de peste 450 milioane de locuitori;

     _ cresterea investitiilor straine in regiune ca urmare a garantarii economiei de piata prin insasi apartenenta la o asemenea organizatie;

     _ continuarea sigura a reformelor economice in Centrul si Estul Europei (ca datorie morala a increderii acordate si ca obligatie a „contractului“).

Politica de dezvoltare regionala a Uniunii Europene este o politica a solidaritatii. Scopul ei este sa creeze locuri de munca si sa creasca nivelul competitivitatii, oferind sprijin statelor din regiuni mai putin dezvoltate, precum si celor care se confrunta cu dificultati structurale.


Visul American (idee potrivit careia fiecare isi poate croi propriul drum in viata prin determinare si munca sustinuta) este inlocuit acum de Visul European, codificat intr-un proiect de lege fundamentala. Spre deosebire de primul, Visul European reprezinta o viziune trans-nationala (prima si singura de acest gen) asupra unei constiinte multi-nationale, in care libertatea individului se raporteaza la apartenenta de o comunitate si nu la bunurile care ne apartin. Cresterea economica si bunastarea personala sunt considerate etape depasite in evolutia umanitatii, fiind promovate ca idei si concepte de baza dezvoltarea durabila si interdependenta.

Este proiectul unui spatiu unitar de dezvoltare economica si bunastare sociala, unde, pe baza principiilor democratice de guvernare, identitatea europeana sa se afirme ca o voce distincta in managementul global.

TERMENI-CHEIE

     _ palier regional;

     _ palier global;

     _ regionalizare economica;

     _ politica de dezvoltare regionala;

     _ grupuri vulnerabile;

     _ identitate europeana.

NOTE BIBLIOGRAFICE

[1]. Dobrescu, Paul, Geopolitica, Bucuresti, Editura comunicare.ro, 2003, p. 152

[2]. Obiectivul 1 (teritorial) urmareste sprijinirea regiunilor ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii. Sprijinul are ca scop eliminarea decalajelor, adica dotarea regiunilor cu infrastructura de baza, la care acestea continua sa fie deficitare, sau incurajarea investitiilor in activitati economice.

[3]. Obiectivul 2 (teritorial) urmareste sprijinirea conversiei economice si sociale in zone industriale, rurale, urbane sau dependente de pescuit, care se confrunta cu dificultati structurale.

[4]. Interreg III promoveaza cooperarea transfrontaliera, transnationala si interregionala, adica stabilirea de parteneriate transfrontaliere care sa stimuleze dezvoltarea echilibrata a zonelor multiregionale.

[5]. Urban II isi concentreaza sprijinul asupra strategiilor inovatoare pentru revitalizarea oraselor si a zonelor urbane in declin.

[6]. Leader + urmareste stimularea factorilor activi din comunitatile si economiile rurale in vederea elaborarii de noi strategii locale de dezvoltare durabila.

[7]. Obiectivul 3 (tematic) are in vedere modernizarea sistemelor de formare profesionala si promovarea ocuparii fortei de munca. Masurile finantate de Obiectivul 3 acopera intregul spatiu al Uniunii cu exceptia regiunilor din Obiectivul 1, in care masurile pentru formarea profesionala si ocupare a fortei de munca sunt cuprinse in programele de eliminare a decalajelor.

[8]. Equal cauta sa elimine factorii care determina inegalitati si discriminare pe piata fortei de munca.

[9]. Gamblin, Andre, Economia lumii 2004, Bucuresti, Editura Stiintelor Sociale si Politice, 2004, pp. 17-26

BIBLIOGRAFIE

1. Bari, I., Problemele globale contemporane, Bucuresti, Editura Economica, 2003

2. Bauwens, W., Reychler, L. (coord.), Arta prevenirii conflictelor, Comentariile Atlantice Brassey Nr. 7, Institutul Roman de Studii Internationale, Bucuresti, Centrul de informare asupra NATO, R.A. Monitorul Oficial, 1996

3. Badalan, E., Frunzeti, T., Forte si tendinte in mediul de securitate european, Sibiu, Editura Academiei Fortelor Terestre, 2003

4. Badescu, I., Dungaciu, D., Sociologia si Geopolitica Frontierei, Bucuresti, Editura Floarea Albastra, 1995

5. Barbulescu, I. Gh., UE, De la economic la politic, Bucuresti, Editura Tritonic, 2005

6. Barbulescu, I. Gh., UE, De la national la federal, Bucuresti, Editura Tritonic, 2005

7. Brzezinski, Z., The Grand Chessboard: American Primacy and Its Geostrategic Imperatives, Basic Books, 387 Park Avenue South, 12th Floor, New York, N.Y. 10016

8. Claval, P., Geopolitica si geostrategie, Bucuresti, Editura Corint, 2001


9. Chauprade, A, Thual, F., Dictionar de geopolitica, Bucuresti, Editura Corint, 2003

10. Coscodaru, I., Neagoe, V., Un vis in devenire. Europa Unita, Bucuresti, Editura Axioma Edit, 2002

11. David, A., Natiunea – Intre „starea de securitate“ si „criza politico-militara“, Bucuresti, Editura Licorna, 2000

12. Delcea, C., Psihologia terorismului. Studiu psihologic asupra teroristilor, Cluj-Napoca, Editura Albastra, 2004

13. Dobrescu, P., Geopolitica, Bucuresti, Editura comunicare.ro, 2003

14. Foucher, M., Republica Europeana, Timisoara, Editura Mirton, 2002

15. Frunzeti, T., Securitatea nationala si razboiul modern, Bucuresti, Editura Militara, 1999

16. Gamblin, A., Economia lumii 2004, Bucuresti, Editura Stiintelor Sociale si Politice, 2003

17. Giplin, R., Economia mondiala in secolul XXI. Provocarea capitalismului global, Iasi, Editura Polirom, 2004

18. Harvey, D., Noul imperialism, Bucuresti, Editura BIC ALL, 2004

19. Held, D., McGrew, A., Goldblatt, D., Perraton, J., Transformari globale. Politica, economie si cultura, Iasi, Editura Polirom, 2004

20. Hlihor, C., Geopolitica si geostrategia in analiza relatiilor internationale contemporane, Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare, 2005



21. Huntington, S., Ciocnirea civilizatiilor si refacerea ordinii mondiale, Bucuresti, Editura Antet, 1997

22. Jan, M., Va fi China o mare putere peste cativa ani?. In volumul: „Puteri si influente, Anuar de geopolitica si geostrategie 2000-2001“, Beaumarchais Center for International Research, Bucuresti, Editura Corint, 2001, pp. 55-58

23. Jura, C., Rolul organizatiilor nonguvernamentale pe plan international, Bucuresti, Editura ALL BECK, 2003

24. Kegley Jr., Ch.W., Wittkopf, E.R., World Politics. Trend and Transformation, New York, St.Martin’s Press, 1997

25. Kissinger, Henry Alfred, Diplomatia, Bucuresti, Editura All, 2002

26. Miga-Besteliu, R., Drept international. Introducere in dreptul international public, Bucuresti, Editura ALL, 1998

27. Mostoflei, C., Dutu, P., Apararea colectiva si apararea nationala, Centrul de studii strategice, de aparare si securitate, Universitatea Nationala de Aparare, Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare, 2004

28. Mostoflei, C., Vaduva, Gh., Tendinte in lupta armata, Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare, 2004

29. Nastase, A., Batalia pentru viitor, Bucuresti, Editura New Open Media, 2000

30. Neagoe, V., Tomescu, R., Geopolitica si strategii de securitate, Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare, 2005

31. Neagoe, V., Elemente de teorie si constructie militara, Bucuresti, Editura Militara, 2005

32. Nicolaescu, Gh., Gestionarea crizelor politico-militare, Bucuresti, Editura Top Forum, 2003

33. Papp, D.S., Contemporany International Relations, New York, Macmillan Publishing Company, 1991

34. Paul, V., Coscodaru, I., Centrele de putere ale lumii, Bucuresti, Editura Stiintelor Sociale si Politice, 2003

35. Riordan, S., Noua diplomatie, Bucuresti, Editura Antet, 2004

36. Sarcinschi, A., Dimensiunile nonmilitare ale securitatii, Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare „Carol I“, 2005

37. Sava, I.N., Studii de securitate, Bucuresti, Centrul Roman de Studii Regionale, 2005

38. Uscoi, N., Barbulescu, I. (coord.), Operatiuni militare in sprijinul pacii. Aspecte specifice ale procesului de educatie si instruire, Sibiu, Editura Academiei Fortelor Terestre, 2003

39. Vaduva, Gh., Terorismul contemporan, factor de risc la adresa securitatii si apararii nationale in conditiile statutului de membru NATO, Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare, 2005

40. Vaslan, C., Politologie, Bucuresti, Editura Economica, 1996


41. ***, NATO: Ce este. Ce va fi. Noua Europa si securitatea statelor mici, Institutul Roman de Studii Internationale, Centrul de informare asupra NATO, R.A. Monitorul Oficial, Bucuresti, 1996

42. ***, Surse de instabilitate, Centrul de Studii Strategice de Aparare si Securitate, Bucuresti, Editura Universitatii Nationale de Aparare, 2004

43. ***, NATO Handbook, NATO Office of Information and Press, 2001, Belgium

44. ***, Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa

PERIODICE

1. Euroeconomia XXI, nr. 38/2005

2. Observatorul militar, nr. 12, 13, 14, 15/2005

3. Revista de stiinte militare, nr.2/2003

4. Romanian Journal of International Affairs, IRSI vol. III, 4/2002

5. Romanian Journal of International Affairs, IRSI, vol. VII, 1-2/2001

6. International Herald Tribune, 16 noiembrie 2001

7. German Yearbook of International Law, 1991

8. The Blue Helmets, A Review of United Nations Peacekeeping, 1990

VOLUME DE SESIUNI DE COMUNICARI STIINTIFICE ALE ACADEMIEI FORTELOR TERESTRE

„NICOLAE BALCESCUSIBIU

1. Stiinta si invatamantul – fundamente ale secolului XXI, 2004

2. Eficienta si calitate in invatamantul superior, 2004

3. Traditie, actualitate si perspective in dezvoltarea stiintei militare, 2002

PUBLICATII ALE DELEGATIEI COMISIEI EUROPENE IN ROMANIA

1. In folosul regiunilor, 2003

2. How the European Union Works, 2003

3. More Unity and More Diversity. The European Union′s Biggest Enlargement, 2003

4. Treaty of Amsterdam: What Has Changed in Europe, 1999

DICTIONARE

            1. Dictionar de politica, Oxford, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2001

            2. Dictionar enciclopedic, vol. II, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1996

            3. Dictionarul diplomatic, Bucuresti, Editura Politica, 1979

            4. Dictionarul explicativ al limbii romane, Bucuresti, 1975

ADRESE ELECTRONICE

1. www.globalisationguide.org

2. www.globalization.about.com

3. www.globalstudiesassociation.org

4. www.unglobalcompact.org

5. www.ndu.edu/edu/inss/…/globcencont.html

6. www.worldwatch.org

7. www.un.org

8. www.business-ethics.com

9. www.dadalos.org

10. http://europa.eu.int


PROPUNERI PENTRU LECTURA

1. Badescu, I., Mihailescu, I., Zamfir, E. etc (coord.), Geopolitica integrarii europene, Centrul de geopolitica si antropologie vizuala, Bucuresti, Editura Universitatii, 2003

2. Beschloss, M.R., Talbott, S., La cele mai inalte nivele, Editura Elit, 1993

3. Brzezinski, Z., Europa Centrala si de Est in ciclonul tranzitiei, Bucuresti, Editura Drogene, 1993

4. Fukuyama, F., Constructia statelor. Ordinea mondiala in secolul XXI, Bucuresti, Editura Antet, 2004

5. Fukuyama, F., Sfarsitul istoriei si ultimul om, Bucuresti, Editura Paideia, 1994

6. Held, D., Democratia si ordinea globala. De la statul modern la guvernarea cosmopolita, Bucuresti, Editura Univers, 2000

7. Johnson, P., O istorie a lumii moderne. 1920-2000, Bucuresti, Editura Humanitas, 2003

8. Popescu, D., Trausan, B., Economia dezvoltarii durabile, Sibiu, Editura Continent, 2004

9. Ratiu, A., Terorismul international, factor de risc la adresa securitatii nationale, Sibiu, Editura Burg, 2006

10. Stiglitz, J.E., Globalizarea. Sperante si deziluzii, Bucuresti, Editura Economica, 2005

11. Toffler, A., Powershift. Puterea in miscare, Bucuresti, Editura Antet, 1995

12. Wight, M., Politica de putere, Editura ARC, 1998









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

Elemente privind dezvoltarea regiunii dunarene romanesti
Carpatii Meridionali - grupa Bucegi
ANALIZA CHOREMATICA, METODA FACILA DE MODELARE A SISTEMELOR TERITORIALE
Test - Romania coordonate europene, caracteristicile, evolutia si formarea reliefului
Judetul Bacau
Egiptul si societatii sale
Valea Hartibaciului
Prognoza modului de organizare a sistemelor teritoriale



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu