Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie » geologie
PROIECT DE DIPLOMA - Analiza conditiilor geologige si geomorfologice

PROIECT DE DIPLOMA - Analiza conditiilor geologige si geomorfologice



Cap.1 :Date cu caracter general

1.1 Obiective de peoiectare ..

1.2 Localizarea studiului.

    1.2.1 Elemente de identificare a unitatilor  de productie .


    1.2.2 Vecinatati . Limite . Hotare

    1.2.3 Suprafata U.P. si repartitia pe trupuri de padure ..

    1.2.4  Subunitati de productie si protectie

    1.2.5 Repartitia suprfetei U.P. –ului pe categorii de folosinta .

    1.2.6 Organizarea  administrativa a unitatii de peoductie .

Cap.2 : Studiul conditiilor stationale

2.1 Analiza conditiilor geologige si geomorfologice ..

2.2 Analiza conditiilor climatice

    2.2.1Regimul termic

    2.2.2 Regimul pluviometric .

    2.2.3 Regimul eolian ..…

    2.2.4 Caracterizarea generala a climei

2.3 Conditii hidrologice si hidrografice

2.4 Conditii edafice ..

2.5 Caracterizarea stationala .

Cap. 3 : Studiul vegetatiei forestiere

3.1 Caracterizare generala a arboretelor

    3.1.1 Caracterizarea arboretelor pe tipuri de structura ,orgine si provenienta.

    3.1.2 Structura pe specii a arboretelor ..

    3.1.3 Structura arboretelor in functie de consistenta ..

    3.1.4 Structura arboretelor in raport cu varsta ..

    3.1.5 Structura arboretelor pe clase de productie

    3.1.6 Starea fitosanitara a arboretelor

3.2 Caracterizarea generala a subarboretului.

3.3 Caracterizarea paturii erbacee .

3.4 Raporturi corelative intre etajele de vegetatie ..

3.5 Analiza si cartarea tipologica a padurii ..

Cap. 4 : Studiul conditiilor tehnico-economice

4.1 Zonarea functionala a padurii

4.2 Bazele organizarii amenajistice

4.3 Conditii de accesibilitate ..

4.4 Conditii organizatorice si de dotare .

Cap . 5 : Lucrari silvotehnice aplicate si rezultatele obtinute

5.1 Realizarea prevederilor amenajistice

Cap . 6 : Stabilirea tehnologiei de aplicare a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

6.1 Planificarea decenala a aplicarii lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

   6.1.1 Planul de aplicare a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor. ..

   6.1.2 Memoriul justificativ ……………………………………………

   6.1.3 Calculul posibilitatii  decenale de produse secundare ………………

6.2Tehnologia de aplicare anuala a lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor

   6.2.1 Borderoul de amplasare a masei lemnoase din produse secundare pentru anul 2000….

   6.2.2 Tehnologia de aplicare a degajarilor………………………………

   6.2.3 Tehnologia de aplicare a curatirilor   ……………………………..

   6.2.4 Tehnologia de aplicare a rariturilor………………………………..

   6.2.5 Tehnologia de aplicare a lucrarilor de igiena …………………………

   6.2.6 Punera in valoare a masei lemnoase de extras din rarituri ………

   6.2.7 Restrictii silviculturale in adoptarea  tehnologiilor  ……………….

Cap . 7 :Evaluarea si eficienta lucrarilor proiectate

 7.1 Antemasuratoarea lucrarilor de executat in anul 2000 ……………….

 7.2 Masuri tehnico-organizatorice ………………………………….

Cap .8 : Aplicarea operatiunilor culturale in padurile boreale din Suedia  

           8.1 Date generale

           8.2 Lucrari de ingrijire si conducere  a arboretelor..

CAPITOLUL 1 

DATE CU CARACTER GENERAL

  1.1    Obiective de proiectare

        

          Pornind de la sumara definitie ca silvicultura aplicata sau silvotehnica studiaza metodele biotehnice folosite la intemeierea, conducera - ingrijirea arboretelor, exploatarea  - regenerarea padurii si la reconstructia ecologica a unor ecositeme, putem deduce ca pentru o gospodarire rationala si judicioasa a fondului forestier este necesara si oportuna o proiectare prealabila a acestor lucrari .

          Proiectarea  lucrarilor silvotehnice confera acestora un fundament stintific ce trebuie sa serveasca la mentinera echilibrului ecologic, justificarea functiilor padurii, cat si la pastrarea unui fond cinegetic valoros .Proiectarea  acestor lucrari ,repartizarea lor pe un interval de timp mai indelungat in mod judicios sunt premisele unui spor de eficienta a parcurgerii arboretelor cu lucrari de ingrijire si conducere , avand drept efect o sporire cantitativa, cat si calitativa a fondului forestier . Desi lucrarile ce vor trebui executate urmaresc o ameliorare vadita a starii arboretelor, cu efecte pozitive atat ecologic cat si economic, o amplasare eronata a acestor lucrari sau o executie necorespunzatoare a lor pot produce efecte negative de lunga durata, ce vor fi inlaturate dupa multe  eforturi materiale si umane .Acest lucru trebuie avut in vedere in analiza si amplasarea lucrarilor silvotehnice, pentru a acorda acestora intreaga atentie si de a folosi toate informatiile disponibile in momentul proiectarii acestor lucrari .

       Proiectarea lucrarilor silvotehnice urmareste o serie de obective generale, cum ar si fi :

·            pastrarea ameliorarea starii de sanatate a arboretelor ;

·            cresterea gradului de stabilitate si rezistenta arboretelor la actiunea agresiva a factorilor interni si externi destabilizatori ( vant, zapada, daunatori, poluare, etc. ) ;

·           pasrarea si ameliorarea unui fond cinegetic autohton valoros ;

·           cresterea productivitatii arboretelor si imbunatatirea calitatii lemnului produs;

·            recoltarea biomasei lemnoase in vedera valorificarii.  

         Aceste obiective cu un pregnant caracter general, urmarite nu numai de lucrarile de ingrijire si conducere a arboretelor cat intregul complex de masuri silvotehnice si chiar de catre toate actiunile cu caracter silvic, vor fi materializate in prezenta lucrare printr-un ansamblu de obective specifice masurilor preconizate, dar care conduce la aceleasi efecte benefice .in conformitate cu cele prezentate mai sus, in proiectul de fata  se vor realiza urmatoarele :

        - planificarea decenala a aplicarii lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor ;

        - calculul posibilitatii decenale de produse secundare ;

        - detalierea tehnologiei de aplicare a lucrarilor planificate ;

        - punera in valoare a masei lemnoase de extras ;

        - evaluarea necesarului de forta de munca si materiale ;

        - devizul lucrarilor ce vor fi executate in anul 2000 ;

        - evaluarea  eficientei lucrarilor .

        Aceste obiective se vor sprijini si vor fi completate atat de studii cu un caracter general , cat si de studii ale conditiilor stationale , ale vegetatiei forestiere si cele ale conditiilor tehnico-economice .

         

1.2   Localizarea studiului

 

Pentru mai buna intelegere a situatiei administrative, economice, cat si a complexului de factori ai mediului ce interactioneaza in cuprinsul unitatii de productie studiate, se va  realiza, in cele ce urmeaza, o succinta prezentare a localizarii studiului. Aceasta va evidentia unele elemente de identificare a unitatii de productie, atat de ordin geografic, cat si de ordin teritorial-administrativ, vecinatatile si limitele acesteia, repartitia suprafetei studiate in raport cu anumite criterii de organizare teritoriala, precum si organizarea administrativa a unitatii de productie.

1.2.1 Elemente de identificare a unitatii de productie

          Ocolul Silvic Rodna este situat in Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei,la interferenta dintre trei masive muntoase :S.E.-ul Muntilor Rodnei ,N.V.-ul Muntilor Suhard si N-ul Muntilor Bargaului.

     Unitatea de productie X Cartibav este situata in majoritate in bazinele vailor :Valea Hoiturilor si Cartibav,afluenti ai Somesului Mare.

     Din punct de vedere al administratiei face parte din Ocolul Silvic Rodna ,Regia Nationala a Padurilor ROMSILVA  R.A.,Directia Silvica BISRITTA –NASAUD.

     Teritorial este situata in raza comunei Sant.

     In cadrul acestor limite teritoriale ,padure se invecineaza cu terenuri agricole :pasuni si fanete –proprietatii ale lucuitorilor din comuna Sant.

1.2.2 Vecinatati, limite

                               

           Vecinatatile si limitele U.P. X Cartibav ,sub  raportul organizarii silvice, sunt prezentate in tabelul urmator:

Vecinatati si limite ale U.P.  X Cartibav

Tabel 1.2.2.1

Puncte cardinale
Vecinatati

Limite

Nord

U.P.  VI Cobasel

Raul Somesu Mare

Est

U.P.IX Valea Mare

Culmea Hoitului ,Culmea Cucureasa

O.S. Ilva Mica

Vf. Baran ,Culmea Brasoveanca

Sud

O.S. Ilva Mica

Culmea Cornii

Vest

U.P. XI Valea Mare

Culmea Hazboaia

                               

Limitele unitatii de productie amintite sunt naturale clare (culmi, plaiuri, vai,), iar in fond forestier sunt materializate cu vopsea rosie.                                                         

1.2.3 Suprafata U.P. si repartitia acesteia pe trupuri de padure si bazinete

                               

Fondul forestier din aceasta unitate de productie insumeaza suprafata  de 2140,8 ha, din care cea ocupata de paduri este de 2113,6ha, reprezentand 99%  din suprafata totala, procent ce indica o buna utilizare a fondului forestier.                                                                                     

 Repartitia suprafetei pe trupurii de padure si bazinete se prezinta in tabelul de mai jos:

                               

Repartizarea fondului forestier pe comune:

Tabel 1.2.3.1

Nr.

Crt.

Denumire

Parcele aferente

Suprafata

ha

Distanta medie in km.pana la

O.S.

Gara CFR

1

2

3

4

5

6

1.

B.Georgeasa

1-4,122-124

64,0

15

18

2.

B.Hoituri

5-14

169,7

14

17

3.

Tr. Vl.Catelii

15-23

110,3

13

16

4.

Tr. Cartibus

24-27

51,0

12

15

5.

Tr. Magura

29-42

244,5

12

15

6.

Tr. Bran

43-55,D126

296,0

15

18

7.

B.Vl.Pustie

56-75,D125

347,5

14

17

8.

B.Beringeni

76-93

334,7

14

17

9.

Tr. Ciungitura

94-109

326,7

13

16

10.

Tr.St. Cartibav

110-121

196,4

11

14

TOTAL                                                    2140,8

   Tabelul pune in evidenta gruparea padurilor acestei unitati de productie in 10 trupuri de padure, respectiv bazinete .

Sediul  ocolului silvic este situat in localitate Rodna iar gara CFR la care se transporta materialul lemnos este localitatea Anies.

1.2.4 Subunitati de productie si protectie

                                Pentru a-si indeplini functiile atribuite, arboretelor din aceasta unitate de productie trebuie sa li se aplice masuri de gospodarire diferentiate. Acesta a fost motivul pentru care s-au constituit trei subunitati de gospodarire: doua de protectie si alta de productie si protectie, in modul urmator:

·   SUP „M” – paduri supuse regimului de conservare deosebita, la care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale, in suprafata de 552,0 ha.. In aceste arborete se vor efectua  lucrari speciale de conservare.

·   SUP „K” -  rezervatii de seminte, pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale, in suprafata de 102,6 ha. In aceste arborete se vor efectua lucrari speciale de conservare.

·   SUP „A” -  codru regulat, sortimente obisnuite, pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale, in suprafata de 1459,0ha.

Detalii privind modul de incadrare a arboretelor in cele  trei subunitati de gospodarire se regasesc in  subcapitolul 4.1

1.2.5 Repartitia suprafetei unitatii de productie pe categorii de folosinta

        Repartitia suprafetei unitatii de productie pe categorii de folosinta este prezentata in tabelul urmator:

Suprafata fondului forestier pe categorii de folosinta si specii :

Tabel 1.2.5.1

Nr. crt.

Denumirea indicatorilor

Total

[ha]

Ministerul Mediului

[ha]

1

Fond forestier – TOTAL

2140,8

2140,8

2

Suprafata padurilor – TOTAL

2113,6

2113,6

Rasinoase

1552,0

1552,0

Foioase

561,6

561,6

3

Alte terenuri – TOTAL

15,6

15,6

Terenuri care servesc nevoilor de productie silvica

2,3

2,3

Terenuri care servesc nevoilor de administrare forestiera

7,8

7,8

Terenuri afectate impaduririi

1,2

1,2

Terenuri neproductive

4,3

4,3



4

Terenuri scoase temporar din fondul forestier

11,6

11,6

  Se remarca faptul ca, din  totalul de  2140,8 ha ale untatii de productie, doar 27,2 ha nu sunt ocupate cu vegetatie forestiera, 15,6 ha fiind afectate gospodaririi silvice, iar 11,6 ha fiind scoase temporar din fondul forestier .

1.2.6 Organizarea administrativa a unitatii de productie                        

                               

Pentru o buna gospodarire si paza, suprafata fondului forestier din unitatea de productie VII Cartibav este  repartizata pe cantoane si districte, conform tabelului urmator:

Organizarea administrativa a U.P. VII  Cartibav

Tabel 1.2.6.1

District

Canton

Parcele componente

Suprafata

Nr.

Denumire

Nr.

Denumire

[ha]

[%][Guest1] 

II

Sant

B

Cartibav

1-54,122A,123A,124A,F ,123C,F

904,4

42

9

Beringeni

55-112

1037,5

48

Total district II Sant

1941,9

91

Drumuri forestiere       D125,D126

3,2

0

I

Rodna

5

VI Cornii

113-1231

195,7

9

Total district I Rodna

195,7

9

TOTAL

2140,8

100

CAPITOLUL 2

STUDIUL CONDITIILOR STATIONALE

2.1            Conditii geologice si geomorfologice

a)       Elemente de geomorfologie

 Din punct de vedere fizico-geografic unitatea de productie X Cartibav este situata in tinutul Carpatilor Orientali, in partea de nord-vest a muntilor Bargaului, in partea superioara a bazinului Somesul Mare .

Din punct de vedere geomorfologic regiunea este situata in SE-ul masivelor centrale cristalino-mezozoice Rodna –Maramures, pe continuarea spre sud –est a acestora –Muntii Suhard precum si in nordul zonei de tranzitie dintre Muntii Rodnei si Calimani , respectiv Muntii Bargaului, acestia din urma apartinand flisului transcarpatic.

Relieful se caracterizezaa prin dealuri inalte cu altitudinea de peste 1000m si cateva culmi cu aspect muntos si altitudini mai mari Cucureasa 1390m si Cornii 1450 m .Altitudinea medie este in jur de 900 m variind intre :600m in Lunca Somesului  si 1450 m –Vf. Cornii.

Ca forma de relief predomina versantul, cu configuratie ondulata, cu inclinari moderate si expozitie partial insorita.

Repartitia suprafetelor pe categorii de inclinare se prezinta astfel:

- pana la 15g ,inclusiv (inclinare usoara)144,8 ha (7%)

- intre 16g si 30g ,inclusiv (inclinare repede) 1331,1 ha (63%)

- intre 31g si 40g ,inclusiv (inclinare foarte repede) 637,7 ha (30%)

- peste 40g ( inclinare abrupta ) - ha

TOTAL                                                         2113,6ha(100%)

Arboretele din aceasta unitate sunt cuprinse in urmatoarele doua etaje fitoclimatice:

  [Guest2] -  montan de amestecuri de bonitate mijlocie  -FM2=736,7ha (35%)

-                                   montan de amestecuri de bonitate superioara –FM2=1378,1ha (65%)

b)      Elemente de geologie [Guest3] 

   U.P. X Cartibav face parte din Unitaea de Orogen Carpatic .Fundamentul este cristalin scufundat in blocuri, peste care stau conglomerate si gresii cretacice de flis ,acestea fiind patrunse de lave andezitice consolidate sub forma de filoane-strat.

     

2.2   Conditii climatice[Guest4] 

In subcapitolele ce urmeaza se vor prezenta principalele elemente climatologice, definitorii pentru caracterizarea formarii si dezvoltarii arboretelor. Astfel, in cele ce urmeaza, se vor prezenta succint urmatoarele: regimul termic, regimul pluviometric, regimul eolian, precum si caracterizarea generala, de ansamblu, a conditiilor climatice din U.P. X Cartibav  .

2.2.1 Regimul termic             

Regimul termic joaca un rol esential in viata padurii, deseori fiind factorul decisiv , limitativ in extinderea arealului speciilor lemnoase, acest lucru nefiind insa singurul element de mare importanta in dezvoltarea arboretelor. Variatiile temperaturii, atat in atmosfera cat si in sol,este unul dintre factorii climatici care conditioneza in mod decisiv cresterea si dezvoltarea arboretelor si, in general starea de dezvoltare a acestora.

In tabelul de mai jos sunt redate cateva dintre elementele componente ale regimului termic, acestea fiind culese de la statia meteo Bistrita.

Tab.2.2.1.1

LUNILE

Media anuala

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Temperaturile medii lunare si anuale

-4,4

-2,7

3,0

9,0

14,3

17,4

19,1

18,5

14,3

8,8

3,0

-1,7

7,9

   

         Aceste date vor fi comparate cu cele existente in documentatiile Ocolului Silvic Rodna conform carora :

        -temperatura medie anuala este de 5 oC;

        -tremperatura medie a lunii celei mai calde este (iulie) 12 oC;

        -temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) –5 oC;

         -primul inghet se inregistreaza in perioada 15 septembrie-1 octombrie, iar ultimul inghet in 15 mai-1 iunie;

         Primavara aerul este, de obicei, mai rece datorita consumului dre caldura pentru topirea zapezii.Perioada cu temeraturii peste 0 oC tine, in mod obisnuit,din mai pana in octombrie.

         In ansamblu regimul termic este favorabil instalarii si dezvoltarii speciilor forestiere prezente in U.P. X Cartibav .Comentarii suplimentare se vor prezenta in subcapitolul 2.2.4 .

2.2.2 Regimul pluviometric

       

Regimul pluviometric ca si cel termic este un factor de mare importanta, limitativ in extinderea arealului speciilor lemnoase .Variatiiile precipitatiilor sunt un factor de baza in conditionarea starii de vegetatie, ele influientand hotarator cresterea si dezvoltarea arboretelor, cu implicatii  directe asupra productivitatii acestora .

           Cuantumul anual al precipitatiilor, distributia lor lunara si in sezonul de vegetatie, caracteristicile stratului de zapada sunt redate sintetic in tabelul urmator :

Tab.2.2.2.1

LUNILE

Media anuala

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Cantitatile de precipitatii medii lunare si anuala

35,2

37,3

35,7

55,6

74,7

94,8

81,1

74,8

54,5

48,5

48,1

40,1

680,0

Numarul mediu al zilelor cu precipitatii

12,7

11,4

10,6

12,4

15,1

14,7

12,8

11,7

9,8

10,0

11,4

11,9

144,5

Numarul mediu al zilelor cu strat de zapada

21,9

18,3

6,4

0,3

-

-

-

-

-

0,1

1,7

12,1

60,8

 

    Trebuie sa specificam ca cantitatea precipitatiilor inregistrate la statia meteorologica Bistrita sunt mai scazute decat cantitatea precipitatiilor cazute in cadrul ocolului, deoarece aici se face simtita influenta maselor de aer din zona montana.Asadar ocolul este situat intr-o regiune bogata in precipitatii (1000-1300mm/an), acestea inregistrand un maxim in lunile mai-iulie , cand cad cca. 55% din precipitatiile anuale.Perioada de seceta se inregistreaza la inceputul toamnei (septembrie –octombrie) .

   Luna cu cea mai mare cantitate de precipitatii este iunie, iar luna cu cantitatea cea mai redusa este ianuarie.

   Numarul mediu al  zilelor cu precipitatii este de 144,5 zile.

   In ceea ce priveste precipitatiile solide, acestea incep sa cada in jurul datei de 8 noiembrie la munte si tin pana in jurul datei de 25 aprilie.Grosimea stratului de zapada este de 15 cm, uneori ajungand chiar la valori de 25 cm.

Evapotranspiratia potentiala (ETP)

Tab.2.2.2.2

LUNILE

Media anuala

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

ETP

-

-

13

48

91

115

128

113

73

38

10

-

629

Excedent de apa fata de ETP

15

33

22

8

-

-

-

-

-

6

14

25

123

Dificit de apa fata de ETP

-

-

-

-

-

-

-

9

18

-

-

-

27

         Din tabelul de mai sus se observa ca in timpul iernii ETP este practic nula, volumul precipitatiilor depasind necesarul de apa. Valori mai mari ale ETP se inregistreaza in lunile iunie, iulie, august chiar si in septembrie , iar in ultimile doua luni mentionate inregistrandu-se un deficit de precipitatii. Cu toate acestea la nivelul intregului an regimul precipitatiilor este favorabil dezvoltarii vegetatiei forestiere.

2.2.3 Regimul eolian

         Regimul eolian este caracterizat de vanturile ce bat mai ales din directiile N, NV, si NE , aceste, in directiile lor, fiind puternic influientate de formele de relief. Desi vanturile ajung in bazinul Rodnei oarecum atenuate datorita izbirii de coamele muntilor , totusi produc pagube ,uneori, deosebit de importante prin impactul cu arboretele de pe versantii cu orientare N-NV, ori prin devierea lor de-a lungul vailor , din amonte in aval  produc doboraturi de vant in deosebi in  molidisurile pure.

         In U.P.X Cartibav nu este semnalat acest fenomen, deoarece majoritatea arboretelor sunt amestecate.

         Frecventa (%) si viteza medie (m/s) a vantului sunt prezentate in tabelele de mai jos :

Frecventa medie a vantului

                                                Tab.2.2.3.1 

DIRECTIA

Calm

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

5,7

6,6

1,2

1,5

4,8

8,0

11,2



4,3

56,7



Viteza medie a vantului

Tab.2.2.3.2 

Viteza medie

N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

2,0

2,3

0,8

1,2

1,6

1,5

1,8

1,6

Ø      Numarul de zile cu viteze ale vantului de peste 11 m7s este de 2,8

Ø      Numarul de zile cu viteze ale vantului de peste 17 m/s este de 0,1

2.2.4 Caracterizarea generala a climei

         Datele care caracterizeaza, climatul reginii sunt luate de la statIa meteorologica Bistrita precum si din documentatiile existente la ocol.

        Incadrarea regiunii in sistemul de clasificare a climatelor lui Köppen dupa harta intocmita de C.Disescu .

       Bistrita .D.f.b.x.

D-climat boreial cu ierni reci, cu stratul stabil de zapada si cu predominanta padurilor;

f- precipitatii suficiente tot timpul anului;

b- temperatura medie a luni cele mai calde este sub 22 oC dar cel putin 4 luni ea depaseste 10 oC;

x- maximapluviometrica se inregistreaza la inceputul verii iar minima spre sfarsitul iernii.

         Incadrarea dupa harta topoclimatica din atlasul „Geografic al Romaniei”

     Dupa aceast harta topoclimatica , zona luata in studiu este situata in etajul climatic al dealurilor de munte, inalte, la trecerea spre etajul montan. Topoclimatul elementar este cel de padure.

     Incadrare dupa regionarea climatica din „ Monografia geografica a Romaniei”  

     Bistrita I.B.p

          I-  sector climatic: sector climatic continental moderat;

    B- climat de dealuri;

    p- district climatic favorabil padurilor.

         Regimul climatic din U.P. X Cartibav, se caracterizeaza prin precipitatii medii anuale de cca. 800mm si temperaturi de pana la 8 oC, favorizand dezvoltarea vegetatiei forestiere si in special a amestecurilor de rasinoase cu fag. Suma precipitatiilor medii lunare depaseste media pe tara si fac ca valorile indicelui de ariditate sa fie peste 35 ceea ce arata  ca se afla intr-un climat favorabil vegetatiei forestiere.

     Regimul hidric al solului este tipic percolativ, cu influiente benefice asupra vegetatiei forestiere.

     Influienta climei asupra vegetatiei forestiere este reliefata de faptul ca arborii infrunzesc la inceputul lunii(mai la foioase ), inflorirea are loc in iunie-iulie, maturatia septembrie-octombrie. 

        2.3            Conditii hidrologice si hidrografice

     Teritoriul pe care se situeaza padurile din U.P. X Cartibav  face parte din bazinul hidrografic al Somesului Mare ,rau ce izvoraste de sub pasul Rotunda.Principalele cursuri de apa din U.P. X Cartibav sunt:Somesul Mare pe limita de nord ,Valea Cartibavului Mare cu afluenti principali ai Somesului si alte paraie mai mici cum sunt :Pr. Cartibus ,Pr. Beringeni ,Pr. Arsura ,Pr. Sarita ,Pr. Bucnarul.acestea se caracterizeaza printr-o alimentare intensa pe tot timpul anului ,cu debite variabile , prezentand uneori fenomene de torientialitate .

     Tipul de regim hidric este percolativ repetat ce determina debazificarea si acidificrea pronuntata in zona montana.

     Bazinul Somesului Mare , in deosebi pentru cursul superior ,prezinta si un interes hidroenergetic care ,pana in prezent nu a fost valorificat decat izolat .

2.4            Conditii pedologice

Concomitent cu lucrarile de descriere a arbortelor, s-au efectuat si lucrari de cartare stationala la scara mijlocie, luandu-se in considerare datele referitoare la clima, relief, substrat litologic, sol si flora indicatoare. Aceste lucrari s-au efectuat in scopul cunoasterii cat mai amanuntite a unitatii de productie, in urma datelor furnizate de amenajarea precedenta. Studierea solurilor este absolut necesara pentru cunoasterea statiunilor si stabilirea unor masuri de folosire  judicioasa a lor in gospodarirea padurilor. In consecinta, productivitatea vegetatiei forestiere este in functie de favorabilitatea conditiilor de sol, de masura in care arborii isi pot dezvolta sistemul radicelar intr-un volum fiziologic de sol.

Pentru determinarea tipurilor de sol si a caracterului substratului litologic, s-au efectuat in teren profile principale de sol precum si profile de control pentru fiecare unitate amenajistica. Analiza profilelor de control a cuprins atat caractere morfologice ale solului cat si informatii privitoare la substrat, regimul de umiditate, troficitatea si flora indicatoare. Probele de sol recoltate au fost analizate in laborator, pentru determinarea principalelor caracteristici, rezultatele analizelor fiind prezentate in studiul general pe ocol. In total au fost executate 7, rezultand o densitate de un profil principal de sol la 302,1 ha de padure. [Guest5] 

Tipurile si subtipurile de sol identificate in aceasta unitate de productie sunt prezentate in tabelul urmator:

Tipuri si subtipuri de sol

Tabel 2.4.1

Clasa

Tipul de sol

Subtipul de sol

Suprafata

Denumire

Cod

[ha]

[%]

Cambisoluri

Brun eumezobazic

tipic

3101

154,2

7

pseudo-rendzinic

3105

33,0

2

Total

187,2

9

Brun acid

tipic

3301

1853,4

88

litic

3305

61,2

3

umbric

3302

13,0

1

Total

1927.6

91

TOTAL GENERAL

2114.8

100

La nivelul U.P.-ului conditiile pedogenetice de solificare favorizeaza formarea orizontului Bv, ceea ce inseamna ca este favorizata argilizarea .Se observa ca diferentierea tipurilor si subtipurilor de sol este foarte mica. Practic, toata suprafata este ocupata de soluri din clasa cambisoluri, soluri evoluate de tip brun eumezobazic (9%) si brun acid (91%).

La nivelul arboretelor luate in studiu, sunt preponderente aceleasi ti-puri de soluri ca la nivelul intregii unitati de productie, adica brun eumezobazic in proportie doar de 4% si brun acid in proprtie de 96%.Repartitia suprafetei arboretelor luate in studiu, pe tipuri si subtipuri de soluri, sunt redate in tabelul urmator:

Repartitia suprafetei arboretelor studiate pe tipuri de soluri:

                                                                                               Tabel 2.4.2

Clasa

Tipul de sol

Subtipul de sol

Suprafata

Denumire

Cod

[ha]

[%]

Cambisoluri

Brun eumezobazic

tipic

3101

44,9

4

pseudo-rendzinic

3105

-

-

Total

44,9

4

Brun acid

tipic

3301

937

92

litic

3305

7,6

1

umbric

3302

33,8

3

Total

978,4

96

TOTAL GENERAL

1023,3

100

         

Solul brun eumezobazic tipic [Guest6] (Ao-Bv-C) este caracterizat prin prezenta orizontului B cambic (Bv), avand gradul de saturatie in baze V peste 55% si, cel putin in partea superioara, culori sau nuante mai galbene decat 5 YR.

Vegetatia sub care s-a format acest subtip de sol este formata din paduri de amestec de foioase si rasinoase (in special brad), bogate in plante de mull.

Procesul pedogenetic predominant este cel de brunificare, adica de colorare bruna a profilului prin acumularea de mull forestier slab la moderat acid, insotit de cel de argilizare, adica de formare de argila in situ. Procesul de debazificare este slab. Orizontul Ao este gros de 10-40 cm, are o culoare brun inchis datorita humusului de tip mull forestier si o structura glomerurala degradata sau grauntoasa. Orizontul Bv este gros de 30-150 cm, are o culoare bruna galbuie, bruna ruginie si o structura poliedrica sau prismatica.

Textura, nediferentiata pe profil, este lutoasa sau luto-nisipoasa. Si celelalte proprietati fizice, fizico-mecanice, hidrofizice si de aeratie sunt favorabile. Reactia solului este slab la moderat acida (pH=5.8-6.5), gradul de saturatie in baze peste 55%, continutul de humus mai mare de 2%, acest humus fiind relativ bogat in azot, cu raportul C/N sub 15%.

Solurile brune eumezobazice tipice, profunde, bine structurate, relativ saturate in cationi de calciu, bogate in substante nutritive si cu o capacitate mare in apa utila, sunt soluri fertile pe care se gasesc arborete de clase superioare de productie. Scaderea fertilitatii acestui subtip de sol poate fi determinata de volumul edafic mic, datorita pantei mari a versantilor.

Solul brun acid (O-Ao-Bv-C) este caracterizat prin prezenta orizontu-lui B cambic (Bv), care are cel putin in partea sa superioara un grad de saturatie in baze sub 55%.

Vegetatia sub care s-a format acest tip de sol este formata din paduri de amestec de foioase si rasinoase si molidisuri pure .

Procesul pedogenetic predominant il reprezinta cel de acumulare a fierului impreuna cu acizii organici, care formeaza compusi complexi, insolubili, in orizontul Ao, precum si acumularea aluminiului si a hidroxizilor de aluminiu, care sub actiunea acizilor organici trec sub forma unor compusi complexi usor solubili, in orizontul B. Orizontul organic O este cu mull-moder sau moder. Orizon-tul Ao are grosimi intre 10-25 cm si o structura grauntoasa. Orizontul Bv are grosimi de 20-70 cm, culoare bruna cu nuante galbui si o structura subpoliedrica.

Textura este usoara spre mijlocie, nediferentiata pe profil. Vlorile pH-ului sunt cuprinse intre 4,1 si 6,5 iar gradul de saturatie in baze este mai mic de  55% in orizontul Ao si sub 35% in orizontul Bv. Continutul de humus este intre 3-8% in orizontul Ao, iar raportul C/N are valori cuprinse intre 16-20 in orizontul Ao si sub 14 in orizontul Bv.

Fertilitatea acestui tip de sol variaza in functie de profunzime si volumul edafic. Astfel, solurile profunde sau mijlociu profunde si cu volum edafic mijlociu au o fertilitate ridicata pentru molidisuri, bradete si chiar pentru amestecurile de fag cu rasinoase.

2.5   Caracterizarea stationala

Tipurile de statiuni din U.P. X Cartibav  sunt prezentate in tabelul urmator:

Repartitia suprafetei pe tipuri de statiuni in U.P. X Cartibav

Tabel 2.5.1

Nr.crt.

Tipul de statiune

Suprafata

Categoria de bonitate

Cod

Denumire

[ha]

[%]

Sup.

Mijl.

Inf.

1

3332

Montan de amestecuri Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria

736,7

35

-

736,7

-

2

3333

Montan de amestecuri Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria

1378,1

65

1378,1

-

-

TOTAL

2114,8

100

1378,1

736,7

-

Se remarca omogenitatea stationala a teritoriului,  suprafata unitatii de productie fiind acoperita de doar doua  tipuri de statiuni identificate (3332 si 3333), ambele incadrate in FM2- montan de amestecuri.

Sub raport procentual, bonitatea statiunilor se prezinta in modul urmator: 65% superioara, 35% mijlocie si 0% inferioara.Acest lucru se coreleaza cu productivitatea arboretelor, care se prezinta astfel: (73% superioara, 26% mijlocie si 1% inferioara.) 25% din arborete sunt in clasa I de productie ,48% clasa a II-a ,26% in clasa a III-a de productie si doar 1% in clasa a IV-a de productie.[Guest7] 

Repartitia suprafetei arboretelor luate in studiu pe tipuri de statiuni se prezinta in tabelul urmator:

Repartitia suprafetei arboretelor studiate pe tipuri de statiuni

Tabel 2.5.2

Nr.crt.

Tipul de statiune

Suprafata

Categoria de bonitate

Cod

Denumire

[ha]

[%]

Sup.

Mijl.

Inf.

1

3332

Montan de amestecuri Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria

307,6

30

307,6

-

2

3333

Montan de amestecuri Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria

715,7

70

715,7

-

TOTAL

1023,3

100

715,7

307,6

-

Se observa ca, la fel ca in cadrul intregii unitati de productie, la nivelul arboretelor luate in studiu  suprafata este ocupata de ambele tipuri stationale (3332 si 3333),[Guest8] [Guest9]  rolul preponderent al unui tip de statiune (3333), la nivelul unitatii de productie, este preponderent si la nivelul arboretelor studiate.

Ca urmare, tipul de statiune cel mai frecvent intalnit, ocupand 70% din suprafata cumulata a arboretelor studiate, este 'Montan de amestecuri Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria', alaturi de care se mai intalneste tipul stational 'Montan de amestecuri Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria' ce ocupa 30% din suprafata.

Sub aspectul bonitatii stationale, la nivelul suprafetei ocupate de arbo-retele studiate exista statiuni de bonitate superioara pe 70% din suprafata, iar pe restul suprafetei (30%) se afla statiuni de bonitate mijlocie. Trebuie remarcat faptul ca nu exista statiuni de bonitate inferioara, deci arboretele ar trebui sa beneficieze de conditii optime de crestere si dezvoltare din punctul de vedere al ofertei stationale.

CARACTERIZAREA TIPURILOR DE STATIUNI

Montan de amestecuri Bs, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria, eu- si megatrofic, eu- si megahidric, estival jilav-reavan-jilav

Formula stationala:                   FM2 Bs TIV-V HIV-V Ue 4-3

Acest tip de statiune se intalneste pe versanti slab pana la moderat inclinati,predomina versantii cu pante si expozitii diferite[Guest10] .[c11] predomina versantii  Substratul litologic este format din gresii si conglomerate cretacice. In consecinta, pe aceste substrate se formeaza soluri brune eumezobazice, mai rar brune acide, brune slab podzolice, toate tipice sau slab pseudogleizate, profunde si foarte profunde, predominant luto-nisipoase si lutoase, fara schelet sau slab scheletice, cu volum edafic mare. Se mentioneaza folosirea etajata intensiva a solului de catre sistemele de radacini ale bradului, fagului si molidului.

Conditiile climatice moderate caracteristice subetajului inferior al etajului amestecurilor determina conditii edafoclimatice favorabile celor trei specii principale. Troficitatea este foarte favorabila prin valorile ridicate ale determinantilor ei si prin circuitul biologic foarte activ. Aciditatea activa este slaba pana la moderata, apa accesibila bine si foarte bine asigurata. Volumul edafic este predominant mare, aeratia bine si foarte bine asigurata. Temperatura solului si lungimea perioadei bioactive sunt favorabile celor trei specii principale.

De remarcat ca aparitia statiunii este conditionata in primul rand  climatic.Climatul trebuie sa satisfaca atat exigentele speciilor de rasinoase cat si de foioase .

Patura vie este de tipul Asperula-Dentaria, bogata in speci de mull.

Bonitatea este superioara pentru molid, brad, fag sau numai mijlocie si inferioara pentru  acesta din urma ,folosit numai ca lemn de foc. Exista arborete divers amestecate, pe alocuri compuse numai din doua specii

Montan de amestecuri Bm, brun edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria oligo- si mezotrofic, mezohidric, estival reavan-jilav-reavan

Formula stationala: FM2 Bm TII-III HIII Ue 3-2

         Se intalneste pe versanti predominant repezi cu expozitii diferite, mai putin pe culmi late. Substraturile litologice sunt din depozite de suprafata foarte variate, provenite din sisturi cristaline (gnaise,micasisturi,amfibolite,etc.) depozite cretacice si paleogene (alcazite din gresii, conglomerte, calcare ,etc.) si vulcanice miogene (riolite,  dacite si andezite) cu insusiri favorabile formarii si mentinerii de soluri cu mull si mull-moder. Solurile formate [Guest12] pe aceste substrate sunt soluri brune eumezobazice si brune (galbui) oligomezobazice, in parte slab pseudogleizate, mijlociu profunde si profunde, cu volum edafic predominant mijlociu, nisipo-lutoase si luto-nisipoase, slab scheletice si semischeletice[c13] .

Conditiile edafoclimatice sunt favorabile celor trei specii principale. Troficitatea se incadreaza la nivelul mijlociu, circuitul biologic nu mai este la fel de activ ca la tipul anterior de statiune, aprovizionarea cu apa se situeaza, de asemenea, la nivel mijlociu, existand frecvent perioade cu deficit de apa, in special pe expozitii insorite. Volumul edafic este predominant mijlociu.

Patura vie este de tipul Asperula-Dentaria.

Bonitatea este mijlocie pentru amestecuri de rasinoase si fag, uneori pentru fag este inferioara.

CAPITOLUL 3

STUDIUL VEGETATIEI FORESTIERE

3.1            Caracterizarea generala a arboretelor

Studiul caracteristicilor structurale si calitative ale arboretelor prezinta o deosebita importanta, intrucat inlesneste formarea unei imagini de ansamblu privind starea, structura, stabilitatea, capacitatea bioproductiva a padurii. Totodata, apreciind dinamica dezvoltarii arboretelor si tendintele dezvoltarii lor ulterioare, precum si cerintele social-economice ce trebuiesc satisfacute, se pot stabili directiile ce trebuie urmate in dirijarea dezvoltarii lor si a padurii in vederea solutionarii optime a obiectivelor de gospodarire fixate.



In deplina concordanta cu cele specificate anterior, in subcapitolele urmatoare se vor prezenta si analiza cele mai importante caracteristici structurale ale arboretelor studiate, precum si ale celorlalte etaje de vegetatie aflate in componenta padurii.

3.1.1 Caracterizarea arboretelor pe tipuri de structura, origine si provenienta

Realizarea obiectivelor urmarite                    prin operatiunile culturale nu este posibila decat daca se tine seama de particularitatile constitutive si functionale ale padurii in orice loc si in orice moment din dezvoltarea sa.

Aceasta caracterizare este necesara deoarece pe baza analizei acesteia se pot preciza care sunt evolutiile in desfasurarea dezvoltarii arboretelor, valoarea lor atat ecoprotectiva cat si productiva precum si stabilitatea lor. De asemenea, pe baza acestei caracterizari se pot stabili masurile ce trebuie adoptate si modul de gospodarire al padurii in vederea unei bune administrari a fondului forestier. In acest mod se urmareste dirijarea padurii pe parcursul fiecarei generatii spre stari si structuri adecvate, care sa-i pastreze perenitatea in timp si spatiu, sa-i conserve biodiversitatea, sa-i optimizeze organizarea ecosistemica si sa-i valorifice optimal si eficient produsele si serviciile fixate prin telurile de gospodarire.

Prin prelucrarea datelor furnizate de descrierile parcelare ale unitatilor amenajistice luate in studiu, s-au obtinut urmatoarele rezultate, prezentate in tabelul 3.1.1.1 .

Analizand aceste date se poate observa ca din intraga suprafata a arboretelor studiate, nici unul nu provine din plantatii, intreaga suprafata paduroasa provine din regenerare naturala. In cadrul arboretelor luate in studiu nu avem arborete derivate. La nivel de U.P.-ului structura arboretelor se prezinta astfel: 287,1(14%) arborete pluriene si relativ pluriene si 1826,5(86%) arborete echiene si relativ echiene. De asemenea, arboretele sunt predominant amestecate si doar in mod exceptional pure.

        Din punctul de vedere al originii arboretelor2089,3 ha (99%) sunt arborete naturale ce au luat nastere prin valorificarea potentialului de regenerare naturala al padurii (insamantare naturala), iar 13,3 ha (1%) sunt arborete artificiale ce au luat nastere din plantatii si 11,0 ha sunt arborete total derivate .

     Circa 30,1(3%) ha din arboretele studiate sunt arborete pure si practic pure, ceea ce reprezinta un procent scazut, astfel riscul doboraturilor de vant reducandu-se consinderabil, iar in ceea ce priveste structura arboretelor studiate 955,1ha (93%) sunt arborete echiene si relativ echiene si doar 68,2ha (7%) sunt arborete pluriene si relativ pluriene .

In consecinta, este indicat ca, prin masuri silvotehnice de dirijare, sa se urmareasca mentinerea in stare normala a acestor amestecuri indelung adaptate la conditiile stationale specifice zonei montane, precum si cresterea procentajului arboretelor pluriene si relativ pluriene.


TOTAL

%

3

91

-

6

100

ha

27

928,1

3,1

65,1

1023,3

Arborete artificiale

butasi

%

-

-

-

-

-

ha

-

-

-

-

-

samanta

%

-

-

-

-

-

ha

-

-

-

-

-

Arborete naturale

lastari

%

-

-

-

-

-

ha

-

-

-

-

-

samanta

%

3

91

-

6

100

ha

27

928,1

3,1

65,1

1023,3

Tipul de compozitie

Pure si practic pure

Amestecate

Pure si practic pure

Amestecate

TOTAL

Tipul de structura

Echiene si relativ echiene

Pluriene si relativ pluriene

   

 
Text Box: Repartitia suprefetelor pe tipuri de structura, origine si provenienta
Text Box: Tabel 3.1.1.1



          3.1.2 Structura pe specii a arboretelor

                               

   Structura pe specii a arboretelor ofera o serie de informatii asupra valorii economice a acestora , a capacitatii lor mediogene si protective , dar corelata cu alti parametrii fizico-geografici (altitudine ,expozitie , sol , clima , s.a.) sau structurali (clasa de productie, consistenta) indica de asmenea directii in care, prin interventia constienta, fundamentata ecologic a omului ,gospodarirea padurilor sa fie durabila si sa indeplineasca toate dezideratele de ordin economic , ecoproductiv si social.

Structura pe speci a arboretelor din U.P. X Cartibav este prezentata tabelar si grafic in cele ce urmeaza:

Structura pe specii a arboretelor

Tabel 3.1.2. 1

Specia          

Suprafata

MO

FA

BR

DR

DT

DM

TOTAL

Ha din total U.P.

1088,4

459,7

457,8

5,8

69,7

32,2

2113,6

% din total U.P.

51

22

22

-

3

2

100

Ha din total arboret

234,4

512,6

212,8

-

41,0

22,5

1023,3

% din total arboret

23

50

21

-

4

2

100

      

               

Din analiza tabelului [Guest14] precedent se pot desprinde urmatoarele observatii:[G.M.15] 

·                fagul este reprezentat mai putin pe ansamblul unitatii de productie (22%) decat in arboretele studiate (50%).

·                bradul este si el reprezentat in proprtii aproape egale  in cadrul arboretelor studiate (21%) si la nivelul unitatii de productie (22%) .   

·                molidul prezinta, spre deosebire de speciile precedente, o pondere mult mai mare la nivelul intregii unitati de productie (51%). decat in cadrul arboretelor luate in studiu (23%) .  

·                diversele rasinoase sunt reprezentate prin larice si apar numai la nivelul unitatii de productie ;

·                diversele tari sunt prezente la nivelul arboretelor studiate in proportie (4%) iar la nivelul unitatii de productie (3%) si sunt reprezentate prin paltin de munte, carpen, mesteacan si anin;

·                diversele moi sunt prezente la nivelul arboretelor studiate in aceeasi proportie (2%) ca la nivelul unitatii de productie (2%) si sunt constituite din plop tremurator si salcie capreasca.              

Ca o concluzie, trebuie subliniat ca prin masurile silviculturale ce se vor adopta, pentru realizarea unei silviculturi moderne, care sa permita indeplinirea cerintelor productive, ecoprotective si recreative ale padurii, este necesara satisfacerea urmatoarelor deziderate:

·                cresterea proportiei de participare in compozitia arboretelor a bradului cunoscut fiind fptul, ca prezenta lui in arborete mareste rezistenta acestora la doboraturi de vant.

·                reducerea proportiei molidului sau cel mult mentinerea acestei proportii in scopul realizarii de amestecuri stabile ce valorifica optim oferta stationala si prezinta rezistenta maxima la actiunea factorilor perturbatori;

·                innobilarea compozitiei arboretelor prin introducerea in proportie mai mare a paltinului de munte si a laricelui in buchete sau ochiuri, in locurile care sunt tolerate de aceasta specie ( insorite si bine aerate);

·                tinerea in frau a carpenului si mesteacanului in arboretele care prezinta pericol de a se transforma in arborete derivate cu aceste specii de valoare mult mai scazuta in comparatie cu speciile naturale fundamentale ce sunt constituentele padurilor naturale din aceasta regiune. [Guest16] 

3.1.3 Structura arboretelor in functie de consistenta

    Consistenta unui arboret exprima o stare a desimii lui si se reda prin gradul de apropiere a coroanelor arborilor componenti sau gradul de inchidere a masivului. Consistenta se realizeaza odata cu constituirea starii de masiv a arboretului si este dependenta de natura, starea si dezvoltarea sa in timp, precum si de interventiile silvotehnice aplicate pe parcurs. Indicele de consistenta are o dinamica variabila in timp si spatiu si, de aceea, trebuie determinat de fiecare data inaintea unei interventii silvotehnice.   

     Distributia  suprafetelor arboretelor pe categorii de consistenta este prezentata in tabelul urmator:

Structura arboretelor in functie de consistenta[Guest17] 

Tabel 3.1.3.1

Suprafata ocupata

Arborete cu indice de consistenta

TOTAL

0.7-1,0

0.4-0.6

0.1-0.3

In total U.P.

ha

1787,1

180,1

146,4

2113,6

%

84

9

7

100

In arboretele studiate

ha

960,9

61,3

1,1

1023,3

%

94

6

-

100


Din datele [Guest18] prezentate anterior se poate observa ca, spre deosebire de situatia prezenta la nivelul unitatii de productie luata ca intreg, in cuprinsul arboretelor studiate exista un singur arboret (1,1 ha), cu consistenta sub 0,4 , iar ponderea arboretelor cu consistenta rarita (0,4-0,6) este de 61,3ha (6%).  Arboretele de varste mai mici vor fi parcurse cu completari , in vederea ameliorarii consistentei actuale, iar cele de varste inaintate vor fi refacute treptat, indeosebi cele incadrate in regim de conservare deosebita (SUP M), pentru ca functiile protective ale acestora sa nu fie pierdute in nici un moment.

 Circa 94% din suprafata arboretele studiate reprezinta ponderea arboretelor cu indice de consistenta plina si aproape plina, ceea ce denota faptul ca majoritatea arboretelor prezinta o stare de vegetatie normala , ele manifestandu-si pe deplin functiile ecoprotective si bioproductive.

 Arboretele cu consistenta plina (1,0) au varstele cuprinse intre 20 ti 40 ani, ele fiind in general arborete neparcurse de circa 8 ani cu lucrari silvotehnice si in care este absolut necesara o interventie rapida .Acest arborete se gasesc in planul decenal si vor constitui obiectul lucrarilor silvice in anul 2003 .

[G.M.19] La nivelul unitatii de productie aceste arborete cu indicele de consistenta sub 0.7 sunt reprezentate de arborete cu varste inaintate parcurse in deceniul precedent cu taieri si aflate in curs de regenerare si arborete aflate la limita cu golul montan(alpin).

Arboretele cu consistenta aproape plina si aproape plina ocupa ponderea cea mai mare in cadrul arboretelor luate in studiu (94%). Acest lucru denota faptul ca majoritatea arboretelor prezinta o stare de vegetatie normala, ele manifestandu-si pe deplin functiile ecoprotective si bioproductive.

3.1.4 [Guest20] Structura arboretelor pe clase de varsta

          Varsta arboretului reprezinta, de fapt, o medie a varstei arborilor componenti. Structura arboretelor din U.P. X Cartibav in raport cu varsta este prezentata in tabelul urmator:



 [Guest1]calculeaza procentele

 [Guest2]atentie la exprimare

 [Guest3]fa completari daca trebuie

 [Guest4]ai grija aici pt. Ca cea mai apropiata statie meteo este Bistrita

 [Guest5]completeaz daca ai cu prceleele in care s-au executat profilele

 [Guest6]Facompletari cu date din Pedologie si bibliografie proprie.!

 [Guest7]Fa corelatia intre clasele de productie si productivitate

 [Guest8]Mai completeza cu date din pr. Si bib.

 [Guest9]Particularizeazaa cu datele tale

 [Guest10]Procente (pe inclinari, expozitii) din arboretele studiate

 [c11]Procente (pe inclinari, expozitii) din arboretele studiate

 [Guest12]atentie pe aceste roci trebuie sa se formeze soluri acide?

 [c13]ce sunt astea?

 [Guest14]Insera o diagrama sus

 [G.M.15]fa comentarii la fiecare specie

 [Guest16]Particularizeaza textul

 [Guest17] n are tabelul 1,0 consist.

 [Guest18]Mai fa diagrama la nivelul arboretlor studiate si comentariile

 [G.M.19]exemplifica cu u.a.-rile respective, specifica si varsta

 [Guest20]Dupa modificari fa graficele








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu