Traseul albiilor raurilor

Traseul albiilor raurilor

In analiza traseului albiilor raurilor se studiaza separat:

traseul albiilor majore

traseul albiilor minore

traseul talvegului

Traseul albiilor majore este determinat de relieful inalt al vaii care limiteaza, in mod natural, latimea ei. De aceea nu se produc modificari naturale ale albiei majore. Cand se modifica aceasta se datoreaza fie alunecarilor de teren sau prin eroziunea unui versant de despartire de o albie vecina.

Modificari importante ale albiilor majore apar in urma realizarii unor lucrari de indiguire, a unor rambee etc. .

Traseul albiilor minore se inscrie in cel al albiei majore, insa este mai sinuos, avand o serie de curbe si contra curbe.

O marime caracteristica a traseului albiei minore este coeficientul de sinuozitate care exprima raporturi dintre lungimea cursului de apa si distanta in linie dreapta intre punctele externe considerate.

Daca lungimea partii curbe este mai mare decat curba respectiva se numeste meandra (fig.2)

Portiunea de traseu aflata in interiorul meandrei, in partea convexa, se numeste lobul meandrei.

Distanta dintre doua bucle consecutive se numeste pasul meandrei.

Portiunea adancita a malului concav din varful lobului se numeste firida.

Fig.2 Elementele unei meandre

a)                                   lobul meandrei

b)                                  pasul meandrei

c)                                   firida

Curentii de fund, incarcati de aluviuni, depun aceste aluviuni pe malul convex (fig.3).

Fig.3 Evolutia sectiunii transversale intr-o meandra la firida

a)                   Circulatia curentilor de apa intre malul concav 1 si convex 2

b)                  Sectiunea initiala 1 si sectiunea finala 2 dupa erodarea malului concav si depunerea pe malul convex

Meandrele se clasifica in:

a)           adancite sau incatusate daca dezvoltarea lor laterala este impiedicata de malurile albiei majore. Meandrele adancite se deplaseaza inspre aval, in sens longitudinal (fig.4.a)

b)          divagate daca dezvoltarea lor laterala nu este impiedicata. Acestea pot avea variatii de curbura prelungirea lobului etc. (fig.4.b.)

fig 4 Deplasarea meandrelor

a)                                   meandre adancite

b)                                  meandre divagate

In cursul procesului de dezvoltare a unei meandre se lungeste traseul si ca atare se micsoreaza panta.

La un moment dat panta devine atat de mica incat curentul nu mai are putere de erodare si la ape mari se produce strapungerea naturala a meandrei (fig.5)

Fig.5 Strapungerea naturala a meandrelor

Bratul vechi al meandrei

Bratul nou produs prin strapungere

Tendinta de meandrare a albiei minore trebuie considerata un fenomen natural cu caracter general.

Traseul talvegului nu urmareste fidel axul albiei minore, ci serpuieste, in jurul acestui ax. Cauza serpuirii o constituie chiar meandrarea albiei minore.

Fundul albiei unui curs de apa nu este in general imobil. In lungul albiei exista un transport continuu de aluviuni de fund.