Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » informatica
Accelerarea procesului de adunare/scadere in virgula flotanta

Accelerarea procesului de adunare/scadere in virgula flotanta





Accelerarea procesului de adunare/scadere in virgula flotanta

Vom aborda problematica imbunatatirii performantei adunarii si scaderii in virgula flotanta, supunand analizei, prin prisma operatiilor consumatoare de timp, algoritmul din anteriorul paragraf. Dintre toate operatiile in care poate fi disecata procedura, drept critice se prezinta adunarile si scaderile [HePa03].

Astfel, referindu-ne mai intai la adunari, acestea apar in pasii 3 (la evaluarea complementului de doi), 5 (la calculul sumei/diferentei preliminare si la eventuala complementare de doi a significand-ului rezultat preliminar) si 8 (la adunarea unei unitati binare pentru rotunjire). Aparent am fi confruntati cu patru activari ale sumatorului, dar, asa cum remarcam la prezentarea pasului 5, atunci cand sunt indeplinite conditiile care reclama complementarea de doi a lui, avem deci adunarea/scaderea se executa exact si nu mai este necesara rotunjirea din pasul 8. Cu alte cuvinte, algoritmul prezentat implica, in caz defavorabil, cel mult trei activari ale sumatorului. Dar oricum, acestea revendica un consum insemnat de timp, luand in consideratie ca ele se executa pe () biti, avand, conform standardului IEEE 754,  biti in single – precision, respectiv  biti in double – precision.

Pe de alta parte, referindu-ne la deplasari, acestea, in mod evident, sunt cu atat mai critice cu cat se realizeaza pe mai multe pozitii binare. Ca si anterior, in mod aparent, astfel de deplasari pe mai multi biti ar trebui efectuate atat in pasul 4 (de aliniere a numerelor significand), cat si in pasul 6 (dedicate normalizarii preliminare a significand-ului rezultat), intrucat la normalizarea definitiva de dupa rotunjirea din pasul 8 poate aparea doar deplasare cu o pozitie la dreapta. Sa defalcam aceasta analiza in functie de valoarea absoluta a diferentei exponentilor d, si anume sa consideram, mai intai, situatia cand deci cand, in pasul 4, avem o deplasare – la dreapta – de cel mult o pozitie. In aceste conditii, in pasul 6 poate rezulta o deplasare – la stanga – de doua (a se vedea si cazul exemplu f, din fig. 5.12) sau mai multe pozitii binare. Daca insa in pasul 4 avem o deplasare – la dreapta – de mai multi biti, situatie in care in pasul 6, asa cum am vazut, are loc o deplasare – la stanga – de cel mult un bit (vezi si cazurile exemplu a la e din fig. 5.12). Conclusiv, deplasari pe doua sau mai multe pozitii binare nu pot aparea in ambii pasi, 4 si 6, ci doar in unul dintre ei.

A Relativ la situatia expusa, o prima posibilitate de accelerare a procesului de adunare/scadere consta in apelarea la conceptul de pipeline aritmetic cu care imbunatatirea de performanta provine de la cresterea capacitatii de trecere (throughput). Aceasta inseamna ca, suprapunand etape ale desfasurarii procesului de adunare/scadere pentru diferite astfel de operatii inlantuite mai degraba decat executand in secventa aceste operatii, in acelasi interval de timp pot fi executate mai multe adunari/scaderi. Pentru a putea fi aplicata, metoda de executie suprapusa in maniera pipeline a operatiilor implica necesitatea ca acestea sa fie divizate in suboperatii atribuite unor asa numite stagii (stages) sau segmente, a caror durata sa fie cat mai echilibrata si care sa nu produca conflicte de resurse sau de date dupa modelul executiei suprapuse a instructiilor unui procesor [HePa03]. O schema generala pentru

Fig. 5.16

o structura pipeline destinata aritmeticii este prezentata in fig. 5.16 [Haye98]. Fiecare stagiu  are alocat un registru latch , uzual multicuvant pentru stocarea datelor, si o subunitate de prelucrare a datelor , constand, uzual, dintr-o schema combinationala. Registrele  retin rezultatele procesate partial pe masura ce acestea avanseaza prin pipeline, dar folosesc si ca tampoane intre stagii vecine pentru a preveni interferenta acestora. Schimbarile de stare la registrele au loc, in mod sincron, sub controlul unui semnal de clock comun. Fiecare registru  obtine un set de date de intrare provenite de la anteriorul stage  (exceptandu-l pe  la care se aplica date de la sursa externa) si reprezentand rezultate ale unor calcule efectuate, prin, in anteriorul ciclu de clock, asupra carora opereaza prin , in ciclul de clock current, inaintand rezultatele acestei noi prelucrari urmatorului stagiu . In acest mod, in fiecare ciclu de clock, fiecare stage transfera rezultatele anterioare la urmatorul stage si calculeaza un nou set de rezultate. Cu alte cuvinte, in fiecare stage se realizeaza cate o parte din calcule, dar rezultatul final este obtinut dupa ce un set de operanzi traverseaza toate stage-urile pipeline-ului. Cresterea capacitatii de trecere se obtine atunci cand se efectueaza mai multe operatii inlantuite intrucat un stagiu care in ciclul de clock curent, executa o prelucrare specifica asupra unui set de operanzi, devine disponibil pentru a executa o prelucrare asupra setului urmator de operanzi. In acest mod de executie suprapusa decalata pot fi in executie, la un moment dat, in cazul ideal al lipsei unor conflicte de resurse sau date, pana la m operatii, m fiind considerata adancimea pipeline-ului (pipeline depth).

Orice operatie care poate fi descompusa intr-o secventa de suboperatii de aproximativ aceeasi complexitate poate fi implementata, asa cum am vazut in cazul operatiei de inmultire prin structuri matriciale combinationale (fig. 3.51), printr-o structura pipeline de tipul celei din fig. 5.16. referindu-ne la procedura de

Fig. 5.17

Fig. 5.18

adunare din paragraful anterior, o divizare ipotetica de suboperatii pe potentiale stage ar fi cea din fig. 5.17. Astfel, la dimensionare, s-a luat in consideratie situatia cea mai defavorabila in sensul ca, spre exemplu, la stage  au fost atribuite suboperatiile obligatorii de despachetare a operanzilor (operand unpacking) si de comparare a exponentilor (exponent comparison), dar si, doar in unele cazuri, necesara interschimbare a operanzilor (operand swapping). La stage , complementarea de doi (two’s complementing) a unuia dintre operanzi se realizeaza doar cand semnele operanzilor difera, dar deplasarea unui significand (significand shifting) fiind necesara in toate cazurile, exceptand-ul pe cel cand . In stage-ul  se executa operatia propriu-zisa de adunare/scadere a numerelor significand, pe cand in stage-ul , complementarea de doi a significand-ului rezultat are loc doar atunci cand semnele operanzilor sunt diferite si cand, asa cum am vazut, . La suboperatia de normalizare a significand-ului rezultat (significand normalizing), prevazuta tot in stage , se apeleaza frecvent. Ultimului stage, , i-au fost atribuite potentialele suboperatii de rotunjire a significand-ului rezultat (significand rounding) si de eventuala noua normalizare a acestuia, precum si suboperatia obligatorie de impachetare a rezultatului (result packing).

Din analiza atribuirii suboperatiilor la cele 5 stage-uri se poate constata ca a primat rezultarea unei durate cat mai echilibrate a stage-urilor prevazute cu numarul defavorabil (cel mai mare) de suboperatii. In acest context, se impune remarcat faptul ca, dependent de tehnologia de care dispune proiectantul, suboperatiile din figura 5.17 pot fi grupate in mod diferit, asa cum se prezinta, spre exemplu, in [HePa03] variantele de implementare a unitatilor de adunare/scadere din unele   chip-uri comerciale.

In situatia ca exista o asa numita pipeline-izare completa a subunitatilor functionale (sumatoare/scazatoare, dispozitive de deplasare, s.a.), adica structura unitatii de adunare/scadere include un numar suficient de resurse astfel incat sa poata fi executate simultan cate operatii de un anumit tip sunt necesare, atunci operatii inlantuite pot fi executate in maniera cu suprapunere decalata ideala ca in fig. 5.18. Daca insa, o anume subunitate functionala, spre exemplu, un adder, nu exista suficiente copii ale acestuia, atunci activitatea la nivelul respectivei subunitati trebuie serializata (se spune ca avem de-a face cu un hazard la nivel de structura) si situatia ideala prin prisma cresterii capacitatii de trecere se degradeaza in mod corespunzator.

B  Pe langa solutiile bazate pe principiul pipeline-izarii aritmetice, accelerarea procesului de adunare/scadere poate fi intreprinsa uzitand de conceptul de paralelism, in particular, referindu-ne la executia simultana, in paralel, a doua procese de adunare/scadere [SeEv04] [SeEv01]. Fara a pierde din generalitate, vizam in mod concret adunarea, adaptarea problematicii la scadere fiind imediata. De asemenea, in scop de concretete, admitem ca, in ceea ce priveste rotunjirea, modul acceptat este cel “toward to nearest even” (fig. 5.9). In ceea ce priveste analiza accelerarii bazata pe paralelism, dependent de semnele operanzilor si de valoarea diferentei exponentilor, se impun luate in consideratie urmatoarele trei cazuri:

B1 Cazul cand semnele celor doi operanzi, X si Y, sunt identice (sign(X)=sign(Y)).

Parcurgerea algoritmului descris anterior arata ca, in acest caz, complementarile de doi din pasii 3 si 5 sunt evitate (vezi exemplul 2, fig. 5.15), deci nu este activat sumatorul care ar fi implicat in aceasta operatie, activare care este insa obligatorie pentru adunarea preliminara din pasul 5 si este potentiala in pasul 8, de rotunjire. Problema apare la adunarea din pasul 5 intrucat la aceasta operatie se poate genera carry–out (), respectiv acest lucru poate sa nu se intample. Ca atare, pozitia msb-ului sumei nu este cunoscuta apriori. Pentru o introspectie mai amanuntita a situatiei, sa consideram cazul, edificator in opinia noastra, din fig. 5.19, unde am folosit doua sumatoare paralele (parallel adder), la cel din stanga admitand ca nu se genereaza carry–out (), iar la cel din dreapta admitand ca se genereaza carry–out (). Dar, pentru cele doua situatii, bitii de rotunjire R si S pot fi generati in mod anticipativ, fara a astepta terminarea adunarii, asa cum este ilustrat si in figura 5.19.

Fig. 5.19

In acest sens, la ambele alternative, se face uz de intrarea de carry–in () corespunzatoare celor doua sumatoare, dar in mod diferit. La adunarea significand-ului nedeplasat  cu cel shift-at , in cazul in care avem no carry–out (), functia generala de rotunjire R () (fig. 5.9) se particularizeaza prin  si , in asa fel incat pentru significand-ul suma, pe care il notam, corespunzator acestei situatii, cu obtinem:



                                                          (5.2)

unde prin inmultirea cu s-a sugerat ca bitul general de rotunjire este adunat la lsb-ul sumei, mantisa significand-ului fiind subunitara.

In celalalt caz, cand se genereaza carry–out (), lucrurile se prezinta nitel mai complicat avand in vedere ca la functia de rotunjire participa acum doi biti ai sumei ( si ) si aceasta se impune aplicata cu un rang decalat la stanga (datorita ) fata de situatia anterioara. Avand in vedere aceste aspecte, in fig. 5.19, sumatorul paralel a fost sectionat in doua parti, una constituita de rangul lsb (intrari, in cazul adoptat, si , iesire ) si celelalte ranguri la care se aplica segmentele  si  reprezentand numerele significand si  mai putin rangurile lor lsb. Luand in consideratie noile particularitati  si  si rangul la care se aplica bitul general de rotunjire, precum si notand cu  significand-ul suma din cazul cand , obtinem:

                                               (5.3)

Avand in vedere ca avem  (la sectiunea cu intrarile  si ) doar atunci cand , se poate constata in mod facil ca bitul general de rotunjire poate fi aplicat rangului lsb, eliminand poarta OR dintre sectiuni (fig. 5.19) din calea critica, adica:

                                                 (5.4)

Cu aceste precizari, mentionam ca sumatoarele functioneaza simultan obtinand, in general, doua rezultate dintre care unul este, in mod cert, corect. Acesta din urma se alege in functie de valoarea obtinuta pentru  si anume, daca aceasta este 0, se alege rezultatul furnizat de sumatorul din stanga (fig. 5.19), iar daca valoarea lui  este 1, rezultatul ales va fi cel furnizat de sumatorul din dreapta (fig. 5.19). Remarcam ca exista si o situatie limita, cand in urma adunarii prin sumatorul din stanga se obtine un significand rezultat format doar din biti de 1, iar prin sumatorul din dreapta doar biti de 0, cand aparent ambele rezultate ar fi corecte. In acest caz, significand-ul rezultat al sumatorului din dreapta depaseste plaja valoric tolerata (), deci rezultatul corect este cel furnizat de sumatorul din stanga.

Relativ la cazul sign(X)=sign(Y), se poate conchide ca apeland la executia simultana, in paralel, a celor doua adunari, in termeni de durata a calculelor intervalul pesimistic revendicat de cele trei activari de sumator, rezultate intr-o prima analiza, se poate reduce la cel corespunzator unei singure activari, constand intr-o accelerare consistenta.

B2 Cazul cand semnele celor doi operanzi, X si Y, difera (dar au acelasi exponent ()

Parcurgerea algoritmului descris anterior arata ca, in acest caz, devine obligatorie complementarea de doi din pasul 3, ca de altfel, si adunarea preliminara din pasul 5, care ar putea fi succedata, in conditiile cand msb-ul sumei rezulta 1 si nu exista carry – out, de o noua complementare de doi, de aceasta data, a significand-ului rezultat. In mod evident, in acest caz, suma este exacta, facand inutila rotunjirea din pasul 8. Totusi, in caz defavorabil, aceasta situatie reclama activarea de trei ori a sumatorului paralel, admitand ca prin intermediul acestuia se realizeaza complementarea de doi adunand un 1 aplicat intrarii de carry – in la valoarea complementului de unu. Si aceasta situatie pesimista poate fi surmontata uzitand de doua sumatoare care sa opereze simultan, efectuand operatiile din fig. 5.20. specificand ca, pentru simplitate, am folosit aceiasi notatie () si pentru numerele significand cu semn si ca am notat cu 1 acea unitate binara care se aduna la cifrele lsb, fara a mai lua in consideratie ponderea acesteia, se poate remarca faptul ca in partea stanga se

Fig. 5.20

efectueaza operatia , iar in partea dreapta se efectueaza operatia , unde prin  si  au fost notate valorile complement de unu obtinute prin trecerea numerelor significand si  prin wordgate-urile EXCLUSIVE – OR, atunci cand este activ (pe 1) semnalul de control c, generat, la indeplinirea conditiilor (), de catre unitatea de control. Aplicand  si la intrarile  ale celor doua sumatoare, se obtin complementele de doi, astfel incat se obtin rezultatele adunarilor , respectiv , care conduc la sumele , respectiv , ultima reprezentand complementul de doi a celei dintai. In acest mod, au fost comprimate  intr-o singura operatie complementarea de doi din pasul 3 si adunarea din pasul 5, urmand a mai stabili semnul rezultatului. Sub acest aspect, este de remarcat ca un rezultat suma, , este pozitiv, cel pentru care , iar celalalt, , este negativ, cel pentru care . Pentru a obtine forma dorita semn – marime a significand-ului rezultat,  ar trebui supus unei suplimentare complementari de doi. In consecinta, se opteaza pentru valoarea  a carei alegere se realizeaza pe seama faptului ca ea corespunde acelui sumator la care s-a sesizat .

Concluzia care se desprinde pentru acest caz este una similara cu cea de la B1 in sensul ca, apeland la doua sumatoare (in loc de unul) cu functionare simultana, procesul de adunare poate fi accelerat fiind necesara doar durata corespunzatoare unei singure activari a sumatorului in loc de cea corespunzatoare la, defavorabil, trei.

B3 Cazul cand semnele celor doi operanzi, X si Y, difera (si difera si valorile exponentilor ().

Preconizam defalcarea analizei corespunzatoare acestui caz in functie de valoarea absoluta a diferentei dintre valorile exponentilor, anume .

B3a  Subcazul si

Corespunzator acestui subcaz, remarcam mai intai obligativitatea complementarii de doi din pasul 3, precum si a adunarii preliminare din pasul 5. Problema se pune in legatura cu rotunjirea din pasul 8, care devine nenecesara daca suma prezinta doi sau mai multi biti leading de 0 (vezi si cazul exemplu f, fig. 5.12) intrucat, prin deplasare la stanga, bitii implicati in rotunjire devin 0, deci adunarea se executa exact. Exista insa o situatie cand s-ar putea sa fie necesara rotunjirea in sus, anume atunci cand bit-ul leading 1 al rezultatului coincide ca pozitie cu respectivul bit al significand-ului operand nedeplasat, deci rezultatul e normalizat si nu mai trebuie shift-at. Cu toate ca bitul sticky S este 0, intrucat R si (bitul lsb al rezultatului) pot fi 1, conform cu fig. 5.9, este posibil sa rezulte rotunjire in sus in pasul 8. In vederea accelerarii, sa cumulam, mai intai, operatiile din pasii 3 si 5, efectuand, la activarea semnalului de control c (cu o semnificatie asemanatoare celei de la cazul B2), diferenta dintre numerele significand si (reprezentand significand-ul  mai putin bitul sau lsb, ), asa cum se prezinta in fig. 5.20. A fost exemplificat, fara a pierde din generalitate, cazul in care sign(X)=1 si sign(Y)=0. Se observa la sumatorul din partea stanga situatia corespunzatoare careia bitul din pozitia hidden a significand-ului rezultat  admitem ca este 1 ca si omologul sau, al significand-ului operand , cand, atunci cand (alias ), rezulta ca necesara rotunjirea in sus. Dar si aceasta operatie poate fi combinata cu celelalte doua, toate fiind executate la momentul de timp corespunzator pasului 5, intrucat normalizarea lui  (pas 6) nu mai e necesara (1 in pozitia hidden, –vezi si fig. 5.20) si nici ajustarea valorilor lui R si S (pas 7). Nu trebuie omis ca operatia de complementare din pasul 3 se realizeaza concomitent cu adunarea preliminara din pasul 5, deci apare o inversare a pasului 4, de aliniere a numerelor significand, cu pasul 3 in algoritmul descris in paragraful anterior. Din punct de vedere tehnic, combinarea rotunjirii cu celelalte suboperatii este posibila prin adaosul portii OR de intrarea  a sumatorului, respectiv a portii AND avand ca intrari pe si . Pe de alta parte, daca bitul  a significand-ului suma  rezulta 0, atunci pasul 6, de normalizare, nu poate fi omis, dar, prin aceasta, R devine 0, deci rotunjirea nu trebuie realizata rezultatul fiind exact. Cu alte cuvinte, sumatorul din dreapta nu efectueaza rotunjirea, iar  urmeaza ca, dupa evaluarea significand-ului , sa devina, prin normalizare, un bit al acestuia. Prin urmare, alegerea dintre cele doua rezultate , obtinute simultan, se face in functie de valoarea bitului lor hidden,  (cand este 1,  este obtinut rotunjit, iar cand este 0,  nu trebuie rotunjit, dar trebuie normalizat). In acest mod, din nou, cele altfel trei activari de sumator se reduc, in termeni de timp, la doar una, corespunzatoare solutiei paralele descrise.

Fig. 5.21

B3b  Subcazul si .

Corespunzator acestui subcaz, din nou, complementarea de doi din pasul 3 si adunarea preliminara din pasul 5 sunt obligatorii, fiind posibila, dependent de indeplinirea conditiilor din fig. 5.9, si rotunjirea din pasul 8 (vezi si cazurile exemplu a la e, fig. 5.12). Pe baza analizelor anterioare, corespunzator acestei situatii pozitia bitului leading 1 a diferentei poate fi doar una din doua, anume pozitia bitului hidden sau cea imediat adiacenta pozitional la dreapta. In vederea accelerarii executiei operatiei, preconizam si in acest caz combinarea complementarii de doi din pasul 3 cu adunarea preliminara din pasul 5 printr-o solutie asemanatoare cu cea de la subcazul B3a, devansandu-le pe acestea doua prin pasul 4, de aliniere a numerelor significand. Sa analizam efectele interschimbarii pasilor 3 si 4 in ceea ce priveste valorile bitilor de rotunjire g, r si s. Astfel, se poate observa in mod facil ca la nivelul lui s nu apar modificari avand aceeasi valoare la forma semn – marime ca si in cea complementata de doi. Lucrurile se prezinta diferit referitor la g si r. Pentru a obtine valorile corecte corespunzatoare acestora se impune o investitie suplimentara constand din extensia sumatorului utilizat la calculul lui  cu doua ranguri la dreapta. Pentru a urmari modul de fructificare a acestei extensii, vom face mai intai unele observatii referitoare la efectuarea diferentei exemplu din fig. 5.22. Este de remarcat ca, atunci cand toate cifrele binare ale operandului  situate la dreapta celor () cifre binare a

Fig. 5.22

operand-ului  sunt 0 (in fig. 5.22, ), atunci bitul de 1 adunat la bitul  al complementului de unu, , a lui  se propaga in calitate de carry fiind adunat, in ultima instanta, la perechea lsb din cele () ale operanzilor  si , astfel ca suma , pe () biti, rezulta in a consta din . Pe de alta parte, daca doar unul sau mai multi dintre bitii operandului  situati la dreapta celor () ai operandului  (in fig. 5.22,  si ), atunci propagarea transportului provocat de adunarea la bitul  al complementului de unu , a lui  va fi blocata, astfel incat la perechea lsb din cele () ale operanzilor  si  ajunge sa se adune 0, modalitate in care suma , pe () biti, rezulta a consta din .



Cu aceasta observatie, revenind la sumatorul extins cu doua ranguri la dreapta celor () biti in vederea obtinerii valorilor corecte pentru bitii de rotunjire g si r, prezentam situatiile alternative din fig. 5.23. Am considerat ca din significand-ul  se scade  deplasat in vederea alinierii, la care am considerat, fara a pierde din generalitate, cazul particular ,  si . Operandul este extins cu doua 0-uri nesemnificative, la dreapta bitului sau lsb (), devenind , iar complementul de unu al operandului  are, in pozitiile corespondente celor doua   0-uri a lui , bitii  si , devenind . Cele doua cazuri alternative apar in functie de bitul sticky preliminar, s, a carui valoare a fost stabilita, in mod corect in pasul 4. Astfel, cand , se observa ca adunarea unui 1 la  face sa se propage un

Fig. 5.23

carry (1 marcat cu sageata) inspre rangul lsb al sumatorului, astfel ca, in conformitate cu adunarea din partea stanga a fig. 5.22, obtinem significand-ul suma  extins si el cu corespondentele doua ranguri la dreapta, in forma . In mod similar, cand , prin adunarea unui 1 la  nu se genereaza carry (0 marcat cu sageata) inspre rangul lsb al sumatorului, astfel ca, in conformitate cu adunarea din partea dreapta a fig. 5.22, obtinem pe , de aceasta data in forma . Mentionam ca esential este faptul ca, in ambele situatii, bitii din pozitiile extinse ale lui  au valori corecte, astfel incat poate fi intreprinsa, prin intermediul lor, rotunjirea in conformitate cu cerintele algoritmului.

Cu aceste precizari, in vederea accelerarii procesului de adunare, sa incercam combinarea celor trei suboperatii amintite intr-una singura, luand in consideratie cele doua situatii conform carora bitul (hidden) a lui  ia valoarea 0, respectiv 1. Obtinem deci alternativele prezentate in fig. 5.24, in care ambele sumatoare paralele au fost extinse la dreapta cu doua full adder cell (FAC) interconectate in maniera ripple carry adder (RCA). Situatia din partea stanga a fig. 5.24 corespunde situatiei cand , cand significand-ul suma final  ar mai trebui normalizat prin deplasare la stanga cu o pozitie binara. Aceasta ultima suboperatie nu trebuie facuta daca luam bitii lui  decalati, adica la pozitia hidden se aloca  iar lsb-ul lui  devine . In mod corespunzator trebuie aplicata iesirea functiei logice de rotunjire (vezi fig. 5.9) si anume prin intermediul portii OR conectata pe intrarea  a FAC-ului avand iesirea . De asemenea, la aceasta alternativa, conform cu cele din fig. 5.8,  si , unde s preliminar se presupune ca a fost determinat in pasul 4, de aliniere, care precede pasul combinat prezentat in fig. 5.24. In rest, se remarca portile EX – OR care, conform si cu cele din fig. 5.23, permit obtinerea lui (prin  au fost notati doar acei biti ai lui  care sunt aliniati cu bitii lui ) si care sunt toate comandate de semnalul c, cu o semnificatie asemanatoare cu cea de la fig. 5.20, respectiv fig. 5.21, provenit de la unitatea de

Fig. 5.24

control si care este, de asemenea, aplicat intrarii  a adder-ului extins, permitand obtinerea complementului de doi.

Pe de alta parte, situatia din partea dreapta a fig. 5.24 prezinta unele elemente distinctive cauzate de faptul ca la aceasta alternativa avem bitul , ceea ce exclude operatia de normalizare. Desigur, aceasta reclama ca significand-ul suma finala  sa aiba  ca msb si z0 ca lsb, dar mai implica si mutarea portii OR astfel incat functia logica de rotunjire (vezi fig. 5.9) sa fie aplicata, prin intermediul acestei porti, pe intrarea  a FAC-ului avand iesirea . De asemenea, la aceasta alternativa, conform cu cele din fig. 5.8,  si , unde, din nou s se presupune ca a fost determinat in pasul de aliniere.

In consecinta, si la acest subcaz, cele trei activari inlantuite ale unui sumator se reduce, in termeni de timp, la doar una in care functioneaza in paralel doua sumatoare, ca si in toate celelalte situatii analizate. Intr-o versiune de proiectare economica, se poate aplica reconfigurarea schemelor sumatoarelor in functie de semnele operanzilor, respectiv diferenta valorilor exponentilor, rezultand o solutie tehnica care sa se constituie intr-un concurent acerb pentru varianta bazata pe conceptual pipeline [BrLa01].




loading...





.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Monitor 3D multiutilizator cu detectare a pozitiei capului avand laser RGB ca sursa de lumina
Sumatoare paralele pe principiul conditionarii prin transport a sumei
VARIABILE
Notiunea de sistem, sistem cibernetic
Accelerarea procesului de adunare/scadere in virgula flotanta
PROCESE
Analiza activitatii firmei PC
Sinteza unui dispozitiv secvential de inmultire a numerelor binare reprezentate in semn-marime



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu