Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » informatica
Asupra altor metode de inmultire binara

Asupra altor metode de inmultire binara



Asupra altor metode de inmultire binara

In acest paragraf final al capitolului destinat inmultirii binare, ne propunem sa prezentam si alte tendinte in constructia de multiplier-e, compensand prezentarea rezumata prin indicarea unui numar sporit de repere bibliografice.

1. O idee distincta consta in constructia de inmultitoare asa numit bit-serial (bit-serial multiplier) uzitand de matrici sistolice (systolic arrays) [Parh00], [Haye88], [ObVo92], [RaPe96].

In general, aritmetica bit seriala, asa cum s-a vazut si in cazul sumatoarelor seriale, este atractiva atunci cand exista constrangeri la nivelul numarului de pini (pin count), a lungimii conexiunilor sau a ariei disponibile implementarii in tehnologie VLSI. In anumite aplicatii, intrarile sunt furnizate, oricum, in maniera seriala, cazuri in care utilizarea unor inmultitoare paralele ar duce la risipa intrucat paralelismul ar putea sa nu aduca niciun beneficiu de viteza. In plus, exista aplicatii care reclama un numar mare de inmultiri independente, cand bit-serial multiplier-ele s-ar putea sa fie mai eficiente prin prisma costului decat unitatile complexe cu un grad avansat de pipeline-izare.


In ceea ce priveste systolic arrays, acestea sunt obtinute prin interconectarea, intr-o maniera uniforma, a unui set de celule de procesare a datelor. Cuvintele de date sunt transmise, in mod sincron, de la celula la celula, fiecare dintre acestea executand un pas corespunzator intregii operari a matricii. Datele nu sunt complet procesate pana cand rezultatele finale nu sunt disponibile in celule de interfata cu exteriorul matricii. Interconexiunile dintre celulele de procesare sunt scurte permitand frecventa ridicata pentru trenul impulsurilor de clock [Korn94]. O matrice sistolica unidimensionala ar putea fi asimilata cu un gen de structura pipeline. Numele de sistolic provine de la natura ritmica a fluxului de date care poate fi comparata cu contractia ritmica a inimii (the systole) atunci cand pompeaza sangele prin corp.

Dar, inainte de a discuta o structura sistolica veritabila, sa consideram un multiplier semisistolic, denumit astfel intrucat el implica difuzarea fiecarui bit xi al inmultitorului la un numar de celule de procesare, violand constrangerea de fire scurte, locale („short, local wires”) a unui proiect sistolic pur [Kung82]. Astfel, in fig. 3.61 se prezinta, schematic, structura unui dispozitiv care permite inmultirea unor operanzi de 4 biti, considerati, pentru simplitate, fara semn. Multiplicand-ul Y este furnizat in paralel, iar multiplier-ul X se aplica in maniera seriala, bit cu bit, la cate un impuls de clock, cu bitul cel mai semnificativ (lsb) sosind primul. Dupa cum poate fi observat in mod facil, fiecare bit xi formeaza produse , care sunt adunate la produsul partial cumulativ stocat in forma CSA la latch-urile de suma (sum), respectiv transport (carry). In timp ce bitii sum sunt „impinsi”, in cadenta clock-ului, inspre dreapta, bitii carry raman atasati la pozitia curenta unde au fost generati. In mod normal, asa cum am intalnit pana acum, bitii sum raman ficsi ca pozitie, iar bitii de carry sunt deplasati inspre stanga, dar rezultatul nu este afectat daca se procedeaza ca in fig. 3.61, deplasand la dreapta bitii sum si mentinand ficsi biti carry.

Fig.3.61

In acest mod, bitii rezultatului devin disponibili la iesirea latch-ului S cel mai din dreapta, de unde sunt captati in acelasi mod serial. Tot procesul se deruleaza pe durata a opt cicluri de clock, iar, in mod general, pentru operanzi de n biti, dureaza 2n perioade de clock.

Pentru a transforma structura din fig. 3.61 intr-una complet sistolica, trebuie sa renuntam la difuzarea bitilor multiplier-ului X. In ideea respectiva constrangerii „short, local wires”, sectionam conexiunea pe care se transmite xi in fig. 3.61 si urmarim, de asemenea, ca semnalele sa fie transmise doar intre celule adiacente la fiecare impuls de clock, asa cum o impune constrangerea de sistolic pur. Pentru a nu afecta corecta executie, in cazul nostru, a operatiei de inmultire, trebuie aplicat ceea ce in literatura [Parh00] este cunoscut drept sistolic retiming si care, la proiectul din fig. 3.61, este asigurat prin dublarea tuturor intarzierilor. Acestea se realizeaza substituind toate elementele de memorare S si C cu o cascada de doua flip-flop-uri, modalitate prin care, poate fi verificat cu siguranta, operatia se executa corect, fiind indeplinite anterior mentionate deziderate si, in plus, nu mai exista probleme de fan-out pentru linia de difuzare a lui x din fig. 3.61. Noua configuratie de inmultitor, de aceasta data, complet sistolica este data in fig. 3.62. Dublurile elementelor de memorare, marcate prin *, reclama un numar dublat de impulsuri de clock (la exemplul nostru, 15) sau un intreg sistem de clock mai sofisticat cu doua trenuri de impulsuri fara suprapuneri (non overlapping), ceea ce s-ar contura intr-o degradare consistenta de performanta. Pe de alta parte insa, conexiunile mai scurte, cu tot ceea ce implica, permit majorarea frecventei clock-ului estompand anterior amintitul dezavantaj.

Pe langa forma rudimentara de systolic array din fig. 3.62 exista procesoare sistolice menite a rezolva probleme aritmetice complexe cum ar fi inmultirea de matrici, solutionarea de sisteme de ecuatii liniare, evaluari de evolutie pentru aplicatii de prelucrare digitala a semnalelor s.a. [Haye98].

Fig.3.62

2. La multe din aplicatiile amintite, dar in special la inmultiri de matrici, apar frecvent calcule de tipul , implicand succedarea unei inmultiri de o adunare. Pentru a accelera asemenea calcule, multe dintre procesoare [HePa03], [Haye98] au prevazute instructii speciale destinate acestor operatii multiply-add, precum si unitati hardware dedicate care sa permita implementarea eficienta prin prisma costului a celor doua operatii combinate (combined multiply-add units). De asemenea multe procesoare digitale de semnal (digital signal processors, DSPs) prezinta facilitati hardware incorporate (built-in) pentru operatii multiply-add, precum si pentru multiply-accumulate [DaTa05], [ErLa04], reprezentand o variatie de multiply-add utila la evaluarea unei sume de produse.

Una dintre solutiile eficiente de implementare a acestor unitati consta in apelarea la asa numita additive multiply modules [Parh00], caror caracteristica este includerea operandului de adunat z in procesul de inmultire . Astfel, exista constructii care prevad o structura arborescenta de CSA-uri pentru realizarea inmultirii care, inainte de a efectua insumarea finala prin CPA, prevede un nivel CSA suplimentar pentru adunarea operandului z. In mod  alternativ, procesul de calcul multiply-add  nu se executa, in forma CSA, in mod succesiv, ci printr-o operare multiply-add unificata (merged multiply-add operation). Acestea din urma nu considera in mod distinct punctele (produsele de un bit) intrarii de adunat z si cele ale matricii de puncte corespunzatoare produselor partiale, ci le trateaza ca un tot unitar operand in mod direct asupra lor [ErLa04].

3. Constructia dispozitivelor de inmultire se poate confrunta cu problema sintezei unui multiplier de dimensiune  atunci cand se dispune de multiplier-e n x n cand solutia poate fi gasita aplicand strategia „divide-and-conquer” [Parh00]. Caracteristic acesteia este ca pleaca de la cei doi operanzi pe 2n biti, X si Y, pe care ii considera injumatatiti, adica, pentru multiplier-ul X, avem partile XH si XL (cu indicii de la high pentru partea mai semnificativa, respectiv low pentru cea mai putin semnificativ), iar pentru multiplicand-ul Y, avem partile YH si YL. Prin intermediul a patru inmultitoare n x n se calculeaza cele patru produse partiale , dupa cum este aratat in fig. 3.63 [Parh00], [DaTa05]. Aceste patru valori trebuie adunate in vederea obtinerii produsului final. Rearanjand produsele partiale asa cum se arata in partea dreapta a fig. 3.63 si considerand ca  si  – intrucat nu se suprapun – formeaza un singur numar, de fapt avem de adunat doar trei valori. Prin urmare, problema initiala a sintezei unui inmutitor  a fost redusa la cea a unui inmultitor , replicat de 4 ori, si la cea a unui sumator de trei operanzi.



Evident, problema se supune la extensii de inmultitoare pentru  biti,  biti, s.a.m.d. bazat pe blocuri constructive de inmultire pentru  biti [ErLa04].

Fig.3.63

4. Un caz special il constituie ridicarea la patrat (squaring) si, prin  extensie, exponentierea. In mod evident, oricare dintre dispozitivele prezentate poate executa operatia , la care avem multiplicand-ul . Totusi, acolo unde primeaza operatii ca ridicarea la patrat si, mai general exponentierea, merita, in general, investitia intr-un inmultitor dedicat acestui scop care sa fie „ingropat” in hardware, intrucat el prezinta atat un cost mai redus, cat si o intarziere mai mica decat un dispozitiv de inmultire universal.

Pentru a constata simplificarea pe care o aduce un dispozitiv dedicat ridicarii la patrat, sa revenim la exemplul dat de (3.24), in care il substituim pe Y cu X, si sa intervenim asupra relatiei (3.26) luand in consideratie ca si . Obtinem deci:

(3.44)

Daca in (3.44) tinem cont ca inmultirea produsului  cu 2 inseamna, de fapt, mutarea lui in paranteza cu pondere mai mare, atunci avem:

(3.45)

Asupra  relatiei (3.45) se mai poate interveni daca tinem seama de urmatoarele identitati evidente:

(3.46)

Aplicand (3.46) de doua ori, (3.45) devine:

(3.47)

Interventia noastra are un dublu efect benefic, anume, pe de o parte, reduce numarul de termeni din paranteza cu ponderea 24 (diminuand cu un nivel implementarea CSA), si, pe de alta parte, reducerea cu un rang a sumatorului CPA. Ar mai fi de observat ca am fi modificat si paranteza cu ponderea 26, dar aceasta nu ar mai avut o consecinta favorabila, ci dimpotriva.

Ar mai fi de mentionat ca valoarea ridicarii la patrat a unui numar de n biti revendica un tabel, asa denumit „lookup table” [ErLa04], de dimensiune maximala  biti, mult mai mica decat cea necesara inmultirii a doua numere de n biti.

Fig.3.64a

Fig.3.64b

Fig.3.64c

Plecand de la acest fapt, atunci cand se apeleaza la aritmetica bazata pe look-up tables (arithmetic by table lookup) constituind o alta modalitate de implementare a operatiilor aritmetice, doua numere pot fi inmultite, prin trei adunari si doua cautari in putin extinsul lookup table la valorile de patrate uzitand de identitatea: .

in final, referindu-ne la exponentierea de forma , unde a este numarul intreg fara semn, acesta se poate executa printr-o secventa de pasi de ridicare la patrat sau combinatii de astfel de pasi cu unii de inmultire. Pentru simplificare, avem .



5. Pentru implementarea operatiei de inmultire a numerelor reziduale (rezidue numbers) se folosesc dispozitive speciale denumite modulare (modular multipliers) [Parh00], [RaFu89]. Atunci cand se inmultesc doua numere intregi si fara semn, un modular multiplier permite obtinerea produsului modulo o valoare fixa, constanta, denumita modul, pe care o notam cu μ. Implementarea unui astfel de dispozitiv se poate face prin atasarea la iesirea unui inmultitor binar de tipul celor studiate a unei scheme care sa permita obtinerea restului atunci cand valoarea produsului este impartita la μ, realizand asa numita operatie de reductie modulara. Aceasta solutie reclama stocarea intermediara a unor valori cu un numar, in general, insemnat de biti, ceea ce constituie un dezavantaj. Este insa posibil sa fie combinata reductia modulara cu acumularea produselor partiale ducand la o solutie superioara prin prisma impactului performanta-cost.

Sinteza dispozitivelor de inmultire modulara depinde in mod decisiv de valoarea modulului μ. Fara a insista asupra discutiei legata de alegerea lui μ [EfVN03], [Vlad86], aratam ca doua cazuri de interes, datorita simplitatii solutiilor tehnice, sunt reprezentate de si , unde, din nou, n reprezinta dimensiunea operanzilor. Astfel, daca produsele partiale sunt acumulate prin adunare CSA, atunci, pentru , transportul (carry output) din celula sumator , cea mai semnificativa, este ignorat, asa cum, pentru , acelasi transport este aplicat celulei sumator 0, cea mai putin semnificativa din etajul urmator. Fara a intra in alte justificari, daca admitem , atunci pentru , transportul din rangul 3 al CSA reprezinta valoarea 16 care mod 16 da 0, validand ignorarea, asa cum, pentru , transportul din rangul 3 al CSA inseamna  deci adaosul unei unitati binare la rangul 0 al proximului etaj CSA.

Ramanand in sfera aceluiasi exemplu si apeland la dot notation, concordant cu relatia (3.26), dar si fig. 3.60(c), avem repartitia de puncte corespunzatoare produselor de un bit ca in fig. 3.64(a), avand inramate intr-un triunghi, cu linie plina, punctele corespunzatoare produselor de un bit insumate avand ponderile , si . Intrucat nu se modifica ponderile respectivelor sume, ele pot fi mutate in locurile vacante marcate prin triunghiul cu linie punctata astfel incat se ajunge la repartitia de puncte a matricii din fig. 3.64(b). In aceeasi figura, punctele din partea stanga sunt inramate intr-un triunghi cu linie plina in vederea mutarii lor in locurile vacante marcate prin triunghiul cu linie punctata. Mutarea este justificata intrucat , adica ponderea , apoi , adica pondere , si, in fine, , adica ponderea . In consecinta, punctele au fost repartizate dand configuratia din fig. 3.64(c), in care se arata noua pozitie in dot matrice a unora dintre produsele de un bit.

De fapt, matricea de puncte din fig. 3.64(c) sugereaza modul in care trebuie adunate produsele de un bit astfel incat produsele partiale sa rezulte modulo 15. Daca preconizam o implementare prin calcule de vectori CSA, atunci structura de FAC-uri corespunzatoare repartizarii punctelor din fig. 3.64(c), forme romboida de amplasare a acestora din fig. 3.41 fiind substituita printr-una dreptunghiulara, asa cum se prezinta in fig. 3.65. Conform cu cele deja convenite, se observa conectarea legaturilor de carry-out din msb in lsb-ul proximului etaj, precum si conexiunea de end-around carry la CPA, admis de noi, pentru simplitate, de tip RCA. Adausul de logica constand in portile AND si OR este activat doar cand 15 intervine cu unul dintre operanzi, situatie in care, in absenta respectivei logici aditionale, dispozitivul de inmultire modular din fig. 3.65 da rezultatul  si nu 0 cat este normal intru-cat . Bitii pi (i=0,3) corespund valorii produsului modulo 15.

Fig.3.65

In calitate de exemplu, in fig. 3.66, am considerat inmultirea , la a carei rezultat, 182, daca se aplica modulul 15 trebuie sa conduca la valoarea . Dupa cum se observa din fig. 3.66, aceasta nu a necesitat calculul produsului in extenso, adica a valorii si apoi, acesteia sa i se aplice reductia modulara, ci reductia modulara a fost combinata cu acumularea produselor partiale.

Rationamentele aplicate anteriorului caz rudimentar pot fi extinse la variate valori ale modului μ, conferind, prin intermediul codurilor reziduale, o importanta alternativa pentru verificarea operatiilor aritmetice, in general, iar, in particular, pentru inmultirea binara.

Bibliografie (se prezinta in ordinea alfabetica a numelor autorilor)

[HePa03]     John L. Hennessy, David A. Patterson: „Computer Arhitecture, A Quantitative Approach” Morgan Kaufmann Publishers, Inc, Third edition, 2003

[PaHe96]     David A. Patterson, John L. Hennessy: „Computer Arhitecture, A Quantitative Approach” Morgan Kaufmann Publishers, Inc, Second edition, 1996

[HePa94]     John L. Hennessy, David A. Patterson: „Computer Organisation and Design. The Hardware/ Software Interface” Morgan Kaufmann Publishers, Inc, 1994

[Haye98]     John P. Hayes: „Computer Arhitecture and Organisation” McGraw-Hill, Third edition, 1998



[Parh00]       Behrovz Parhami: „Computer Arithmetic. Algorithms and Hardware Design” Oxford University Press, 2000

[ErLa04]      Milos D. Ercegovac, Thoms Lang: „Digital Arithmetic” Morgan Kaufmann publishers, 2004

[Omond94]         Amos R. Omandi: „Computer Arithmetic System. Algorithme, Arhitecture and Implementations” C.A.R. Hoare Series Editor, 1994

[Poll90]        L. Howard Pollard: „Computer Design and Arhitecture” Prentice-Hall International, Inc, 1990

[Haye88]     John P. Hayes: „Computer Arhitecture and Organisation” McGraw-Hill Book Company, 1988

[Yarb97]      John M. Yarbrough: „Digital logic. Aplication and Design” West Publishing company, 1997

[ObVo92]   Walter Oberschelp, Gottfried Vossen: „Rechneraufbau and Rechnerstrukturen” R. Oldenbourg Verlag, 1992

[Kuli02]       Wrich w. Kulusch: „Advanced Arithmetics for the Digital Computer. Design of Arithmetic Units” Springer-Verlag, 2002

[RaPe96]     Jan M. Rabaey, Massored Pedram: „Low Power Desing Methodologies” Kluwer Academic Publishers, 1996

[HiPe78]      Fredrik J. Hill, Gerald R. Peterson: „Digital Systems: Hardweare Organisation and Design” John Wiley&Sons, Inc, Second edition, 1978

[BoTi05]     Nicolas Boullis, Armand Tisserand: „Some Optimisations of Hardware Multiplication by Constant Matrices” IEEE Trans. on Computers, vol 54, no.10, October 2005, pp.1271-1282

[HuEr05]     Zhijun Huang, Milos D. Ercegovac: „High-Performance Low-Power Left-to-Right Array Multiplier Design” IEEE Trans. on Computers, vol. 54, no.3, March 2005, pp. 272-283

[DaTa05]    Albert Danysh, Dimitri Tan: „Arhitecture and Implementation of  a Vector/ SIMD Multiply-Accumulate Unit” IEEE Trans. on Computers, vol. 54, no.3, March 2005, pp. 284-293

[SeFM05]   Peter-Michael Sedel, Lee D. McFearin, David W. Matula: „Secondary Radix Recordings for Higher Radix Multipliers” IEEE Trans. on computers, vol. 54, no.2, February 2005, pp. 111-123

[EfVN03]   Costas Efstathion, Haridimos T. Vergos, Dimitris Nikolos: „Modulo 2n±1 Adder Design Using Select-Prefic Blocks” IEEE Trans. on Computers, vol. 52, no.11, November 2003, pp. 1399-1406

[Korn94]     Peter Kornerup: „A Systolic, Linear-Array Multiplier for a Class of Righ-Shift Algorithms” IEEE Trans. on Computers, vol. 43, no.8, August 1994

[Kung82]    T.H. Kung: „Why Systolic Arhitectures?” Compter, vol. 15, no.1, 1982, pp.37-46

[Oliv01]       Mauro Olivieri: „Design of Synchronous and Asynchronous Variable-Latency Pipelined Multipliers” Trans. on VSLI Systems, vol. 9, no.2, April 2001, pp. 365-376

[Vlad86]      Mircea Vladutiu: „Tehnica testarii sistemelor de calcul” Litografia Institutului Politehnic Timisoara, 1986

[RaFu89]     T.R.N.Rav, E. Fujiwara: „Error-Control Coding for Cumputer Systems” Prentice-Hall International, Inc, 1989

[ITRS01]     International Tehnology Roadmap for SemiConductors-Interconnect, 2001

[Wake00]   John F. Wakely: „Digital Design. Principles and Practices” Prentice-Hall, 2000

[Stal99]              Willian Stallings: „Computer Organization and Arhitecture Design for Performance” Prentice Hall International, 1999

[TaYY85]   N. Takagi, N. H. Yasuura, S. Yajima: „High-Speed VSLI Multiplication Algorithm with a Redundant Binary Addition Tree” IEEE Trans. on Computers, vol. 34, no.9, September 1985, pp.789-796








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




PLANIFICAREA SI URMARIREA PROIECTELOR CU MICROSOFT PROJECT 2002
SISTEMUL INFORMATIC , INSTRUMENT AL MANAGEMENTULUI ORGANIZATIILOR ECONOMICO-SOCIALE
SISTEME INFORMATIONALE SI SISTEME INFORMATICE IN GESTIUNEA ORGANIZATIILOR
ELEMENTE DE ECONOMIA INFORMATIEI
Organizarea datelor
Tipul de date abstract sir
SISTEM INFORMATIONAL SI SISTEM INFORMATIC
Elementele de baza ale unui template Joomla


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu