Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » informatica
DE LA INFORMATICA CLASICA LA INFORMATICA UTILIZATORULUI FINAL

DE LA INFORMATICA CLASICA LA INFORMATICA UTILIZATORULUI FINAL



DE LA INFORMATICA CLASICA LA INFORMATICA UTILIZATORULUI  FINAL

1. Informatica - delimitari conceptuale

Informatica, stiinta prelucrarii automate a informatiei (computer science) este indisolubil legata de aparitia si perfectionarea calculatoarelor electronice. De altfel aparitia calculatoarelor electronice figureaza in cronologia marilor descoperiri stiintifice si tehnologice care au influentat in mod hotarator evolutia civilizatiei umane. Redam mai jos cele cinci momente importante care au marcat evolutia civilizatiei umane:

1.  aparitia limbajului articulat, ca principal mijloc de comunicare intre oameni;

2.   inventarea scrisului,  prin care se compenseaza limitele memoriei biologice;


3.  realizarea tiparului, care a pus bazele memoriei sociale constituita din carti si publicatii;

4. utilizarea sistemelor de telecomunicatii, care inlatura limita determinata de distanta;

5. aparitia calculatoarelor electronice, care permit culegerea, prelucrarea si transmiterea informatiilor.

Daca primele calculatoare electronice apar in deceniul 5 al secolului XX, termenul de informatica apare abia dupa doua decenii (1962) si provine din literatura franceza. Geneza termenului informatique poate fi explicata in doua moduri:

·        prin combinarea termenilor 'information' si 'automatique';

·        pornindu-se de la cuvantul 'information' s-a cautat un termen apropiat prin consonanta cu alti termeni ca mathematique (mathematicien), physique (physicien), mecanique (mecanicien), technique (technicien) etc. si s-a  ajuns  la termenul  de  informatique  si  prin  derivare 'informaticien'.

Ultima varianta pare mai verosimila asa cum precizeaza J. Arsac si asa cum au evoluat lucrurile mai departe cand apare invazia de 'tica' ('tique'): birotica (bureautique), robotica (robotique), productica (productique - informatica industriala), telematica (telematique) etc. In literatura anglo-saxona termenul echivalent este 'computer science' sau, mai rar, informatics.

Prima definitie a informaticii apartine Academiei Franceze care, in 1966, preciza ca informatica este 'stiinta prelucrarii rationale, indeosebi prin masini automate, a informatiei considerata ca suport al cunostintelor umane si al comunicarilor in domeniile tehnice, economice si sociale' . Pe masura evolutiei sale informatica a capatat noi valente iar domeniile de utilizare s-au extins. Astfel la o conferinta internationala din 1978 (SPIN - Strategies and Policies for Informatics) privind strategiile si politicile in informatica s-a adoptat urmatoarea definitie: 'informatica cuprinde domeniile legate de proiectarea, constructia, evaluarea, utilizarea si intretinerea sistemelor de prelucrare automata a datelor, incluzand componentele hardware, software, elementele organizationale si umane, cu impactul lor in industrie, administratie, comert, in viata social-politica'.

In dictionarul de informatica definitia data este urmatoarea: informatica reprezinta o activitate pluridisciplinara, avand ca scop initial elaborarea de metode noi, inclusiv sisteme automate pentru distribuirea informatiei tehnico-stiintifice, studiind procesele de comunicatie in colectivitatile stiintifice si industriale si urmarind dezvoltarea unor tehnici si sisteme pentru organizarea, memorarea si distribuirea mai eficienta a informatiei.

Conform definitiei franceze informatica poate fi structurata in cinci parti principale:

   informatica formala si analitica care trateaza probleme referitoare la algoritmi, automatica etc;

   informatica   fizica   si   tehnologica   care   studiaza   componentele electronice, memoriile, tehnologiile specifice de fabricatie etc;

  informatica metodologica care se ocupa de programare, limbaje de programare, sisteme de operare etc;

informatica sistemica si logica se refera la arhitectura sistemelor, logica sistemelor etc;

  informatica aplicata cu urmatoarele subdomenii: informatica individuala, informatica de gestiune, informatica stiintifica, informatica industriala.

Prin prisma clasificatiei anglo-saxone, informatica (computer science) are urmatorul arbore structural:

A. Hardware

B. Organizarea sistemelor de calcul

C. Software

D. Date

E. Teoria computationala

F. Matematica computationala

G. Sisteme informationale

H. Metodologii de prelucrare cu urmatoarele subramuri:

    manipulari algebrice

    inteligenta artificiala, inclusiv sistemele expert

I. Aplicatii ale calculatoarelor:

    grafica de calculator

    prelucrarea imaginilor

    recunoasterea formelor

    simularea si modelarea

    prelucrarea textelor

J. Modul de utilizare al calculatoarelor

2. Informatica utilizatorului final

Informatica utilizatorului final este un concept relativ nou aparut la sfarsitul anilor '70 odata cu proliferarea microinformaticii. Prin noile instrumente de lucru disponibile pe microcalculatoare (programe de calcul tabelar, limbaje de interogare a bazelor de date, procesoare de texte etc.) utilizatorii finali isi asigura o buna parte din aplicatiile necesare. Prin aceasta se contribuie la cresterea eficientei utilizarii sistemelor informatice.

In informatica clasica, bazata pe o organizare centralizata, intre utilizatori si calculator se interpuneau alte categorii de personal: analisti de sistem, informaticieni, operatori etc. Tehnologiile informationale actuale asigura utilizatorilor, in mod direct, suportul pentru:

·        cautarea si extragerea informatiilor necesare fundamentarii deciziilor;

·        procesarea de documente;

·        schimbul electronic de documente;

·        consultarea bancilor de date;

·        crearea de programe de aplicatii.

Epoca in care pentru a obtine o informatie utilizatorul trebuia sa se adreseze informaticianului a trecut. Informatica utilizatorului final reprezinta utilizarea directa si efectiva a calculatorului de catre utilizatorii finali. Aceasta nu inseamna disparitia centrelor (oficiilor) de calcul din intreprinderi, ci reorientarea acestora, iesirea din incaperile speciale si difuzia in toate birourile si compartimentele functionale. Ideea este ca 'fie se transforma utilizatorii in informaticieni care utilizeaza limbajele de programare pentru cerintele lor profesionale, fie se pierde mult timp din intreprindere'. In general utilizatorii ce dezvolta aplicatii sunt pasionati de informatica si lucreaza pe microcalculatoare fie cu aplicatiile traditionale de birotica fie cu produse - program specializate.

Dupa James Martin ratiunile pentru care utilizatorul final trebuie sa se descurce singur cu calculatorul sunt:

·        numai utilizatorul final intelege perfect subtilitatile propriilor sale aplicatii, daca ele sunt complexe;

·        utilizatorul final trebuie sa fie responsabil de modul in care utilizeaza calculatoare;

·        utilizatorul poate realiza aplicatiile mai rapid;

·        cererile spontane de informatii sunt satisfacute rapid;

·        utilizatorul final trebuie sa fie incurajat in utilizarea imaginatiei sale prin intermediul sistemelor informatice;

·        numarul persoanelor care lucreaza la dezvoltarea aplicatiilor poate fi mult mai ridicat;

·        ciclul de viata traditional de dezvoltare al programelor nu se mai aplica sistemelor controlate de utilizator.

Bineinteles ca exista si aspecte negative determinate de aceste dezvoltari cum sunt:

·        risipa impresionanta de timp si de bani;

·        existenta unor aplicatii nestructurate si complicate cand se depaseste o anumita marime;

·        absenta  documentatiei  care  este  fatala  atunci  cand  colaboratorul schimba serviciul sau demisioneaza.



Servindu-se de microcalculatoare, punand in lucru diverse produse-program, participand la studii functionale, luand in sarcina gestiunea parametrilor aplicatiilor realizate de informaticieni, utilizatorii traiesc si evolueaza de acum inainte intr-un univers informatic. Datorita unei colaborari din ce in ce mai stranse intre informaticieni si utilizatori, intreprinderile au dezvoltat un limbaj comun, o referinta semantica coerenta, care favorizeaza in consecinta un dialog mai bogat si mai eficace.

Plasata in contextul sistemelor informationale informatica utilizatorului final presupune resurse si aplicatii de genul celor din fig.nr.

Se poate observa, in figura de mai jos, ca utilizatorii au acces nu numai la propriile echipamente, aplicatii si date, ci si ale grupurilor de lucru, ale compartimentului functional sau ale intregii intreprinderi in care-si desfasoara activitatea.

Pentru a asigura coordonarea activitatii de informatica in contextul in care utilizatorii finali au acces direct la resursele sistemelor informationale, numeroase intreprinderi si-au creat infocentre la nivelul carora exista o serie de specialisti (analisti, programatori, administratori baze de date, administratori retele etc.) care ofera asistenta de specialitate. Infocentrul este o unitate organizationala care furnizeaza echipamentele, programele si personalul care asista utilizatorii, in cadrul unei organizatii. Aceasta unitate poate fi organizata ca un compartiment functional distinct, dar poate fi si 'difuzata' in toate departamentele (marketing, personal, productie, financiar, contabilitate etc).

Fig. nr.  Informatica utilizatorului final: resurse si aplicatii

Principalele game de servicii oferite de infocentre sunt redate in tabelul nr. 1.1.

Categorii de servicii oferite de infocentre

Tabelul nr. 1.1.

Servicii de baza

Servicii elaborate

Cursuri de informatizare

Dezvoltarea de software de telecomunicatii

Deprinderea utilizarii produselor informatice

Administrare baze de date

Distribuirea de echipamente si programe

Testare si instalare de noi versiuni ale programelor

Consultanta privind aplicatiile

Intretinerea echipamentelor

Centre de depanare

Gestiunea proiectelor de dezvoltare pentru utilizatorii finali

Evaluare hardware/software

Asigurarea calitatii aplicatiilor dezvoltate de utilizatorii finali

Standardizarea programelor si echipamentelor

Dezvoltarea de prototipuri pentru utilizatorii finali

Suport pentru produsele standard

Asigurarea securitatii sistemului informatic

Rolul infocentrului intr-o organizatie se materializeaza in trei directii (fig. nr. 1.3.)

·        asistenta in realizarea si/sau utilizarea aplicatiilor;

·        difuzarea programelor si produselor-program;

·        asigurarea serviciilor de depanare.

Fig .nr. 1.3. Rolul infocentrului

Pentru a pune in evidenta atat caracteristicile informaticii clasice cat si caracteristicile informaticii utilizatorului final s-a intreprins o analiza comparativa vizand trei aspecte esentiale: organizational, tehnic si comportamental.

Organizarea informaticii clasice este de tip taylorian si foloseste cu regularitate instrumente de reglementare. Din acest punct de vedere exista o apropiere fata de sistemul financiar-contabil care este supus, de asemenea, unei stricte reglementari si normari, mai ales in ceea ce priveste contabilitatea generala, in schimb, informatica utilizatorului final este organizata pe indivizi, pe diferente, pe exceptii, pe autonomii. Exista deci o oarecare incompatibilitate cu activitatea financiar-contabila dar nu sub toate aspectele. Dovada este extinderea informaticii utilizatorului final in acest domeniu. Cel mai important impediment il constituie absenta separarii functiilor care poate accentua riscurile de frauda. In gestiunea financiara si in contabilitatea manageriala limitele mentionate nu sunt evidente datorita reglementarii mai putin accentuate si a ponderii activitatilor specifice intreprinderii.

In tabelul urmator se prezinta comparativ principiile organizationale ale informaticii clasice si ale informaticii utilizatorului final.

Aspecte organizationale ale informaticii

Tabelul nr.

Informatica utilizatorului final

Informatica clasica

1. Utilizatorul este o persoana cunoscuta nominal

1. Utilizatorul este o functie, un serviciu in cadrul caruia nu se cunoaste repartitia sarcinilor

2. Decizia este luata de oameni in functie de o rationalitate limitata dupa procese euristice variabile

2. Decizia rationala depinde de reguli programabile si se poate automatiza



3 Utilizatorul este un expert in domeniul sau/si este responsabil de actiunile si deciziile sale

3. Dupa automatizare, utilizatorii sunt executantii sarcinilor care nu s-au putut automatiza

4. Datele sunt gestionate la nivelul fiecarui individ. Organizatia are nevoie de o anumita opacitate pentru a putea functiona

4. Datele sunt o sursa comuna obiectiva si la dispozitia tuturor. Transparenta amelioreaza functionarea organizatiei

5. Organizarea concreta schimba, in mod continuu, repartizarea sarcinilor, orarelor de lucru etc.

5. Organizarea ramane imobila

6. Informatiile se repeta putin. Structura datelor evolueaza rapid

6. Structura datelor este un invariant al organizatiei, bazat pe o puternica repetitivitate

7. Persoanele utilizatoare trateaza probleme variate

7. Un inventar exhaustiv al cerintelor informationale este prealabil in orice proiectare a unui sistem informational

8. Persoana utilizatoare are o activitate reala diferita de sarcinile prescrise de postul sau de lucru

8. O descriere bine facuta a posturilor de lucru este o reflectare fidela a sarcinilor indeplinite de utilizatori

Din punct de vedere tehnic exista, de asemenea, diferente notabile mai ales in privinta modului de utilizare a echipamentelor din dotare si a metodologiilor de programare utilizate (vezi tabelul nr. 1.3.).

Aspecte tehnice ale informaticii

Tabelul nr. 1.3.

Informatica utilizatorului final

Informatica clasica

1. Echipamentul este ieftin. Fiecare angajat dispune de un echipament dedicat care nu functioneaza continuu

1. Echipamentul informatic este scump. Functioneaza permanent, uneori in trei schimburi

2. Retelele de comunicatii permit accesul la baze de date interne si externe

2. Comunicarea datelor de la bazele de date interne se realizeaza prin reteaua proprie a intreprinderii

3. Echipamentele si programele sunt fiabile

3. Structurata pentru a face fata penelor de echipament si a erorilor de programare ce sunt prezente, in ciuda ameliorarii fiabilitatii

4. Exista limbaje de nivel foarte inalt, apropiate de preocuparile utilizatorilor

4. 0 aplicatie de gestiune trece prin programarea in COBOL, BASIC, ADA etc.

5. Dinamica comporta o succesiune de programe si puncte de manevra permise prin dialoguri foarte suple

5. Dinamica este puternic structurata in programe si in lanturi de exploatare

6. Programele sunt cumparate, de obicei, din exterior

6. Programele sunt realizate de servicii specializate ale intreprinderii

7. Structura datelor poate evolua deoarece este modificabila de catre utilizatori

7. Structura datelor este, de obicei, fixa. Evolutia sa ulterioara depinde de administratorul bazei de date

8. Microcalculatoarele sunt cumparate direct de serviciul utilizator

8. Orice echipament informatic, birotic, telematic este achizitionat de serviciul informatic central al intreprinderii

Din punct de vedere comportamental mutatiile sunt si mai profunde si au ca finalitate o accentuare a informatizarii intreprinderii (vezi tabelul nr. 1.4.).

Aspecte comportamentale determinate de informatica

Tabelul nr. 1.4.

Informatica utilizatorului final

Informatica clasica

1. Realizarea produselor program precede contactul cu utilizatorii

1. Programarea intervine dupa studiul prealabil si analiza de sistem, la care participa si utilizatorii

2. Procesul de informatizare este controlat direct de utilizatori



2. Analistul joaca rol de mediator intre tehnologie si problemele de gestiune

3. Difuzarea informaticii se face intr-o perspectiva de marketing apropiata de utilizatori

3. Decizia de a dezvolta o aplicatie apartine directorului informatic sau comitetului informatic

4. Utilizatorul testeaza si incearca produsele informatice inainte de a le cumpara

4. Utilizatorul semneaza caietul de sarcini inainte de a vedea cum functioneaza sistemul informatic

5. Limbajele de nivel foarte inalt sunt usor de invatat si de utilizat

5. Limbajele de programare sunt puse la dispozitia specialistilor a caror formare este de lunga durata

6. Grupul de utilizatori invata colectiv sa se serveasca de instrumentele informatice

6. De formarea utilizatorilor se ocupa informaticienii

7. Introducerea datelor este foarte simpla, cu toleranta la erori si meniuri de ajutor

7. Interfata este rigida

8. Comunicarea informatiei catre utilizator este mai bogata: grafice, sunete, cuvinte, culori

8. Tabelele si listele sunt forme privilegiate de iesire a datelor pe ecran sau pe hartie

1.2.3. Metode de reprezentare a informatiei

Sarcinile calculatorului implica operarea acestuia cu informatii de cele mai diverse tipuri. Informatiile se pot prezenta, pentru operator, sub forma de texte introduse de la tastatura si afisate pe ecran, de imagini statice sau animate, de sunete simple sau complexe, sub forma de programe aflate in memoria calculatorului etc. Se pot distinge doua metode de reprezentare a informatiei: analogica si digitala.

Informatia analogica este de tip continuu, si este acea informatie care poate avea un numar infinit de valori intr-un domeniu definit. De pilda, sa zicem ca folosim o informatie despre temperatura ambianta dintr-un anumit loc, si aceasta poate lua valori intre –30 si 50 grade Celsius. Intre aceste limite, temperatura poate avea, teoretic, orice valoare, cu oricate zecimale, acoperind astfel continuu intregul domeniu. Putem masura 20 de grade, sau –10.12 grade, sau 22.334455 grade, si numarul de valori posibile este infinit.

Informatia digitala are un numar finit de valori intr-un domeniu limitat, si calculatoarele folosesc acest tip de informatie pentru ca toate operatiile lor sa se deruleze in timp finit si dupa algoritmi exacti. Astfel, aceeasi temperatura poate fi masurata, pe calculator, numai cu valori rotunjite la numarul de grade: 20 de grade, -21 de grade, 42 de grade etc. Valorile intermediare, zecimale, pot fi rotunjite la cel mai apropiat intreg, daca precizia ceruta de programul care foloseste aceasta informatie este suficienta pentru scopul propus. Tot informatie digitala este si acea informatie care nu este numerica, dar are tot un set finit de valori. De pilda, cele 7 zile ale saptamanii reprezinta un set finit de valori: Luni, Marti, Miercuri, Joi, Vineri, Sambata, Duminica, si daca un program trebuie sa afiseze ziua curenta, va determina o valoare din acest set pentru informatia pe care o va afisa.

Calculatoarele actuale folosesc o forma particulara de informatie digitala si anume informatia binara.

Informatia binara este informatia digitala reprezentata prin folosirea unui set de numai doua valori: 0 si 1. Prin codificari adecvate, aproape orice tip de informatie poate fi reprezentata in forma binara. Avantajele acestei forme de reprezentare a informatiei sunt mai multe:

Simplitate – foarte multi parametri cu care lucram au numai doua valori, si de aceea este usor ca ei sa fie reprezentati prin cele doua valori binare, 1 sau 0. De exemplu:

- DA sau NU (ca raspuns la o intrebare);

- deschis sau inchis (un contact, un bec);

- pornit sau oprit (un aparat, un dispozitiv);

- activ sau inactiv (o optiune de lucru intr-un program);

- permis sau interzis (o permisiune de acces sau de executie a unei anumite operatii).

Expandabilitate – reprezentarea binara poate fi extinsa si la parametri care pot avea mai mult de 2 valori. De pilda, daca avem un sistem de 2 comutatoare care pot fi deschise sau inchise independent, starea lor curenta poate fi indicata de doi parametri binari, fiecare cu valoarea 0 pentru 'inchis' sau 1 pentru 'deschis', astfel:

Comutator 1

Comutator 2

Informatie binara

Deschis

Deschis

1 1

Deschis

Inchis

1 0

Inchis

Deschis

0 1

Inchis

Inchis

0 0

Claritate – deoarece valorile cu care se lucreaza sunt doar 1 si 0, informatiile sunt clare si erorile sunt reduse. Intre 0 si 1 nu sunt admise valori intermediare, si chiar daca semnalele electrice sunt semnale analogice in fond, informatia continuta de ele este permanent modelata in forma digitala. Astfel, daca pe linia telefonica, din cauza perturbatiilor, valoarea semnalului este 0.95, calculatorul o poate trata, prin rotunjire, ca fiind valoarea corecta 1.

Viteza – prelucrarea informatiilor in calculator implica luarea de milioane de decizii pe secunda, si acest proces este mult mai rapid atunci cand o decizie inseamna o alegere intre numai doua optiuni posibile: 0 sau 1, decat daca exista un set mai mare de optiuni.

Aceste considerente sunt mai mult teoretice pentru un simplu utilizator, si rolul lor este de a permite intelegerea modului de 'gandire' al calculatorului atunci cand acesta executa calcule matematice, ia decizii logice sau opereaza in orice alt mod cu informatia.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Sumatoare paralele pe principiul anticiparii transportului
ANALIZA SI PROIECTAREA ORIENTATA OBIECT A SISTEMELOR INFORMATICE - APOO
Sumatoare seriale
ORGANIZAREA DATELOR PE UNITATILE DE DISC (HDD, FLOPPY,CD-ROM, ETC.)
Notiuni de hardware
SISTEME DE OPERARE
ELEMENTE COMPONENTE ALE SISTEMULUI INFORMATIC
Sinteza unui dispozitiv secvential de inmultire a numerelor binare reprezentate in semn-marime


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu