Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » informatica
Reprezentarea numerelor binare in virgula fixa

Reprezentarea numerelor binare in virgula fixa



Reprezentarea numerelor binare in virgula fixa

Este cunoscut faptul ca, un numar X poate fi exprimat, intr-un sistem de numeratie cu baza (radix) r, prin intermediul unei functii polinomiale de forma:

                                                                                     (1.1)

unde prin  au fost notati coeficientii, de fapt cifrele, a caror valoare este restrictionata la gama .

            Numarul X dat de (1.1), are n cifre in partea intreaga, respectiv m cifre in partea fractionara, fiecare dintre acestea avand asociata o pondere () a carei valoare depinde, in mod strict, de pozitia cifrei in cadrul numarului. Cifrele partii intregi sunt separate de cele corespunzatoare partii fractionare prin virgula, iar acelea situate la dreapta virgulei corespund partii intregi cu ponderi crescatoare inspre partea stanga, incepand cu poderea () pentru cifra cea mai putin semnificativa, respectiv cu ponderea () pentru cifra cea mai semnificativa. Tot asa, cifrele situate la dreapta virgulei corespund partii fractionare a numarului si prezinta ponderi descrescatoare incepand cu (), pentru cifra situata imediat la dreapta virgulei, respectiv () pentru cifra situata la distanta cea mai mare de virgula. Scrierea lui X in forma (1.1) justifica atribuirea termenului de notatie pozitionala (positional notation) a numarului.


            In particular, daca r=10, aplicand (1.1), se obtine reprezentarea zecimala, ordinara a lui X. Tot asa daca r=2, se obtine reprezentarea binara a lui X, implicand doar cifrele binare ( 0 si 1). Este momentul sa facem precizarea ca (1.1) cu r=2, nu corespunde, de fapt, reprezentarii unui numar binar in calculator si aceasta pentru ca pozitia, in general, variabila a virgulei revendica pentru specificarea acesteia una din cifrele binare (bits) care altfel ar contribui la cresterea preciziei de reprezentare. Este ratiunea pentru care, in scopul evitarii “sacrificarii” preciziei de reprezentare, numerele din calculatoare sunt fie intregi () fie fractionare ().Pentru cele doua categorii de numere nu este necesara specificarea pozitiei virgulei, aceasta fiind considerata implicit fie la dreapta celui mai putin semnificativ bit (least significant bit, lsb) atunci cand avem de-a face cu numere intregi, fie la stanga celui mai semnificativ (most significant bit, msb) sau intre acesta si succesinul lui inspre dreapta atunci cand avem de-a face cu numere fractionare, prima dintre situatii corespunzand numerelor fractionare fara semn, iar cea de a doua numerelor fractionare prevazute cu semn. Cu alte cuvinte, reprezentarea celor doua categorii de numere se realizeaza, in notatie pozitionala, admitand pozitia virgulei ca implicare fixa.

            In cazul in care ne referim la numere cu semn, prin conventie, acestuia ii este alocat bitul cel mai din stanga, msb, cu valoare 0 penru numere pozitive si 1 pentru numere negative, atat pentru intregi cat si pentru fractii. Se obtine, in acest mod, prima forma de reprezentare a numerelor in virgula fixa asa, numitul format sau cod semn – marime  (sign – magnitude, SM). Conform acestuia numarul X se prezinta ca o secventa de, admitem, n biti de forma  in care xn-1 reprezinta semnul, in conventia mentionata, iar xn-2 are alocata ponderea 2n-2 si care se imparte la 2 pentru fiecare pozitie inspre dreapta ajungand sa fie 20 pentru x0 aceasta pentru numere intregi si pentru numere fractionare, xn-2 are alocata ponderea 2-1, aceasta fiind impartita la 2 pentru fiecare pozitie inspre dreapta ajungand sa fie 2-n+1 pentru x0. Uzitand de cunoscuta identitate  pentru numerele intregi in SM rezulta domeniul valoric de reprezentare ca fiind 0 ≤ |X| ≤ 2n-1 -1, unde prin |X| am notat valoarea absoluta a lui X. Tot asa, pentru numerele fractionare in SM rezulta domeniul valoric de reprezentare ca fiind 0 ≤ |X| ≤ 1- 2n-1.                                                   .

            Referindu-ne la precizia reprezentarii, avand cuvinte de n biti in SM putem reprezenta  numere binare fiecare avand partea de marime specificate pe cel mult (n-1) biti.                                                                                                                              Corespunzator acestora, raportandu-ne la mai familiarul sistem de numeratie cu r=10,                de transformarea bazei logaritmice, cifrele numerelor zecimale pot fi cel mult , unde barele  semnifica cel mai mic intreg mai mare decat valoarea calculata pentru expresia dintre bare.

            Reprezentare SM a numerelor binare prezinta avantaje constand din simplitate conceptual, domeniu valoric simetric, negare simpla prin inversarea bitului de semn, precum si un cost redus al implementarilor care apeleaza la acest format, cum va rezulta, spre exemplu, la sinteza dispozitivelor de inmultire. Totusi, codul SM prezinta doua dezavantaje importante, dintre care primul vizeaza operatia de adunare. Ori este stiut, aceasta este foarte solicitata intrucat majoritatea algoritmilor pentru operatii de complexitate superioara se reduce, in ultima instanta, la adunare. Pe de alta parte, unul dintre principiile fundamentale ale proiectarii calculatoarelor statueaza ca, pentru a obtine performante relativ la accelerarea calculelor, se impune favorizarea prin solutii tehnice a acelor parti din sistem care sunt mai solicitate (“Make the common case fast”) [HePa 03]. Evaluarea cantitativa a accelerarii realizate prin aplicarea acestui principiu se obtine prin asa numita lege a lui Amdahl, ori, in baza acesteia, operatia de adunare se impune favorizata in sensul gasirii acelor solutii care sa permita implementarea ei cat mai facila, implicit cat mai performanta. Dar adunarea in SM pune probleme in sensul ca difera realizarea acesteia in situatia ca operanzii au acelasi semn, fata de cea cand acestia prezinta semne diferite. Astfel, considerand n = 4 si numere intregi, in fig. 1.2 a  se prezinta cazul in care operanzii sunt amandoi pozitivi si exista suficienti biti pentru reprezentarea rezultatului (este evitata situatia speciala asa numita de depasire), cand, se poate observa, rezultatul suma este obtinut in mod corect. O prima problema apare atunci cand operanzii au acelasi semn, fiind amandoi negativi (fig. 1.2 b). Chiar daca insumarea partilor de marime se realizeaza corect, bitul de semn nu poate fi tratat ca un bit ordinar, el necesitand a fi setat in mod separat pe baza prealabilitationari a bitilor de semn ai operanzilor. Tot cu o tatonare a semnelor celor doi operanzi trebuie sa se efectueze si adunarile exemplu din fig. 1.2 c si fig. 1.2 d. In aceste cazuri, cand semnele operanzilor difera, adunarea trebuie substituita prin scadere, care trebuie precedata de compararea partilor de marime ale operanzilor. Pentru a evita aparitia unor rezultate eronate la adunarea numerelor in SM, se impune suplimentarea structurii dispozitivului de insumare cu un comparator de marime, o schema separata de scadere precum si solutii pentru tatonarea semnelor operatiilor, ceea ce determina nu numai o suplimentare a investitiei, ci si degradarea performantei executiei operatiei, acest din urma aspect mai important, prin prisma legii lui Amdahl, decat primul. Exista si modalitatea de solutionare bazata, anticipam, pe precomplementare si postcomplementare selectiva [Park00], dar si aceasta apeleaza la circuite si intarzieri suplimentare.



            Dezavantajul lui constand din dificultatile relevate la operatia adunare i se mai adauga unul constand din faptul ca, in SM, exista doua reprezentari pentru .0 ((+) 0, adica 0.0…00 si (-)0, adica 1.0….00). cum testarea faptului ca un rezultat este egal cu 0, implicat in, uzual, frecventele comparatii, este, de asemenea, o operatie solicitata s-ar impune solutionarea ei cat mai simpla, ceea ce ar reclama o singura reprezentare pentru 0 (ceea ce nu este posibil intr-un sistem binar cu domeniu valoric simetric).

            In cautarea de solutii pentru surmontarea deficientelor expuse ale formatului SM, introducem, mai intai, formatul sau codul complement de unu (one’s complement, C1). Acest format, utilizat in unele calculatoare mai vechi din epoca sistemelor de capacitate medie si mare (mainframe), isi pastreaza importanta prin contributia sa la forma reprezentarii in complement de doi (two’s complement), care constituie competitorul real pentru codul SM.

            In ceea ce priveste reprezentarea in C1 a unui numar X pe n biti, aceasta se noteaza cu X si este data de:

                             0.

     X                                                                                                     (1.2)

                             1.

unde xi = 1- xi

            Conform cu (1.2), numerele pozitive au in C1 o reprezentare identica cu cea din SM, iar pentru numerele negative din C1 se substituie fiecare cifra binara din formatul SM cu complementul de unu al respectivei cifre. Cum relatia aritmetica xi = 1- xi este echivalenta, fiind excluse perechile, (xi , xi) = (0,0) si (1,1), cu operatia logica xi = 1+ xi in care + reprezinta operatorul EXCLUSIVE-OR sau suma modulo 2. in consecinta poate fi format in mod simplu plecand de la forma in SM, trecand aceasi reprezentare printr-un nivel de porti EXCLUSIVE-OR,  cate o poarta pentru fiecare bit a lui X, toate portile avand una dintre intrari comuna, la care se aplica un 0 (fara efect in termeni EXCLUSIVE-OR) atunci cand X > 0, respectiv un 1 (cu efect de complementare) atunci cand X < 0.  

            Cu caracteristicile domeniu valoric si precizie asemanatoare formatului SM, facem importanta mentiune numerelor negative din C1 nu le corespunde o notatie pozitionala specifica unui cod ponderat. Analizand comportamentul formatului C1 in raport cu deficientele semnalate la reprezentarea in SM, prin prisma adunarii a doua numere pozitive, nu exista deosebiri (vezi si fig. 1.2 a). Admitand in calitate de exemplu, din nou, n = 4 si numere intregi, in fig. 1.3 se prezinta situatii semnificative care pot sa apara la adunarea sumelor reprezentate in C1. Astfel cazul din fig. 1.3 a corespunde adunarii a doua numere de semne contrare si numarul negativ este, in valoare absoluta, mai mare sau egal cu cel pozitiv. Se observa o efectuarea corecta a operatiei si explicatia rezida in faptul ca, admitand |Y| ≥ X, la partea de marime a lui X se va aduna un numar care, tinand cont de (1.2), prezinta cel mult valoarea complementata de unu a lui X. In consecinta, in conditiile specificate, nu poate exista transport inspre bitul de semn, deci acesta ramane 1, rezultatul suma fiind negativ. Pe de  alta parte, atunci cand se aduna doua numere de semne contrare , dar de aceasta data, numarul pozitiv este, in valoare absoluta, mai mare decat cel negativ (fig. 1.3 b) sau cind se aduna doua numere negative (fig. 1.3 c) rezultatul se obtine in urma aplicarii unei corectii constand din adunarea la bitul lsb al sumei a tranportului din bitul de semn (end-around  carry).



Referindu-ne la cazul din fig. 1.3 b, cand, in SM, |Y| < X, si apeland la rationamentul , mai degraba intuitiv, uitat si anterior, constatam ca la partea de marime a lui X se aduna o valoare mai mare, la limita egala, care, tinand cont de (1.2), va determina un transport inspre bitul semn. Acesta se va aduna la valoarea 1 obtinuta ca suma a bitilor de semn (x>0, y<0), astfel incat va rezulta un transport din bitul de semn, aceasta din urma devenind 0, corespunzator unui rezultat pozitiv. In aceste conditii, operatia de adunare se reduce la o scadere cu descazutul mai mare decat scazatorul, iar influenta adunarii combinatiei 11…11, prevazuta de (1.2), trebuie eliminata ceea ce se intampla intr-adevar atunci cand se aduna transportul generat din adunarea bitilor de semn la bitul lsb al sumei intermediare (end-around carry). Mai atentionam ca printr-un rationament simplificat, asemanator celui de mai sus, poate fi justificat si cazul particularizat in fig. 1.3 c.

Referindu-ne la cel de-al doilea dezavantaj semnalat la reprezentarea in SM, cel constand in testarea „ de 0”, se poate remarca faptul ca si formatul C1prezinta acest neajuns, operatia necesitand compararea cu doua valori, in loc de una singura, si anume cu 0.000. pentru (+) 0, respectiv cu 1.111, pentru (-) 0.

            Dar ambele deficiente majore relevate la formatul SM, si pastrate si la reprezentarea in C1, sunt inlaturate daca se apeleaza la formatul sau codul complement de doi (two’s complement, C2). Referindu-ne mai intai, la modul de formare a acestuia, pentru un numar X pe n biti, de tip intreg, notand cu (-X) reprezentarea in C2, avem:

                              0.  xn-2 xi… x1 x0

           - X =                                                                                        (1.3)

                             (1. xn-2 xi… x1 x0 + 1) mod 2n

unde prin mod 2n  am notat suma care se efectueaza modulo 2n.

            Tot asa, daca numarul X pe n biti este de tip fractionar, atunci complementul sau de doi este data de:

                  0.  xn-2 xi… x1 x0

           - X =                                                                                        (1.4)

                             (1. xn-2 xi… x1 x0 + 0.0…0…01) mod 2n

unde, din nou, prin mod 2 am notat suma care se efectueaza modulo 2.

Text Box:             sign222120                                                      
X = + 310 = 0.0 1 1SM  = 0.0 1 1C1  = 0.0 1 1C2
Y = - 410 = 1.1 0 0SM   = 1.0 1 1C1  = 1.1 0 0C2
-----------------------------------------------------------
                                                   Z = 1.1 1 1C2 =  1.0 0 1SM = - 110
                                   a)
             sign222120                                                      
X= + 410 = 0.1 0 0SM  = 0.1 0 0C1 = 0.1 0 0C2
Y= - 310 = 1.0 1 1SM   = 1.1 0 0C1  = 1.1 0 1C2
------------------------------------------------------------------------------------------
                                                  Z = 0.0 0 1C2 =  0.0 0 1SM = + 110                                 
                                                
                                        b)
             sign222120                                                      
X= - 310 = 1.0 1 1SM  = 1.1 0 0C1 =  1.1 0 1C2
Y= - 410 = 1.1 0 0SM   = 1.0 1 1C1=  1.1 0 0C2
------------------------------------------------------------------------------------------
                                                 Z = 1.0 0 1C2 =  1.1 1 1SM = - 710
                                        c)
                                                Fig. 1.4
            Dupa cum rezulta din (1.3) si (1.4), reprezentarea numerelor pozitive este identica cu cea din SM si C1. Pentru numerele negative, se formeaza, mai intai, reprezentare in C1,iar apoi, la pozitia lsb a acesteia se aduna o unitate binara. La acesta din urma opratie se ignora eventualul transport din pozitia msb, cea corespunzatoare bitilor de semn, fie specificat in (1.3) si (1.4), prin efectuarea sumelor modulo 2n, respectiv modulo 2. Mentionam ca exista si o regula practica de formare a C2 conform careia se pleaca de la reprezenarea in SM si se parcurge aceasta de la dreapta inspre stanga pastrand toti bitii precum si primul bit de 1 intalnit, dupa care se substituie restul de biti prin valorile lor complementare (de unu), adica toti bitii de 0 devin 1, asa cum toti biti de 1 devin 0.



Din descrierea realizata pentru formarea C2, rezulta ca la stratul de circuite EXCLUSIVE – OR, care permit generarea C1, se adauga un dispozitiv de insumare care sa permita adunarea unui 1 la lsb-uri complementului de unu. Se poate conchide ca formarea C2 este mai complicata  decat a celorlalte doua reprezentari, SM si C1, ceea ce constituie un dezavantaj. Tot la acest capitol poate fi incadrat si faptul ca, pentru numere negative, C2 nu reprezinta un cod ponderat in confirmitate cu notatia pozitionala.

            Dar aceste aspecte devaforabile complementului de doi sunt contrabalansate prin facilitarea rezolvarii problemelor adunarii si testarii de 0, justificand competitia existenta intre C2 si SM, la implementare diferitelor proceduri care vizeaza numerele. Astfel, in cea ce priveste adunarea, uzitand de acelasi rationamente intuitive folosit la C1, se poate constata ca efectul end-around carry este peluat in mod anticipativ, de unitatea binara adunata la formarea C2. De asemenea, pentru cazul cand nu se genereaza end-around carry, unitatea binara adunata pentru formarea C2 face sa dispara  efectul adunarii combinatiei 1111, implicata de (1.2), si, prin aceasta, rezultatul ramane nealterat. In consecinta, bitul de semn poate fi tratat ca oricare alt bit, ordinar, al numarului, facand necesara dispozitivele de testare a semnul, de comparare a marimilor si de scadere sau pre- si post complementare selectiva, revendicate de executie corecta a operatiei de adunare in SM. In figura 1.4 sunt reluate exemplele din fig. 1.3, fiind executate, de aceasta data in C2.  

Consecinta a modului de operare in C2este faptul ca scaderea se reduce la adunare, constand din insumare la numarul  descazut (minuend) a complementului de doi corespunzator scazatorului (subtrahend), este posibila, deci, implementarea celor doua operatii fundamentale, la care se pot reduce cele mai complexe, printr-unul si acelasi dispozitiv, corespunzator comandat. Privita aceasta problematica prin prisma legii lui Andahl, reprezentarea in C2 se prezinta ca favorabila celor doua reprezentari de virgula fixa, SM si C1.

            Referindu-ne la testarea de 0, se poate remarca in mod facil ca modul de formare a complementului doi determina o reprezentare unica pentru 0, facand necesara o singura comparatie. In fig. 1.5, acceptand deja folositul n = 4, sunt date comparativ codurile binare de virgula fixa (fixed-point binary codes) pentru unele dintre numerele zecimale (decimal number) intregi. Text Box: Decimal number	Fixed-point binary codes
	SM	C1	C2
+7	0111	0111	 0111
+6	0110	0110	0110
.
.
.	.
.
.	.
.
.	.
.
.
+2	0010	0010	0010
+1	0001	0001	0001
(+) 0	0000	0000	0000

(-) 0	1000	1111	
-1	1001	1110	1111
-2	1010	1101	1110
.
.
.	.
.
.	.
.
.	.
.
.
-6	1110	1001	1010
-7	1111	1000	1001
-8	-	-	-
Fig.1.5














Este de remarcat ca unica reprezentare pentru 0 in C2 face sa ramana disponibila combinatia de 1 urmat, la dreapta, de 0-uri, numar a carui cod in C2 este el insusi. Aceasta asimetrie a domeniului valoric cunoscuta si ca anomalie a complementului de doi reperezinta un oarecare dezavantaj fata de celelate doua coduri, ambele simetrice.

            In continuare, ne vom referii global la formatele de virgula fixa remarcand ca, datoria disponibilitatii pentru reprezentare a unui numar (n) limitat de biti, valorile pot fi afectate de erori. Astfel, in mod frecvent, o operatie implicand numere pe n biti produce un rezultat pe mai mult de n biti. In acelasi sens, daca, spre exemplu, inmultim doi operanzi pe n biti, pentru produs ar putea fi necesari 2*n biti, ori, fiind disponibili doar n pentru reprezentare, rezultatul operatiei va fi afectat de o eroare. Aceasta ar putea fi obtinuta prin urmare a completei omiteri a unor biti, cum ar fi cei mai putin semnificativi n biti ai produsului de 2*n biti. Procedand astfel, se obtine o asa numita eroare de trunchiere (truncation error). Efectul acestei categorii de erori prin omitere poate fi diminuat apeland insa la o operatie suplimentara, numita rotunjire (rounding) – descrisa amanuntit in ultimul capitol, prin care eroarea devine de rotunjire (roundoff error). Realizand calcule succesive, potential afectate de erori de trunchiere sau rotunjire, se poate ajunge la un cumul al acestora care poate sa fie intorelabil. In consecinta, alegerea formatelor de virgula fixa pentru reprezentarea numerelor trebuie realizata astfel incat sa aiba suficienta precizie sau, in unle cazuri, se impune efectuarea calculelor cu grad de precizie sporit, cand, pentru anumite rezultate se tolereaza reprezentarea pe mai multe cuvinte in asa numita aritmetica de precizie multipla (multiple precision).








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Analiza de senzitivitate a unei probleme de programare liniara
Problema barbierului
E-mail-ul ca instrument de marketing
Accelerarea procesului de adunare/scadere in virgula flotanta
Recursivitate
Uneltele (instrumentele) marketingului electronic
Organizarea datelor
Aplicatia CONTABWIN


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu