Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » Istorie
BRANCOVENII in EPOCA lui CONSTANTIN BRANCOVEANU

BRANCOVENII in EPOCA lui CONSTANTIN BRANCOVEANU





BRANCOVENII in EPOCA lui CONSTANTIN BRANCOVEANU

            „Iata am ascultat cu rugaciunea dumneavoastra de mi-am lasat toata odihna si toate mosiile mele si mai mult fara voia mea m-ati radicat domn.

            Acum dara se cade si dumneavoastra sa va aratati credinta, cum ca va veti afla in toata vremia langa noi, cu slujba dreapta si credincioasa si veti face toate poruncile domniei, fara nici o indoiala, precum si noi ne fagaduim sa aveti dumneavoastra si toata tara de la noi dreptate”

                                                        (Letopisetul Cantacuzinesc)


PRINTUL AURULUI („ALTAN-BEY”),

in SATUL Mariei Sale – Brancoveni.

(29 OCTOMBRIE 1688 – 15 AUGUST 1714)

            Fiind socotit „din odrasla domneasca”; „domnia au luat, apucand stramosescul scaun, de vreme ce stranepot batranului Matei Voda Basarab sa trage.”

                                                                                                (Radu Greceanu)

            Fiul Papei postelnicul din Brancoveni si al Stancai Cantacuzino venea pe lume in anul cand Matei stramosul sau o parasea inconjurat de recunostinta semenilor sai.

            Acest lucru s-a intamplat intr-o zi de 15 august a anului 1654241. Cand Constantin Basarab Brancoveanu avea abia un anisor in 1655, si-a pierdut tatal (Papa postelnicul) si patru ani (1658), cand si-a pierdut bunicul (Preda Vornicul) – el va fi cea de a treia generatie, iar fiii sai vor fi a patra generatie a aceleasi familii, sfarsind de moarte violenta in decurs de sase decenii.

            La 15 februarie 1655 „s-a facut o nemaipomenita varsare de sange; darabanii seimeni nu s-au milostivit nici de boieroaicele insarcinate, nici de copiii nevinovati, au ucis nenumarati boieri; sarmanul Sava si Preda (bunicul lui Constantin Brancoveanul n.n.)242, si-au rascumparat viata cu multi bani; i-au omorat fiul (Papa, tatal lui Constantin Brancoveanu n.n.), i-a ramas un nepot de la fiu (Constantin Brancoveanu n.n.), in locul acestuia slujile au dat un copilas de tigan, asa i-au scapat viata…”243. O tiganca pe nume Zamfira care avea si ea un „copil oaches” il da seimenilor sa-l omoare in locul lui Constantin (viitorul voievod) care era cautat de acestia ca sa fie ucis.

            Acestia l-au ucis si pe Papa postelnicul, iar Preda scapa in schimbul unor pungi de galbeni.

            Pe Papa l-au adunat din drum ca sa-l spele de sange si de praf si apoi sa-l ingroape la manastirea de la Brancoveni. Si mai scrie cronicarul:244 „Au pierit atunci Gheorma vel banul, Draghici fiul Papei vistierul de la Greci nepotul lui Mihai Voda Viteazul, Gheorghe Carida, Papa Brancoveanul, Cristea fiul lui Socal, Udrea slugerul Doicescu, Preda Beca de la Maia, Sava Sufarul, Dumitrascu Frejureanu, Dumitru Comisul, Mihai Ciohodaru si patru capitani: Gadea, Bancila, Iancu si Ivan. Si s-au pradat casele, bisericile si manastirile. Si s-au siluit jupanesele si jupanitele copile si jahuit toata teara din cap pana in cap si crucis si curmezis”245.

            Odata cu disparitia acestora desigur ca s-a pus si problema suuccesorala. Preda si Papa au lasat in urma lor dupa trecerea marii urgii pe: Barbu, Matei si Constantin (baietii lui Papa Brancoveanu). Barbu si Matei trecand in cele vesnice inca de tineri, unicul mostenitor a ramas Constantin (viitorul voievod). Printr-un document datat in 1674 pe cand avea 20 de ani si era vtori postelnic, ii este intarita stapanirea peste satele si mosiile bunicului sau, Preda pentru ca aceste mosii ii erau de la stramosii lui: „boiarii cei batrani de la Brancoveni de mosie de stramosie inca din descalecatura tarii”246. Ca multe dintre mosii si sate vor fi stapanite de Constantin Brancoveanu o mai dovedeste si alt document din 1543 (7051) iunie 15247, prin care Radu Paisie intarea lui Detco armasul, soacrei sale Neacsa si sotiei sale Calea din Brancoveni stapanirea peste mai multe sate, parti de sate, balti, rumani, tigani pentru ca le erau „vechi si drepte ocine si dedine”. Ceea ce trebuie scos in evidenta este si faptul ca 16 sate din satele intarite atunci lui Detco (Datco) armasul din Brancoveni se regasesc in domeniul pe care-l va stapani si Constantin Brancoveanu.

            Mai mult decat atat, nucleul acesta central al acestor domenii vor sta in posesia urmasilor Brancoveni pana in secolul al XIX lea, aproape trei secole, soarta pe care n-au avut-o nici un alt domeniu boieresc din Tara Romaneasca din timpurile acelea. Mai putem sa intarim acest lucru si cu un alt act documentar ce poarta data de 25 iunie 1644 (7152), prin care, aga Matei din Brancoveni intarea nepotului sau Preda Brancoveanu (bunicul domnitorului) care pe atunci era mare spatar, stapanirea peste mai multe sate, parti de sate, ocine, dedine, etc. Iar aici mai trebuie adaugat ca pe langa unele mosii care-i veneau de la boierii cei vechi din Brancoveni, si se gasesc mentionate si in actul din 1543 (ex. Blaj, Coteana, Odobesti, Vladuleni etc.) ii sunt intarite mai multe proprietati pe care Preda, bunicul sau, insusi le cumparase anterior (ex. Hrastu, Popesti, Cocorastii de jos si de Sus, Jigalie, Draghiceni, Osica, Frasinetul, Radestita, Drancea) si care nu vor ajunge, de asemenea, si cele in stapanirea lui Constantin Brancoveanu impreuna cu multe alte cumparaturi ulterioare.

            Alaturi de aceste mosteniri paterne, singurul succesor al Papei Brancoveanu, Constantin, i se mai alaturara si proprietatile venite pe linie materna din partea mamei sale Stanca din marea familie a Cantacuzinilor, precum si cea obtinuta prin casatoria sa cu Marica, fata lui Neagoe, fiul lui Antonie Voda din Popesti.

            Pe mama sa Stanca Brancoveanu-Cantacuzino, cateva documente care se afla transcrise in colectia Institului „Nicolae Iorga” o mentioneaza in calitate de cumparatoare. In 1699 aprilie 29, Gorgan postelnicul, fiul lui Barbu cuparul din Barza, jud. Olt, vinde jupanitei Stanca din Brancoveni jumatate din mosia satului, achizitia fiind intarita de Antonie Voda din Popesti la 10 iunie 1669. De la Stanca Brancoveanu mosia a ramas lui Constantin Basarab Brancoveanu, care, la randul sau, a lasat-o fiului sau cu acelasi nume impreuna cu morile de pe raul Oltet. La 15 februarie 1696 Gheorghe vornicul din Falcoi vinde jupanitei Stanca parte din mosia Mirila, judetul Olt. Ulterior, Stanca o daruieste manastirii Mamu, ctitoria familiei Brancoveanu.



            Desi era posesorul unor averi imense el n-a stagnat si a cautat sa mai cumpere si alte mosii si parti de sate – sate intregi cu rumani si tigani, vii, livezi, vaduri de moara, roti de moara, zile de moara, munti, helestee, balti, case, etc. – atat ca mare boier cat si ca domn.

            Numai in perioada 1666-1688 cand era doar boier, dar detinea multe dintre marile dregatorii ale tarii (mare aga, mare postelnic, mare spatar si mare logofat), a mai cumparat inca alte 13 localitati: Osica (1666, aprilie 19 si 1677, noiembrie 27), Clanta (1679, mai 19), Mogosoaia (1681, ianuarie 28 si aprilie 7), Jideni (1682, mai 6), Scarisoara (cumparari succesive in intervalul 1682 august 11 – decembrie 6), Horezu (1684, decembrie 29), Tatarani (1685, mai 3), Floru (1685), Tia de Sus (1686, iunie 26 si in continuare), Puturi (1687 august 9 – pana in februarie 1688, intr-un ritm destul de rapid), Rusacu RUNCU (1687, noiembrie 29), Bratovoesti (1688, ianuarie 29)248, Neagra (1688, aprilie 10 – mai 16)249.

            Iar cand a devenit domn al Tarii Romanesti la: 29 oct. 1688, i se ofera alte posibilitati de sporire a mosiilor sale. Dintre acestea putem aminti in randurile noastre de fata: schimburile, zalogirea, desherenta, confiscarile pentru hiclenie, si abuzurile, mijloace pe care domnul nostru muntean de origine basarabeasca le va folosi cu multa perseverenta si abilitate pentru realizarea visurilor sale de marire si comasare a domeniului familial. Folosind aceste mjloace marele voievod Constantin Basarab Brancoveanu a facut ca pe langa cele 43 de stapaniri mostenite si cele 13 cumparate ca boier, sa mai poata achizitiona, ca domn, un numar ce totaliza 123 de proprietati. Sotia sa Doamna Marica (Maria) Brancoveanu va contribui si ea la imbogatirea si marirea domeniului lor funciar, dar fara a-l egala ca avere pe sotul ei Constantin Basarab Brancoveanu. Si ea avea mostenire de la mama250, matusa251 si fratele ei252, iar pe de alta parte a mai putut achizitiona si ea alte noi proprietati. Asa se face ca si ea cumpara satul Andrasesti, judetul Ialomita253 si mosia Tatarai254 „care este alaturi cu mosia satului Andrasesti”255.

            In timpul domniei sale, in cel de al douazeci si doilea an al domniei sale (1710), el mai cumpara 560 stanjeni in Rotunda din judetul Olt pentru ca mai avea in acel hotar „si o mosie de mostenire, mai dinainte vreme”256.

            N-a mai trecut multa vreme caci in 1713 iunie 23, el mai cumpara si satul Vulpeni tot din acelasi judet cu toti rumanii, daruindu-l cu totul Sfintei manastiri Surpatele, o ctitorie tot a familiei Brancoveanu257. Din diata ei, de asemenea, ca viile de la Budresti, cu mosia din gura lor (=300 stj.), pe care le lasa mostenire nepotului Constantin, le cumparase de la Popescu258.

            Domeniul sau funciar devenise din ce in ce mai intins in Tara Romaneasca, cu proprietati ce se intindeau din Mehedinti pana la Buzau, si din Arges pana la Dunarea albastra. Prin aceasta el se considera un bun administrator si un bun gospodar al lor, vizitandu-le in mod frecvent de la o mosie la alta fiind permanent preocupat de bunul mers al lor. Avea mari venituri de pe urma oilor si vinurilor obtinute in viile celor 41 de localitati ale zonelor viticole ale tarii. Astfel numai in judetul Mehedinti el stapanea vii la: Anini, Drancea, Stubec; in Dolj la: Bailesti, Radestita, Celaru259; in judetul Olt la: Betejani, Blaj, Brancoveni, Cepari, Cilieni, Osica de Sus, Scarisoara, Slatina, Serbanesti, Teiusu, Tomeni; in judetul Buzau la: Candesti, Jideni, Sarata, Stubec, Sehei, Scurtesti; in Dambovita la: Barbatesti, Doicesti, Potlogi, Sateni, unde se aflau „viile celor mari”, etc.

            La aceste vii se aflau case si pivnite de piatra, teascuri si alte utilaje specifice prelucrarii strugurilor, precum si crame. Intotdeauna toamna el se gasea la culesul viilor prin podgoriile pe care le detinea unde se simtea foarte bine. Mai trebuie amintit si faptul ca el pe principalele sale mosii poseda case si curti domnesti construite din piatra ca la Brancoveni, Caracal, Bucuresti, Targoviste, Cepari, Ciorogarla, Clanta, Crovu, Barbatesti, Obilesti, Porumbreni, Sateni, Scaiani, Serbanesti sau elegante palate ca la Brancoveni, Doicesti, Potlogi si Mogosoaia pe care el le vizita adeseori.

            Mostenind de la inaintasii sai o avere colosala, el a ocupat o pozitie politica cu totul deosebita, fie ca mare dregator, fie cu atat mai mult, ca voievod, un interval de timp de 26 de ani, timp care l-a facut sa fie considerat un adevarat „Altan Bey” (Printul aurului) dupa spusele cronicii vremurilor respective. Mai existau familii de boieri bogati, dar nu-l puteau echivala: Balenii, Balacenii, Grecenii, Rudenii, Gradistenii, Parscovenii, etc. Mai erau si Cantacuzinii dar avand copii numerosi averea lor s-a impartit si imprastiat.

            Constantin Basarab Brancoveanu a ajuns sa stapaneasca pana la sfarsitul vietii sale (15 august 1714) un numar de 179 de proprietati260 si numarul lor ar putea fi fara indoiala sporit in urma cercetarilor exhaustive ale fondurilor arhivistice din secolul al XVIII lea si inceputul celui urmator. Cronica vremurilor il considera astfel pe Brancoveanu: „a fost cel mai bogat proprietar funciar pe care l-a avut vreodata Tara Romaneasca”. Prin casatoria sa cu doamna Marica au rezultat un numar de unsprezece copii – patru baieti si sapte fete – pe care marele nostru voievod muntean, de origine din Brancovenii Oltului, a cautat sa le dea o frumoasa educatie si instructie, asigurandu-le totodata cele necesare unui trai lipsit de griji materiale.



            Note:

  241. Anton Maria del Chiaro spune ca domnul a fost decapitat in ziua in care implinea 60 de ani (Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, ed., N. Iorga, Bucuresti, 1914, p. 166; Revolutiile Valahiei, trad. S. Cris-Cristian, Iasi, 1929, p. 112.).

  242. Dupa scrisoarea Principelui Gheorghe Rakoczi al II lea, adresata mamei sale.

  243. Pr. Ioan D. Ciuca, Prof. univ. dr. Bianca Predescu, Prof. Ion M. Ciuca, Un destin romanesc exemplar Brancovenii, Parohia Campu-Mare, 2004, 5, Constantin Brancoveanu, p. 115-116;

  244. Ileana Toma, Ultimul Constantin, romanul Brancovenilor, Editura PAIDEIA, 2003, Capitolul Seimenii p. 3-5

  245. Pr. Ioan D. Ciuca, Prof. univ. dr. Bianca Predescu, Prof. Ion M. Ciuca, Un destin romanesc exemplar Brancovenii, Parohia Campu-Mare-Olt, 2004, p. 115-116;

  246. Paul Cernovodeanu, Florin Constantin si Andrei Busuioceanu, Constantin Brancoveanu, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1989, p. 76.

  247. Documenta Ramaniae Historica, B, Tara Romaneasca, vol. IV, (1536-1550), Bucuresti, 1981, p. 179;

  248. Satenii din satele transilvanene Cincul Mic, Poiana Marului, Sambata de Jos, Somartin, Tamas Pataca isi zalogisera proprietatile lui Constantin Brancoveanu pentru sumele de 6100 florini, 3500 lei, 1000 ughi, 3000 florini si respectiv 1000 taleri (Stefan Grecianu, op. cit., p. 278, doc. din 1708 (7126) august 13.

  249. Vezi si Paul Cernovodeanu, Florin Constantin, Andrei Busuioceanu, Constantin Brancoveanu, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1989, p. 78.

  250. Prin diata ei, doamna Marica lasa mosia Cocora bisericii Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti facand insa precizarea ca „a fost a mamei mele de zestre”. (P.S. Nasturel, Diata doamnei Marica si a lui Constantin Voda Brancoveanu, in „Glasul Bisericii”, anul XIX, 1960, nr. 3-4, p. 318).

  251. Mihna stolniceasa, fosta sotie a lui Ducu Rudeanu, fiica lui Ilie Vornicul din Cornesti, daruieste nepoatei sale, doamna Marica Brancoveanu, un sfert din satul Cornesti judetul Dambovita, fost al surorii Ancuta, moarta fara urmasi (doc. 1691, apr. 20 – Institutul „N. Iorga”). Mai vezi si Paul Cernovodeanu, Florin Constantiniu si Andrei Busuioceanu, Constantin Brancoveanu, Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1989, p. 79

  252. Mosia de la Mileasca este lasata prin diata bisericii Sf. Gheorghe Nou. Ii era de mostenire de la fratele ei, pana Negoescu (P.S. Nasturel, op. cit., p. 318)

  253. Doc. din 1696, sept. … Instit. „N. Iorga”

  254. Doc. din 1696, sept. 20.

  255. Ibid. Doc. din 1696 sept. 20.

  256. Arh. St. Buc., Mitropolia Tarii Romanesti, Rez. LXXXVII/6 (nr. 13).

  257. Documente privind relatiile agrare, p. 258.

  258. P.S. Nasturel, op. cit., p. 319.

  259. Daruind mosia de la Parscov (=Celaru) fiului sau, Constantin, voievodul specifica in actul de donatie: „si sa faca si acolo vii.” (St. Grecianu, op. cit., 272).

  260. Se poate corecta, asadar, cifra de 111 mosii cat se credea pana acum ca a stapanit Constantin Brancoveanu. Vezi Istoria Romaniei, vol. III, Bucuresti, 1964, p. 206. Mai vezi si Academia de Stiinte Sociale si Politice a R.S.R. Institutul de istorie „N. Iorga”, „Constantin Brancoveanu”, Edit. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1989, p. 82.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia

STEFAN Brancoveanu (n. 1685+m. 15 august 1714)
Documente oficiale emise de regine, principese (cazul Transilvaniei) si de doamne (cazul Moldovei si al Tarii Romanesti)
SAFTA BRANCOVEANU – CRETULESCU (6 aprilie 1686 – 7 aprilie 1747)
Documente oficiale care certifica libertatea de actiune a femeilor
RELIGIA ROMANA
BRANCOVENII in EPOCA lui CONSTANTIN BRANCOVEANU
STANCA BRANCOVEANU – ILIAS 1676-1714
ARADUL SI MAREA UNIRE



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu