MONARHIA FEUDALA
In prima jumatate a secolului al XVII-lea se
constata o importanta afluire a elementelor
greco-levantine care vin in numar mare
in Tarile Romane si se infiltreaza in viata
politica si economica a tariilor noastre.
Agravata de o fiscalitate sporita ca urmare a cererilor in
crestere a otomanilor, patrunderea grecilor in dregatorii
si in randul stapanilor de pamant a declansat o
puternica impotrivire a starilor din Tara Romaneasca.
Acestea reusesc sa smulga, in 1631, de la domnul Leon Tomsa
(1629-1632), grec de origine, un hrisov consacrat de Marea Adunare a
Tarii. Prevederile acestui act urmareau sa-i scoata
din tara pe grecii nenaturalizati si sa readuca sub
autoritatea ecleziastica manastirile stapanite de greci.
Hrisovul din 1631 confirma dreptul Adunarii starilor de a-i numi pe ierarhi fara interventia patriarhiei ecumenice. Hrisovul a constituit
insa si o « carta a libertatilor
boieresti » (Charta
libertatum), in care se prevedea
neimpozabilitatea boierilor si intarirea stapanirii lor asupra
pamantului. De dari erau scutiti si preotii si
slujitorii fapt ce a dus la solidarizarea tuturor categoriilor privilegiate
impotriva levantinilor.
Tendinta de consolidare a starilor s-a manifestat puternic
si in Moldova prin Asezamantul lui Miron Barnovschi. El
consolida imunitatea judecatoreasca a domeniilor boieresti si manastiresti si a acordat
scutiri de obligatii fata de stat taranilor de pe
domenii.
.com
