Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » Istorie
Pactul Ribbentropp-Molotov – Romania pierde Basarabia si Bucovina de Nord

Pactul Ribbentropp-Molotov – Romania pierde Basarabia si Bucovina de Nord



Pactul Ribbentropp-Molotov – Romania pierde Basarabia si Bucovina de Nord

Totul a fost precipitat de un eveniment care a luat prin surprindere mediile internationale, respectiv semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov[1]. Dupa ce, la 21 august 1939, in urma a doua luni de discutii sterile purtate de delegatii militari englezi si francezi la Moscova, s-a anuntat ca Uniunea Sovietica poarta negocieri pe 'aceeasi tema cu Germania, la 23 august a venit stirea care a zguduit lumea.

Artizanul Pactului anticomintern, Joachim von Ribbentrop, batea palma cu omologul sau sovietic - Veaceslav Molotov[2].          


Este extrem de semnificativa gandirea pragmatica a lui Stalin in aceasta chestiune expusa Biroului Politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Ia 19 august: „Daca vom accepta propunerea Germaniei privind semnarea pactului de neagresiune cu ea, Germania, desigur, va ataca Polonia si amestecul Frantei si al Angliei in acest razboi va deveni inevitabil. Europa Occidentala va fi supusa unor tulburari si dezordini serioase. In aceste conditii noi avem mari sanse sa ramanem in afara conflictului si putem spera la o intrare avantajoasa in razboi”[3].

Tratatul de neagresiune dintre Germania si Uniunea Sovietica din 23 august 1939, dupa un preambul in care se facea referire la pactul de neutralitate, incheiat intre cele doua state, din 24 aprilie 1926, precum si la „dorinta de a consolida cauza pacii intre Germania si URSS', cuprindea sapte articole.

Pactul a fost important mai ales prin protocolul aditional secret care l-a insotit. Potrivit prevederilor cuprinse in acesta, Germania si Uniunea Sovietica isi imparteau sferele de influenta din Europa de Est. Interesant este faptul ca, pana la atacul din 22 iunie 1941, Stalin a respectat conventia din 1939, dupa cum Hitler a inteles sa fie de acord cu termenii documentului in cazul Poloniei. Victime ale intelegerii celor doi dictatori au cazut, pe langa Polonia, statele baltice si Romania, ultima fiind nevoita sa cedeze in 1940 parti importante din teritoriul national, respectiv Basarabia si nordul Bucovinei.

„Cu ocazia semnarii Tratatului de neagresiune dintre Reichul german si Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotentiarii semnatari din partea celor doua parti au discutat, in cadrul unor convorbiri strict confidentiale, problema delimitarii sferelor lor respective de interes in Europa Rasariteana. Aceste convorbiri au dus la urmatorul rezultat:

l. In cazul unor transformari teritoriale si politice ale teritoriilor apartinand statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordica a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interes atat ale Germaniei, cat si ale URSS, in legatura cu aceasta, interesul Lituaniei fata de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele parti.

2. In cazul unor transformari apartinand statului polonez, sferele de interes, atat ale Germaniei, cat si ale U.R.S.S., vor fi delimitate aproximativ de linia raurilor Narev, Vistula si San. in privinta Europei de Sud-Est, partea sovietica subliniaza interesul pe care-1 manifesta pentru Basarabia. Partea germana isi declara totalul dezinteres fata de aceste teritorii. Acest protocol va fi considerat de ambele parti ca strict secret.'

Pe 30 noiembrie 1939, dupa refuzul Finlandei sa cedeze in fata pretentiilor sovietice, URSS a atacat aceasta tara scandinava. A izbucnit razboiul de iarna, care a durat pana pe 12 martie 1940. Datorita apararii foarte hotarate si bine organizate pe linia Mannerheim[4], sovieticii au trebuit sa se multumeasca doar cu ocuparea Istmului Karelia, a regiunii Karelia Ladogana, a oraselor Viipuri si Sortavala si cu dreptul de a construi o baza navala in Peninsula Hanko (la sud-vest de Helsinki).

Intre 1417 iunie, Uniunea Sovietica a dat ultimatumuri Lituaniei, Estoniei si Letoniei prin care se cerea practic ocuparea militara a celor trei tari. Pe 22 iunie 1940, cu patru zile mai inainte prezentarea ultimatumului cu privire la Basarabia, maresalul Philippe Petain semna capitularea Frantei in fata Germaniei. Cel mai important aliat european al Romaniei si arbitru al relatiilor sovieto-romane isi pierduse o buna parte a teritoriului, inclusiv capitala Paris. Dupa Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia si Lituania, avea sa vanda randul Romaniei, care pierdea Basarabia si Bucovina de nord, in conformitate cu prevederile pactului sovieto-german.



O activitate diplomatica sovieto-germana coordonata a precedat ultimatimul. Guvernul romanesc a raspuns sugerand ca este de acord cu „negocieri imediate asupra unei largi categorii de probleme”. Al doilea ultimatum sovietic de pe 27 iulie a cerut evacuarea administratiei si armatei romane din Basarabia si nordul Bucovinei in patru zile. A doua zi, guvernul roman condus de Gheorghe Tatarescu, dupa ce primise si sfaturi din partea Germaniei si Italiei, a acceptat sa se supuna conditiilor sovietice. Decizia de acceptare a ultimatului sovietic si de executare a unei „retrageri” (s-a evitat folosirea cuvantului „cedare”) din Basarabia si nordul Bucovinei a fost luata in Consiliul de Coroana din noaptea de 2728 iunie 1940.

 Nu este clar daca regele a participat sau nu la discutii, sau daca a votat sau nu. Dintr-o populatie de 3.776.000 de locuitori, (in conformitate cu rezultatele recensamantul din 1930), in teritoriile ocupate de URSS, 2.078.000 (55%) erau etnici romani. Peste 200.000 de locuitori de toate etniile s-au refugiat in Romania in cele cateva zile care au urmat dupa 28 iunie. Guvernul roman a cautat sa evite, chiar daca doar temporar, un razboi cu Uniunea Sovietica. Ca urmare, toate instalatiile militare au fost cedate fara a fi distruse si fara a se trage un singur foc de arma, armata romana avand ordine stricte sa nu raspunda niciunei provocari.

Pe 28 iunie la ora 9:00, prin comunicatul nr. 25 al Marelui Stat Major al Armatei Romane, populatia a fost anuntata in mod oficial despre existenta ultimatumului, despre acceptarea acestuia de catre Bucuresti si despre intentia guvernului de a evacuare a armatei si administratire pe malul drept al Prutului. In conformitate cu prevederile ultimatumului, trei orase cheie – Chisinau, Cernauti si Cetatea Alba – trebuiau sa fie predate sovieticilor pana la ora 14:00. Pana pe 2 iulie, noua granita de-a lungul raului Prut a fost inchisa definitiv. Doar o mica parte a populatiei Basarabiei si Bucovinei a intampinat anexarea sovietica cu sentiment pozitiv.

Cam 200 000 de cetateni au decis sa se refugieze in graba in Romania. In zilele urmatoare, in localitatile mai importante si in unele din garile unde se adunau refugiatii pentru evacuare au avut loc incidente antiromanesti si prosovietice, in care grupuri de tineri fanatizati au atacat, despuiat, batut sau omorat preoti, intelectuali, soldati romani separati de unitate, persoane civile in curs de evacuare. Felul in care aceste grupuri au actionat, inclusiv coordonarea lor cu armata sovietica de ocupatie a lasat sa se intrevada clar esecul administratiei romanesti de a nu scapa de sub control activitatile comuniste si prosovietice in perioada imediat precedenta ocupatiei.

Unele documente militare si civile, produse in acea perioada, indica participarea unor etnici evrei din Basarabia si nordul Bucovinei in proportie mare in aceste grupuri.  Totusi, acesti tineri fanatizati reprezentau o picatura minuscula in totalul populatiei evreiesti din Basarabia si Bucovina de nord, care totaliza circa 270.000 de oameni. Insa, aceste incidente au exacerbat sentimentul antisemit din Romania. Au fost numeroase cazuri de militari romani, atacati de grupuri prosovietice in zilele evacuarii, care dupa trecerea Prutului s-au dedat la actiuni violente impotriva unor evrei nevinovati.

In 1941, regimul lui Ion Antonescu a folosit aceste atacuri ca pretext pentru politica sa de evacuare a evreilor din Basarabia si Bucovina de nord care nu s-au refigiat in adancul URSS in ghettouri si lagare de concentrare in Transnistria, unde foarte multi, daca nu chiar majoritatea au pierit de malnutritie si molime. (Doar cca. jumatate din evreii din Cernauti au scapat de aceasta soarta).

O noua ruptura a Basarabiei de teritoriul romanesc s-a produs astfel in 1940, ca urmare a protocolului aditional secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 1939 si a ultimatumurilor transmise Romaniei de catre Uniunea Sovietica, stat care, in vara lui 1940, la data de 28 iunie 1940, a anexat Basarabia, Bucovina si Tinutul Hertei (acesta nefacand obiectul ultimatului).                         

In timpul retragerii pripite si haotice din aceste teritorii armata si administratia romana au fost supuse la umilinte si asasinate. Aceste actiuni impotriva unor reprezentanti oficiali ai Statului Roman au fost comise de unitati paramilitare sovietice infiltrate si de comunisti. Dupa ce Basarabia a fost ocupata in 1940 de sovietici, Stalin a dezmembrat-o in trei parti.  Partea centrala a fost denumita Republica Sovietica Socialista Moldoveneasca si era formata din 30.000 km², plus 4.100 km² de teritoriu de pe malul stang al Nistrului dintr-o asa zisa republica autonoma moldoveneasca de 8.000 km² care fusese infiintata tot de Stalin in 1924 cu scopul de a avea o baza pentru o ulterioara anexare a Basarabiei. Sudul Basarabiei (de la Marea Neagra) si partea de nord a Bucovinei ce insumau 14.400 km², precum si restul de 4.000 km² din fosta republica autonoma infiintata peste Nistru in 1924, au fost acordate Ucrainei.



Ocupatia sovietica din 1940 a insemnat atat distrugerea sistemului economic cat si al fiintei nationale in Basarabia, fiind deportati zeci de mii de romani in Siberia la dispozitiile date de Stalin. La 14 iulie in acelasi an  familiile romanilor basarabeni au fost dezmembrate si deportate, barbatii fiind trimisi in lagare diferite de cele unde au fost trimise femeile si copii lor. Astfel barbatii au fost deportati in lagare cum ar fi Kozeliscenski (500 barbati), Futilovski (300 barbati), iar restul familiilor lor alcatuite din femei si copii in lagarele din Karaganda si Aktiubinsk (11.000 de persoane). Aceste fapte cutremuratoare s-au repetat si in 1941 (inainte de inceperea eliberarii ordonate de Antonescu), fiind deportati in regiunea Omsk, 6.000 de romani basarabeni, in timp ce in regiunea Kirovsk au fost trimisi 10.000 de romani basarabeni. Dezmembrarea familiilor a fost apilcata si in aceste cazuri, barbatii find separati de familiile lor.



[1] Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut si ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune incheiat intre Uniunea Sovietica si Germania nazista, semnat la Moscova in ziua de 23 august 1939 de catre Viaceslav Molotov, ministru de externe al Uniunii Sovietice si Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al celui de-al Treilea Reich in prezenta lui Iosif Vissarionovici Stalin.

[2] Viaceslav Mihailovici Molotov (nascut in 25 februarie (calendarul iulian)/9 martie 1890 (calendarul gregorian)); decedat in 8 noiembrie 1986), politician sovietic politician si diplomat, a fost unul dintre cei mai importanti conducatori ai guvernului sovietic incepand din deceniul al treilea al secolului trecut, cand a fost propulsat la putere de catre protectorul sau, Stalin, pana in deceniul al saselea, cand a fost destituit din toate functiile de Nikita Hrusciov. A fost principalul semnatar din partea sovietica al pactului de neagresiune sovieto-german din 1939.

[3] Asociatia ProMoTin, 26 de zile, Editura Contrast, Bucuresti, 2006, p. 9

[4] Linia Mannerheim a fost o linie defensiva creata sub conducerea maresalului Carl Gustaf Emil Mannerheim. Linia a aparat Finlanda de invazia rusa in timpul ratboiului sovieto-finlandez din iarna 1939-1940.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Congresul de pace de la Paris 1856
Politica externa a Romaniei
Romania si “Razboiul Sfant”
CUM A APARUT NEAMUL ROMANESC
Batalia de la Stalingrad (1942)
MATEI BRANCOVEANU (n. 1702 – m. 15 august 1714)
BRANCOVENII in EPOCA lui CONSTANTIN BRANCOVEANU
TARILE ROMANE IN SECOLELE XIV-XVI


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu