Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi - apartenenta operei la genul si specia literara

ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi - apartenenta operei la genul si specia literara





ALEXANDRU LAPUSNEANUL, de Costache Negruzzi - apartenenta operei la genul si specia literara

      Publicist, traducator, poet, dramaturg, prozator, filolog, creator al nuvelei romanesti, neegalata pana astazi, Costache Negruzzi este un deschizator de drumuri in literatura romana  moderna, ' un clasic al romantismului' (Al. Piru).

       Opera sa respecta, in general, pricipiile promovate de 'Dacia literara'. Partea ei cea mai valoroasa este inspirata din realitatile social- istorice romanesti si din folclor. Adversar al purismului latinist, Negruzzi se pronunta pentru o limba literara unita, fara neologisme de prisos, pentru inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin si adoptarea unei ortografii fonetice.

       In volumul'Pacatele tineretelor'(1857),scriitorul a grupat productiile sale in proza in  trei sectiuni:'Amintiri din junete', 'Fragmente istorice', 'Negru pe alb-Scrisori la un prieten', iar pe cele in versuri intr-o sectiune aparte , intitulata ironic de autor 'Neghina si palamida'.

       Costache Negruzzi este initiatorul unor specii literare inedite in acel moment in literatura romana: proza memorialistica, ('Cum am invatat romaneste'), nuvela romantica('Zoe', ' O alergare de cai'), 'anecdotul istoric 'Aprodul Purice', aparut in 1837, inaintea 'Daciei literare'), schita portretistica ('Fiziologia provintialului, 'Reteta'), fabulosul si proverbialul din povestile lui Creanga sunt prefigurate in 'Scrisoarea XII-Pacala si Tandala'.

        Aflat la temelia literaturii romane moderne, in opera sa se reflecta modalitatile artistice ale epocii clasice si romantice. Scritor plin de spirit, in opera lui Negruzzi sunt prezente ironia si umorul, vorbirea in sentinte si aforisme ca la clasici.

         In acest peisaj literar atat de bogat, nuvela ' Alexandru Lapusneanul'ocupa un loc de exceptie. Aparuta  in primul numar al revistei 'Dacia literara', in 1840, cu titlul 'Scene istorice din cronicele Moldovei', 'Alexandru Lapusneanul' confirma dezideratul exprimat de M. Kogalniceanu in articolul- program ' Introductie': promovarea unei literaturi originale si inspiratia din istoria nationala. Astfel, Costache Negruzzi este autorul primei  nuvele istorice din literatura romana, deschizand seria scrierilor inspirate din trecut, de la 'Mihnea Voda cel Rau', de Al. Odobescu si pana la romanul istoric sadovenian.

      // Nuvela este o specie a genului epic in proza, de intindere medie, avand o constructie riguroasa, un singur fir narativ si personaje relativ putine, care graviteaza in jurul personajului central, puternic reliefat. Perspectiva narativa tinde , in general, spre obiectivare, naratorul neimplicandu-se in subiect si detasandu-se de personaje. Nuvela se caracterizeaza prin concizia intrigii si prin aparenta verosimilita faptelor. Nuvela poate fi: psihologica, fantastica si mitica si istorica.

       Nuvela istorica are ca subiect de inspiratie vechile cronici, personajele ei fiind modele (sau antimodele) de domnitori ai timpurilor istorice. Universul intamplarii (o domnie, lupta pentru tron, o batalie) devine subiect de fictiune, iar personalitatea istorica devine personaj, de cele mai multe ori , principal. Cronologia este lineara, (fara plonjari in timp), iar finalul concentreaza in mod artificial intregul si                            coincide cu sfarsitul personajului. Faptele evocate sunt semnificative, dezvaluind momente esentiale din viata personajului si evolutia acestuia. De asemenea, sunt ilustrate mentalitati, comportamente, relatii sociale, obiceiuri, vestimentatie, limbaj specifice epocii.

       Tema nuvelei se refera la politica de ingradire a marii boierimi de catre domnitor, in cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul(1564-1569).De asemenea, nuvela trebuie citita si din perspectiva moderna, ca o parabola despre vina si pedeapsa, despre destin,si damnare, despre urmarile pe care le pot avea actele unui conducator, atunci cand la baza lor sta un sambure demential.

       In ceea ce priveste perspectiva narativa, naratorul este omniprezent si omniscient, dominant obiectiv, dar subiectivizeaza usor naratiunea prin epitete de caracterizare ('tiran', 'curtezan','miselul boier','desantata cuvantare').Modurile de expunere sunt: naratiunea (facuta la persoana a III-a), descrierea,cu functie anticipativa si simbolica si dialogul, predominant.

      Incipitul si finalul se remarca prin sobrietate, iar stilul lapidar se aseamana cu cel cronicaresc. Paragraful initial rezuma evenimentele care motiveaza atitudinea lui vindicativa. Scriitorul evoca contextul istoric si politic numind tari, orase, domnitori:'Lapusneanul se inturna acum sa izgoneasca pre rapitorul Tomsa si sa-si ia scaunul, pre care nu l-ar fi pierdut , de nu ar fi fost vandut de boieri'.Finalul consemneaza sfarsitul tiranului in mod concis, obiectiv, amintind de stilul cronicaresc, iar mentionarea portretului votiv sustine verosimilitatea:' Acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul, care lasa o pata de sange in istoria Moldovei'.

        Punctul de plecare este 'Letopisetul Tarii Moldovei' de Grigore Ureche, iar revolta poporului este luata din cronica lui Miron Costin. C. Negruzzi modifica insa unele din datele cronicii lui Ureche, in sensul sublinierii unor trasaturi ale personajelor.Scriitorul modifica adevarul istoric (Motoc moare, in realitate, la Liov) Scriitorul se distanteaza de realitatea istorica prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica asupra istoriei , influentata de ideologia pasoptista.

     Cea dintai calitate a nuvelei consta in faptul ca autorul a creat o actiune densa, cu un ritm alert, in care intamplarile sunt memorabile, iar personajele sunt puternic individualizate.

      Structura  nuvelei este de factura clasicista :sobra, echilibrata, intr-o arhitectura organizata in patru capitole, avand, fiecare, un moto care exprima ideea substantei epice (dupa modelul romantic). Ele au fost asemanate cu cele patru acte ale unei drame, intrucat fiecare parte marcheaza clar cate unul dintre momentele subiectului.

      Prima parte a nuvelei, in care este infatisata intoarcerea voievodului si intalnirea sa cu cei patru boieri, constituie expozitiunea.Pierzandu-si tronul in prima domnie(din pricina ca boierii, in frunte cu Motoc, il tradasera ), Lapusneanul se intoarce cu oaste otomana, hotarat fiind sa si-l ia. In apropiere de Tecuci, este intampinat de o solie trimisa de Tomsa , din care faceau parte vornicul Motoc, postelnicul Veverita, spatarul Spancioc si Stroici.Acestia il cer sa se intoarca, sa renunte la scaunul domnesc, intrucat poporul nu-l vrea si nici nu-l iubeste.

       Raspunsul lui Lapusneanul este memorabil:'Daca voi nu ma vreti, eu va vreusi daca voi nu ma iubiti, eu va iubesc pre voi..'Boierii pleaca, fara Motoc; el ramane langa domnitor,care ii reproseaza tradarile anterioare. Prevestind, printr-o aluzie transparenta, destinul celorlalti boieri moldoveni, Lapusneanul ii spune lui Motoc:'Te voi cruta, caci imi esti trebuitor, ca sa ma mai usurezi de blastamurile norodului.Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul.' Cuvintele domnitorului exprima setea lui de putere. Din acest moment, in termeni moderni, Puterea va deveni un adevarat 'personaj' cu ajutorul caruia Lapusneanul isi va indeplini 'osanda'de a varsa sange.

       In schimb, Motoc, ii saruta mana, 'asemenea cainelui care, in loc sa muste, linge mana care-l bate'.Setea de putere si dorinta de razbunare constituie intriga nuvelei.

   In capitolul al doilea, de teama sa nu-si piarda tronul, voievodul isi incepe seria actelor sale dementiale: ar- de cetatile, confisca averile boierilor si ii omoara pe multi dintre ei, cu si fara motiv. Moto-ul 'Ai sa dai sama, doamna!'este replica la interventia domnitei Ruxanda de a tempera conflictul generator de ura si razbunare. Domnitorul ii promite 'un leac de frica'.De data aceasta, puterea se oglindeste tragic in sufletul,

   unei vaduve  in ale carei cuvinte vina voievodului cere pedeapsa cereasca. Capitolul al II-lea, cu tot cortegiul de intamplari cae il formeaza , constituie desfasurarea actiunii.

       Capitolul al III-lea este centrat pe momentul culminant al actiunii care este gradat in trei scene:cuvantarea ipocrita a domnitorului in biserica din Suceava, ospatul de la palatul domnesc si uciderea celor 47 de boieri,urmate de 'dreptatea'facuta multimii prin sacrificiul servilului si lasului Motoc.

      In timp ce boierii sunt la ospatul 'de impacaciune' dat de Lapusneanul, poporul adunat in fata palatului cere capul lui Motoc.Acesta moare ucis de multime. Este antologica replica domnitorului la dispretul exprimat de Motoc fata de popor:' Eu sunt boier mare, ei sunt nuste prosti.' '-Prosti, da' multi.', cuvinte care subliniaza faptul ca Lapusneanul era constient de forta maselor si de importanta canalizarii ei in directia dorita. Din capetele boierilor ucisi, domnitorul face o piramida pe care i-o arata doamnei ca'leac de frica.' Al treilea moto constituie tot o oglindire a puterii in constiinta multimii care si-o reprezinta printr-un substitut: Motoc.'

         'De ma voi scula pre multi am sa popesc si eu' este capitolul ultim care cuprinde deznodamantul

nuvelei: cel care 'nazuise dupa mantuire'se refugiase in cetatea Hotinului si, bolnav fiind, se calugarise de teama iadului. Trezit din lesin si vazandu-se imbracat in haina monahala, este cuprins de furie si de paroxism., amenintand ca-l va ucide pe fiul sau, Bogdan. Obligata sa aleaga intre sot si fiu, doamna Ruxanda il otraveste pe cel dintai cu otrava adusa de Spancioc si Stroici.Eroul romantic este infrant.

      Conflictul nuvelei este complex si pune in lumina personalitatea puternica a lui Lapusneanul. Conflictul exterior  este de ordin social: lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Impunerea autoritatii domnesti in fata oligarhiei boieresti a constituit in secolul al XVI-lea o necesitate. Dar intentia, buna in aparenta, este dublata de setea de razbunare a domnitorului care isi schimba comportamentul in a doua domnie si devine un tiran. Conflictul secundar, intre domnitor si Motoc este anuntat in primul capitol si incheiat in al treilea.

    Limitarea temporala si spatiala a actiunii unei nuvele constituie o alta trasatura  a speciei. Timpul si spatiul sunt precizate si confera verosimilitate naratiunii: intoarcerea lui Lapusneanul , la a doua domnie. Faptele se petrec la Suceava si in cetatea Hotinului, timp de patru ani (perioada relativ scurta ).

    In nuvela istorica'Alexandru Lapusneanul'se imbina armonios trei curente literare: clasicismul, realismul si romantismul. Clasicismul este reprezentat  prin echilibrul compozitiei (in sensul ca nuvela are patru capitole care au fost comparate cu actele unei piese de teatru ), conflictul (care evolueaza gradat), mesajul operei, stilul concis, echilibrul dintre termenii arhaici si cei moderni, ca si simplitatea topicii, ultima trasatura indreptatindu-l pe N.Iorga sa-l caracterizeze pe C. Negruzzi prin cuvintele:' cel mai limpede zi cel mai mladios din povestitorii romani'.

        Realismul se concretizeaza in viziunea asupra unor personaje si in faptul ca autorul este obiectiv, detasat de evenimente : de acelasi curent tine si imaginea multimii din capitolul l III-lea-prima scena de masa din literatura romana.ceea ce constituie valoarea acestei nuvele este insa ' echilibrul intre conventia romantica si realitatea individului'.( Calinescu).

       Romantismul este prezent in ideea instabilitatii istoriei (succesiunile rapide la tronul Moldovei , crimele care le-au precedat), in antiteza angelic- demonic , realizata la nivelul personajelor Ruxanda- Lapusneanul. Culoarea locala (realizata prin descrierea bogata a vestimentatiei, a obiceiurilor, a protocolului de la curte) si destinul personajului pricipal sunt alte dovezi ale prezentei acestui curent.

      O alta trasatura a nuvelei este faptul ca atentia scriitorului se indreapta spre reliefarea puternica a personajelor. Cel mai important dintre acestea este Alexandru Lapusneanul , personaj romantic, exceptional, care actioneaza in situattii exceptionale( de exemplu in scena uciderii boierilor). El intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud.El este un antierou construit pe baza antitezei dintre calitatile si defectele sale extreme. Pentru a-l caracteriza, autorul foloseste mai multe mijloace : notarea reactiilor fizice( ochii care clipesc mereu, rasul sinistru din scena uciderii colective), nararea detaliata a actiunilor sale energice si neasteptate , prezentarea relatiilor cu celelalte personaje,toate ajuta la dezvaluirea unui om impulsiv, violent. Conflictul dintre el si boieri scoate in evidenta o cruzime diabolica , o tenacitate si o hotarare de neclintit in realizarea planurilor propuse. 

      Este inteligent si viclean (stiind sa-si atraga norodul si sa-i insele pe toti cu prefacutele lui pareri de rau), Bun cunoscator al psihologiei multimii, i-l ofera gloatei pe Motoc, potolindu-i astfel pofta de sange. In ultima scena, temutul voievod devine un simplu om care se zbate in chinurile mortii si implora sa fie ucis, pentru a scapa de dureri. Personajul este caracterizat direct (de catre narator, de alte personaje, autocaracterizare), si indirect (prin fapte, limbaj, comportament, gesturi, atitudine). Forta exceptionala a personajului domina relatiile cu celelalte personaje, care, in general, sunt manipulate de domnitor. Acesta insa, nu este tratat in mod realist, ci in mod romantic, fiind un personaj de exceptie pus in imprejurari exceptionale.

      Doamna Ruxanda contrasteaza puternic cu sangerosul ei sot. Fiica a bunului Petru Rares, frumoasa si gingasa ca o floare, trista doamna are un suflet generos, manifestand compasiune fata de cei napastuiti. Daca voievodul reprezinta un Demon, sotia lui este un Inger, chiar daca va fi nevoita sa treaca prin toate cercurile infernului.

      Vornicul Motoc este un boier batran, intrigant si perfid. Il vinde pe Lapusneanul (in prima domnie) pentru a trece de partea lui Tomsa, apoi il va trada si pe acesta, pentru a intra in gratiile lui Lapusneanul, cu toate ca nu-l iubea. Este las in fata primejdiei, comportandu-se grotesc in timp ce incearca sa-l determine pe domn sa nu-l dea multimii.

      Personajul colectiv, multimea revoltata de targoveti, apare pentru prima data in literatura noastra. Psihologia multimii este surprinsa cu finete, in mod realist: strangerea norodului la portile curtii domnesti din

Cauza unor vesti nelamurite, descumpanirea gloatei care'venise fara sa stie pentru ce au venit si ce vrea' in fata intrebarii armasului, glasurile izolate care exprima nemultumirile, in sfarsit, rostirea numelui Motoc, in care toti vad un vinovat pentru toate suferintele:'-Motoc sa moara!-Capul lui Motoc vrem!'  Odata cererea satisfacuta, multimea 'multamindu-se de asta jertfa, se imprastie.' Arta naratorului este de a surprinde gradat starile psihologice ale multimii prin notatii scurte, care separa replicile personajelor asemenea indicatiilor scenice dintr-o drama:'Prostimea ramase cu gura cascata.Toate glasurile se facura un glas'

      Limbajul contine expresii populare('ramase cu gura cascata'), regionalisme fonetice('gasand'), dar forta de sugestie au neologismele care conserva forma de secol XIX, unele fiind integrate in figuri de stil:'eho', 'idra'.Limbajul personajelor este unul dintre pricipalele mijloace de caracterizare si concentreaza atitudini, reda trasaturi in mod indirect, prin replicile memorabile:'Daca voi nu ma vreti, eu va vreau'

       Modalitatile narariirealizate in nuvela sunt: relatarea, prezentarea. Marcile prezentei naratorului sunt:topica afectiva('desantata adunare')utilizata in caracterizarea directa sau lexicul combinat(arhaisme si regionalisme pentru a conferi culoarea locala).

      Stilul narativ se remarca prin concizie, sobrietate, claritate, echilibru intre tremenii arhaici si neologici, frecventa gerunziului, simplitatea topicii.Stilul indirect alterneaza cu stilul direct, realizat prin dialog si interventie izolata.Coexistenta elementelor romantice cu elemente clasice intr-o opera literara este o trasatura a literaturii pasoptiste.

      Asadar, opera literara 'Alexandru Lapusneanul'este o nuvela istorica de factura romantica cu elemente clasice si realiste, deschizand seria scrierilor de inspiratie istorica, de la nuvelele lui Alexandru  Odobescu (Mihnea Voda cel Rau si Doamna Chiajna) si pana la romanul istoric sadovenian.

     Valoarea nuvelei este exprimata prin afirmatia criticului G. Calinescu:' nuvela ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet daca ar fi avut in ajutor  prestigiul unei limbi universale'.   






.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Simbolismul
MOARA CU NOROC de Ioan Slavici - demonstratie ca e nuvela
Personalitatea si formatia intelectuala. periodizari
Mircea MALUT - biografie, opera si referinte critice
Traditionalismul
STILISTICA FUNCTIONALA
ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Imn lui Stefan cel Mare, de V. Alecsandri - apartenenta la genul si specia literara





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu