Analiza literara a basmului si Contributia lui Ion Creanga

Analiza literara a basmului

Elementele traditionale

Tema lui Ivan Turbinca este una populara bine cunoscuta, aceea ca datorita darurilor miraculoase primite de la Dumnezeu un om din popor isi poate bate joc de diavoli si de moarte si astfel ajunge la o varsta inaintata. E posibil ca Ion Creanga sa-l fi ales pe soldatul rus Ivan drept personaj al acestui basm tocmai pentru ca anul publicarii basmului coincide cu razboiul de independenta din anii  1877 -1878. In aceasta perioada Moldova era traversata de trupele rusesti atat spre Bulgaria, cat si in retragere spre Rusia. . Despre Ivan se poate spune ca este un soldat universal ca cei despre care se realizeaza filme in anii nostri. Prin forta si istetimea lor, acesti soldati trec peste obstacole inimaginabile pentru un simplu muritor de rand. Chiar ideea nemuririi lui Ivan simbolizeaza faptul ca metehnele, obiceiurile, faptele bune si faptele rele ale soldatilor sunt neschimbate de mii de ani.

Basmul "Ivan Turbinca" respecta fondul basmul popular, reluand motivul existentei umane limitate in timp. Spre deosebire de basmul "Tinerete fara batranete si viata fara de moarte", personajul principal nu este un tanar, ci din contra este un batran uitat de timp. Invingerea mortii nu-i aduce fericirea, ci prelungeste agonia batranetii.

• Compozitional basmul Ivan Turbina are o intindere similara cu a basmelor populare, chiar daca tema este complexa, nu are o dezvoltare prea lunga sau de prisos. Basmul este bine inchegat, se desfasoara dupa un plan dinainte fixat, diversele parti inlantuindu-se logic.

• Subiectul basmului se organizeaza gradat, cu ajutorul repetitiei.

Se respecta cifra magica 3

a. Trei locuri pe unde umbla Ivan : conacul boieresc, raiul si iadul .

b. Moartea mananca 3 ani padure batrana , 3 ani padure tanara si 3 ani numai smicele.

c. Ivan cere ragaz de la Dumnezeu 3 zile sa se pregateasca de moarte.

• Creanga foloseste formule introductive, mediane, si finale care marcheaza structura basmului:

a.       "Amu cica era odata un rus."

b.     "Si cum mergea Ivan." ;  "Si merge Ivan, merge, merge."; " pornind se duce inaintea lui Dumnezeu ."; "nemailungind vorba indata si porneste spre iad." . "Moartea porneste prin codri."

c.      "Si asa a trait Ivan cel fara de moarte veacuri nenumarate. Si poate ca si acum a mai fi traind, daca n-a fi murit.

• Personajele sunt :  . a. personaje reale :

soldatul, boierul, satenii, mai-marii si tovarasii de oaste.

b.      personaje miraculoase (fabuloase) :  Dumnezeu, Sfantul Petre, dracii, Moartea.

Elementele de miraculos si fantastic sunt prezente si prin inzestrarea personajului principal cu forte supranaturale : turbinca

Basmul este o pledoarie pentru valorile etern umane, pentru bine, si frumos - personajul Ivan sfarseste prin a fi pedepsit datorita nesupunerii, dupa ce fusese rasplatit pentru milostenie.

Contributia  lui Creanga

Ion Creanga a avut talentul de a adauga basmelor populare profunda sa originalitate. In toate basmele sale Ion Creanga imprima o nota specifica lui: culoarea locala. George Calinescu sesiza : "Tot ce in genere e transcendent in poveste, la Creanga e readus pe pamant si micsorat, si Dumnezeu si Sfantul Petre par a fi de prin Humulesti." .

Personajele sale sunt extrem de vii, sunt rupte din realitate, ele se manifesta si se poarta natural. Pentru a infatisa principalii actori ai basmelor sale, Creanga nu are nevoie de descrieri minutioase. Exceleaza in special, in a fixa un gest sau o atitudine in cadrul unor schite. Iata cateva exemple dintre multe altele :

a. Si rusul acela , din copilarie se trezise in oaste. Si slujind el cateva soroace de-a randul , acum era batran. Si mai-marii lui, vazandu-l ca si-a facut datoria de ostas, l-au slobozit de la oaste, cu arme cu tot, sa se duca unde-a vrea, dandu-i si doua carboave de cheltuiala. .

b. Prins de Domnul in flagrant delict de minciuna : Ivan lasa capul in jos, si tacand incepe a face fete-fete. . c. "Moartea atunci inghitind noduri, porneste prin dumbravi, lunci si huceaguri suparata ca vai de ea. Si de voie, de nevoie, incepe cand a roade la copaci tineri, cand a forfaca smicele si nuiele de-i paraiau maselele si o dureau salele si grumazii, intingandu-se la plopii cei inalti si plecandu-se atata pe la radacinile celor tufari, dupa mladite fragede. Se zamorea si ea sarmana cum putea."

d. "Turbinca, manca-o-ar focul s-o manance, zicea Moartea; ducandu-se la rai, ca si cum ar fi mers la spanzuratoare. Nu stiu ce sa mai zic si despre Dumnezeu, ca sa nu gresesc. Pesemne c-au ajuns si el la mintea copiilor, Doamne iarta-ma, de i-au dat lui Ivan cel nebun atata putere asupra mea. Bine mi-ar parè sa-l vad si pe Dumnezeu intr-o zi, cat de mare si puternic, in turbinca lui Ivan; ori de nu macar pe sfantul Petrea; numai atunci mi-ar crede si mie."

Pentru a dinamiza scenele, Creanga utilizeaza dialogurile. Limbajul popular nu da intrebuintare aproape niciodata stilului indirect, asa ca dialogurile sunt destul de intinse , chiar daca replicile luate fiecare in parte sunt scurte . De exemplu dialogul purtat de Ivan cu Sfantul Petre la poarta raiului :

Cine-i acolo?

Eu.

Cine eu?

Eu, Ivan.

Si ce vrei?

Tabacioc este?

Nu-i.

Votchi este?

Nu-i.

Femei sunt?

Ba.

Lautari sunt?

Nu-s, Ivane, ce ma tot chihaiesti de cap?

Dar unde se gasesc toate aceste?

La iad, Ivane, nu aici.

Dialogul este imbinat cu naratiunea si cu scurte descrieri in scena in care Ivan, parasit de Dumnezeu, trage pe sfoara Moartea, care vine sa-l ia :

" Dar n-apuca Ivan a sfarsi bine vorba din urma, si numai iaca se si trezeste cu Moartea in spate :

Ei, Ivane, gata esti?

Gata, raspunse el, zambind.

Daca esti gata, hai! Asaza-te mai rapede in racla, ca n-am vreme de pierdut. Poate ma mai asteapta si altii, sa le dau ravas de drum.

Ivan atunci se pune in racla cu fata in jos.

Nu asa, Ivane, zise Moartea.

Dar cum?

Pune-te cum trebuie sa sada mortul.

Ivan se pune intr-o rala, si lasa picioarele spanzurate afara.

Dar bine, Ivane, una-i vorba, alta-i treaba; mult ai sa ma tii? Pune-te, ma frate, bine, cum se pune!

Ivan atunci se intoarse iar cu fata in jos, cu capul balalau intr-o parte si iar cu picioarele afara.

A. ra.ca de mine si de mine! Dar nici atata lucru nu stii? Se vede ca numai de blestematii ai fost bun, in lumea asta. Ia fugi de-acolo, sa-ti arat eu, nebunule ce esti!

Ivan atunci iese din racla, si sta in picioare umilit. Iar Moartea, avand bunatate a dascali pe Ivan, se pune in racla cu fata in sus, cu picioarele intinse, cu mainile pe piept si cu ochii inchisi, zicand:

- Iaca asa, Ivane, sa te asezi.

Ivan atunci nu pierde vremea, si face tranc!. capacul deasupra; incuie lacata, si cu toata rugamintea Mortii, umfla racla in spate si se duce de-i da drumul la o apa mare, curgatoare, zicand:

Na! Ca ti-am facut conetul. De-acum du-te pe apa Sambetei. Si sa iesi din racla cand te-a scoate bunica din groapa."

Versurile care in alte basme abunda, lipsesc in Ivan Turbinca. Versurile sunt inlocuite de proza rimata :

"Soparcai cu cine soparcai, dar cu Ivan nu soparcai!"

"Daca dai nas lui Ivan ti se suie pe divan!"

"Cat e lumea si pamantul, pe cuptior nu bate vantul!"

Totusi si acest basm are o nota aparte data de folosirea expresiilor rusesti ce dau autenticitate personajului principal, sporindu-i veselia, facandu-l simpatic cititorului si ascultatorului.

Umorul este intretinut prin observatiile si reflectiile, glumete sau satirice ale autorului. La Creanga aceste interventii apar in numar mult mai mare decat la basmele populare, sau la alti autori. Povestitorul a adaugat glumelor imprumutate din fondul traditional , unele provenind din imaginatia sa proprie, la cuvintele regionale pline de savoare, adaugand cuvinte inventate de el insusi, obtinute prin derivare sau compunere. Faptul acesta n-ar trebui sa ne mire, dat fiind dispozitia sa joviala si, uneori caustica

Gratie acestei bune dispozitii, care se manifesta in toate basmele, Povestile lui Creanga au o nota foarte personala, unica in literatura romana.