Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
“Catre Galateea” - comentariu

“Catre Galateea” - comentariu



“Catre Galateea” - comentariu

 

            Poezia “Catre Galateea”, din volumul “Dreptul la timp”, orienteaza inca din titlu asteptarile cititorului catre planul povestii mitice din care este preluat cunoscutul personaj feminin. De fapt, pana sa fie un personaj, o fiinta, Galateea fusese o minunata statuie de fildes, de care propriul ei creator, Pygmalion, se indragostise. Tema creatiei si tema dragostei se impletesc deci in acest mit si ele trec, legate in acelasi fel, si in poemul lui Nichita Stanescu. Acesta incepe ex abrupto, intr-un mod destul de caracteristic poetului, si se dezvolta, apoi, pe un tipar reluat, la o intensitate tot mai inalta, in cele trei strofe. In primul vers al fiecarei strofe apare predicatul “stiu”, de care se leaga, in cascada, numeroase si variate complemente si completive directe, “introduse”- ca o marca suplimentara a omniscientei eului liric- prin adjectivul nehotarit “tot”/”toate” (“iti stiu toate timpurile, toate miscarile, toate parfumurile”, “Stiu tot ce tu nu stii niciodata, din tine”). Pe un tipar vizibil “construit”, poemul desfasoara larg o retorica bine studiata a anticiparii omnisciente: eul liric cunoaste nu doar toate “atributele” celei careia i se adreseaza, ci si “bataia inimii care urmeaza bataia ce-o auzi” si “sfarsitul cuvantului a carui prima silaba tocmai o spui”. El este un creator fara majuscula divina, un mic demiurg aflat cu cativa pasi inaintea acelora posibili –intr-un viitor inca incert- ai creaturii inca neinsufletite, pe cale de a primi aburul vietii; si e firesc sa fie asa, caci ea iese din proiectul lui, dintr-o omniscienta si o omnipotenta figurate in tulburatoare imagini ale cuprinderii: “Stiu tot ce e mai departe de tine,/ atat de departe incat nu mai exista aproape--/ dupa-amiaza, dupa-orizontul, dincolo-de-marea/ si tot ce e dincolo de ele,/ si atat de departe, incat nu mai are nici un nume.” Un gest curios al demiurgului rastoarna, insa, spectaculos, acest raport de forte (care este, de fapt, un raport al intaietatii creatorului fata de creatia sa); el este infatisat de trei ori in cele trei strofe care debuteaza cu marcarea omniscientei sale, ingenunchind in fata sculpturii sale, pe pietre: “si nu mai am rabdare si genunchiul mi-l pun in pietre”, “De aceea-mi indoi genunchiul si-l pun/ Pe genunchiul pietrelor, care-l ingana”, “si pietrele –pietrele umbre de piatra/ ale genunchiului meu,/ pe care mi-l plec in fata ta. Poate ca Galateea din poemul lui Nichita Stanescu este o sculptura din piatra, nu din fildes, ca in mitul antic –altfel se explica mai greu insistenta poetului in crearea acestui cadru “pietros” al ingenuncherii simbolice. Sau poate ca aceasta ingenunchere pe pietrele dure si taioase da o senzatie mai exacta a efortului si a suferintei pe care creatorul trebuie s-o indure pentru a-si vedea visul implinit. In timp ce copacii devin “umbre de lemn ale vinelor tale”, iar raurile “miscatoare umbre ale sangelui tau » (imagini memorabile, sugerand vitalitatea nascanda si debordanta a sculpturii, acoperind, prin clocotul sangelui ei, fosnetul copacilor si curgerea sonora a raurilor), pietrele raman niste “umbre de piatra/ ale genunchiului meu”, fixandu-l pe creator intr-o imagine a umilintei asumate, o umilinta dureroasa si la figurat, dar mai ales la propriu. Umilinta naste rugamintea, sau, mai bine zis, rugaciunea: sintagma “si ma rog de tine” se repeta in fiecare strofa a poemului, intr-un crescendo din ce in ce mai evident catre un punct culminant –repetat si acesta de trei ori la finalul fiecarei strofe. Punctul culminant al “monologului” pasionat pe care-l rosteste creatorul in fata Galateei inca mute este concentrat intr-un verb: “naste-ma”. In forma imperativa, repetat de doua ori in ultimul vers al poemului, acest verb condenseaza intreaga suferinta, intreaga tanjire a creatorului indragostit de propria creatie –careia el, de fapt, i-a dat forma, smulgand-o din materia bruta, amorfa, si creand-o dupa tiparele imaginatiei si ale sensibilitatii sale. Raportul vital si estetic s-a schimbat spectaculor si tulburator; creatia este implorata sa dea nastere creatorului, caci, daca de forta artistului depinde frumusetea vie a artei, de frumusetea artei depinde nemurirea artistului. Asadar, creatorul si creatia se nasc si se sustin reciproc.


            Se observa ca Nichita Stanescu exclude, in aceasta prelucrare si preluare a mitului, interventia zeului din Olimp, a Afroditei catre care se indrepta, in versiunea antica, rugaciunea lui Pygmalion. Acum, ruga creatorului se indreapta chiar asupra creatiei sale, intr-o tensiune a relatiei si a asteptarii (in cele din urma implinita) specifica, de asemenea, lui Nichita Stanescu. Din aceasta tensiune se naste, aici, pe pamant si pe pietrele sterpe, scanteia divina care insufleteste si da viata; din acest fluid de energie iese sangele cald al Galateei –asa cum, tot dintr-o energie erotica, se nastea, in “Poveste sentimentala”, materia. Din sensibilitatea tragica a lui Bacovia a aparut minunatul vers “aud materia plangand”. In viziunile intemeietoare ale lui Nichita Stanescu, chiar si obiectele neinsufletite capata, prin captarea unui fluid vital, dreptul la existenta, dreptul la timp.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




IPOSTAZE ALE PERSONAJULUI IN ROMAN
ALTE PERSONAJE: acolitii, zeul cu cap de leu
CEREMONIALUL NUPTIAL - simbol al vietii omenesti
Nuvela psihologica MOARA CU NOROC (apartenenta la specie)
Consultanta si expertiza in publicitate - Analiza Sitcom The Nanny
Cultura și literatura romana in secolul XVI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Boierii mintii: intelectualii romani intre grupurile de prestigiu si piata libera a ideilor (prezentare de text)


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu