Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
DACIA LITERARA - INTRODUCTIE - text integral

DACIA LITERARA - INTRODUCTIE - text integral



DACIA LITERARA - INTRODUCTIE

- text integral -

            La anul 1817, d. Racocea, c[hezaro] c[raiesc] translator romanesc in Lemberg, publica prospectul unii foi periodice ce era sa iasa pentru intaiasi data in limba romaneasca. Planul sau nu se putu aduce in implinire. La anul 1822 d. Z. Carcalechi, in Buda, cerca pentru a doua oara o asamine intreprindere, dar si aceasta fu in zadar. In sfarsit, la 1827, d. I. Eliad vru, si ar fi putut, pe o scara mult mai mare, sa ispraveasca aceea ce Racocea si Carcalechi nu putura face. Ocarmuirea de atunce a Tarei Romanesti nu-i dadu voia trebuincioasa. Asa, putinii barbati carii, pe atunce, binevoia a se mai indeletnici inca cu literatura nationala, perdura nadejdea de a vede vreodata gazete romanesti. Numai doi oameni nu perdura curagiu, ci asteptara toate de la vreme si de la impregiurari. Acestii fura d. aga Asaki si d. I. Eliad; unul in Moldavia, altul in Valahia pastra in inima lor focul luminator a stiintelor. Asteptarea lor nu fu inselata. Impregiurari cunoscute de toti le venira intru ajutor. Asa, la 1 iunie 1829, in Iasi, Albina romaneasca vazu lumina zilii pentru intaiasi data. Putin dupa ea, se arata si Curierul romanesc in Bucuresti. De atunce unsprezece ani sunt aproape; intre alte multe inaintari ce s-au facut in ambele principaturi, literatura n-au ramas in lenevire. Ajutata de stapanire, aparata si imbogatita de niste barbati mari si patrioti adevarati, a caror numi vor fi trainice ca veacurile, inlesnita prin miile de scoli ce s-au facut in targurile si satele Moldovalahiei, literatura noastra facu pasuri de uries, si astazi se numara cu mandrie intre literaturile Europei.


            Dupa Albina si dupa Curier, multe alte gazete romanesti s-au publicat in deosebitele trii mari provincii a vechei Dacii. Asa, in putina vreme am vazut in Valahia: Muzeul national, Gazeta teatrului, Curiozul, Romania, Pamanteanul, Mozaicul, Curierul de imbe sexe, Vestitorul bisericesc, Cantorul de aviz; in Moldova: Alauta romaneasca, Foaia sateasca, Oziris; in Ardeal: Foaia duminicei, Gazeta de Transilvania si Foaia inimei. Unele dintr-insele adeca acele care au avut un inceput mai statornic traiesc si astazi, celelalte au pierit sau din nepasarea lor, sau din vina altora. Cele mai bune foi ce avem astazi sunt Curierul romanesc, subt redactie d. I. Eliad, Foaia inimii a d. Barit si Albina romaneasca, carea in anul acesta, mai ales, au dobandit imbunatatiri simtitoare. Insa, afara de politica, care li ia mai mult de jumatate din coloanele lor, tustrele au mai mult sau mai putin o colora locala. Albina este prea moldoveneasca, Curierul, cu dreptate poate, nu prea ne baga in seama. Foaia inimii, din pricina unor greutati deosebite, nu este in putinta de a ave impartasire de inaintirile intelectuale ce se fac in ambele principaturi. O foaie, dar, carea, parasind politica, s-ar indeletnici numai cu literatura nationala, o foaie carea facand abnegatie de loc, ar fi numai o foaie romaneasca si, prin urmare, s-ar indeletnici cu productiile romanesti, fie din oricea parte a Daciei, numai sa fie bune, aceasta foaie, zic, ar implini o mare lipsa in literatura noastra. O asemenea foaie ne vom sili ca sa fie Dacia Literara; ne vom sili, pentru ca nu avem sumeata pretentie sa facem mai bine decat predecesorii nostri. Insa, urmand unui drum batut de dansii, folosindu-ne de cercarile si de ispita lor, vom ave mai putine greutati si mai mari inlesniri in lucrarile noastre. Dacia, afara de compunerile originale a redactiei si a conlucratorilor sai, va primi in coloanele sale cele mai bune scrieri originale ce va gasi in deosebitele jurnaluri romanesti. Asadar, foaia noastra va fi un repertoriu general a literaturei romanesti, in carele, ca intr-o oglinda, se vor vede scriitori moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu tipul sau.

            Urmand unui asemine plan, Dacia nu poate decat sa fie bine primita de publicul cetitor. Cat pentru ceea ce se atinge de datoriile redactiei, noi ne vom sili ca moralul sa fie pururea pentru noi o tabla de legi si scandalul o uraciune izgonita. Critica noastra va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana. Vrajmasi a arbitrarului, nu vom fi arbitrari in judecatile noastre literare. Iubitori a pacei, nu vom primi niciodata in foaia noastra discusii ce ar pute sa se schimbe in vrajbe. Literatura noastra are trebuinta de unire, iar nu de dizbinare; cat pentru noi, dar, vom cauta sa nu dam cea mai mica pricina din carea s-ar pute isca o urata si neplacuta neunire. In sfarsit, talul nostru este realizatia dorintii ca romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti.

            Dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national. Aceasta manie este, mai ales covarsitoare in literatura. Mai in toate zilele ies de subt teasc carti in limba romaneasca. Dar ce folos! ca sunt numai traductii din alte limbi, si inca si acele de ar fi bune. Traductiile insa nu fac o literatura. Noi vom prigoni cat vom pute aceasta manie ucigatoare a gustului original, insusirea cea mai pretioasa a unii literaturi. Istoria noastra are destule fapte eroice, frumoasele noastre tari sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi si la noi  sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii. Foaia noastra va primi cat se poate mai rar traduceri din alte limbi; compuneri originale ii vor umple mai toate coloanele.



Dacia, ce, prin urmare, va cuprinde toate ramurile literaturei noastre, va fi despartita in patru parti. In partea dintai vor fi compuneri originale a conlucratorilor foaiei; partea a doua va ave articole originale din celelalte jurnaluri romanesti. Partea a treia se va indeletnici cu critica cartilor nou iesite in deosabitele provincii a vechei Dacii. Partea a patra numita Telegraful Daciei, ne va da instiintari de cartile ce au sa iasa in putin, de cele ce au iesit de subt tipar, relatii de adunarile invatatilor romani, stiri despre literatorii nostri si, in sfarsit, tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman.

Iasi, 30 ghenarie 1840

                                                             Redactorul raspunzator: M. Kogalniceanu

Note lexicale:

foaie, s.f. – (in text) gazeta

I. Eliad – Ion Heliade Radulescu

ocarmuire, s.f. – (inv.) conducere, guvernare; cei care guverneza

aga, s.m. – in sec. al XIX-lea, sef al agiei, institutie pentru mentinerea ordinii publice in capitala, echivalentul politiei de azi

abnegatie, s.f. –(in text) renuntare; expresia folosita de Kogalniceanu, „a face abnegatie de”, poate fi echivalata, in context, cu expresia „a face abstractie de” din limba romana actuala

sumet, (lit. semet), adj. – (in text) trufas, orgolios

ispita, s.f. – (in text, inv.) experienta

arbitrar, adj. – nejustificat, nefondat, la voia intamplarii, abuziv; s.n., fapta pentru situatie arbitrara

sujet, s.n. – (inv.) tema sau subiect al unei lucrari (forma de sec. al XIX-lea, provenita din fr. sujet)








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




APARITIA GANDIRII SI A FAMILIILOR DE LIMBI - referat
IPOSTAZE ALE PERSONAJULUI IN ROMAN
Etimologia neologismelor din limba romana
SCRISUL FEMININ ROMANESC
Scriitori romani din Tara Romaneasca
Influenta turca
Noapte de Decemvrie - comentariu
Iapa lui Voda


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu