Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
Imn lui Stefan cel Mare, de V. Alecsandri - apartenenta la genul si specia literara

Imn lui Stefan cel Mare, de V. Alecsandri - apartenenta la genul si specia literara



Imn lui Stefan cel Mare, de V. Alecsandri - apartenenta la genul si specia literara

Vasile Alecsandri ramane, prin bogata sa opera, un deschizator de drumuri in literatura romana, pe taramul poeziei, al prozei si al dramaturgiei. Volumele sale de versuri ('Doine si lacramioare', 'Pasteluri', 'Ostasii nostri'), de nuvele ('Buchetiera din Florenta'), de piese de teatru (ciclul 'Chiritelor', 'Despot-Voda') atesta incontestabil valoarea operei sale.

Poezia 'Imn lui Stefan cel Mare' a fost scrisa in 1871, cu ocazia serbarii nationale de la Putna, prilejuite de implinirea a 400 de ani de la construirea manastirii ctitorite de Stefan cel Mare.

Ca specie literara, poezia este un imn si apartine liricii cetatenesti, alaturi de oda, satira, pamflet, psalm si epigrama. Se incadreaza in genul liric, intrucat autorul isi exprima in mod direct si nemijlocit, propriile sentimente:admiratia si veneratia pentru vitezul domnitor, care a dus Moldova secolului al XV-lea la glorie si progres.


//Imnul este o specie a genului liric, in versuri, in care autorul preamareste patria, o personalitate, eroii, idei marete, evenimente cruciale din viata unei natiuni, intr-un ton solemn.

Cele cinci strofe ale poeziei, avand ca mod de expunere predominant descrierea, se constituie intr-un elogiu dedicat memoriei domnitorului, personalitate marcanta a istoriei noastre si model pentru contemporani.

Tema evocarii este desteptarea constiitei romanilor, despartiti, in acea perioada, de granite artificiale.

Titlul exprima admiratia profunda a scriitorului fata de marele domnitor, Stefan cel Mare, care si-a iubit cu inflacarare tara si poporul.

I.Primele si ultimele  versuri ale strofei intai fixeaza locul mormantului in spatiul carpatin si eternizeaza memoria voievodului prin invocatia retorica si repetarea substantivului 'erou', care accentueaza meritele patriotice ale gloriosului voievod:'La poalele Carpatilor, /Sub vechiul tau mormant, / Dormi, erou al romanilor, /O! Stefan! erou sfant!' Locul vesnic de odihna al marelui domn roman este demn de maretele lui fapte;prin comparatia 'Ca sentinele falnice /Carpatii te pazesc/ Si de sublima-ti glorie / Cu secolii soptesc'poetul subliniaza vitejia legendara a domnitorului,dar si infratirea romanului cu natura si sprijinul pe care aceasta l-a oferit in luptele cu dusmanii.

Sentimentul de veneratie pe care i-l poarta urmasii, reiesit din imperativul cu valoare afectiva 'dormi' si din epitetul in inversiune 'sublima-ti glorie' pune in lumina prestigiul si popularitatea lui de necontestat.

 Epitetul adjectival 'sfant' exprima inaltimea morala a domnitorului, rolul important jucat in istoria romanilor, faptele sale transformandu-l intr-un erou slavit de tot poporul. Colosii de stanca, personificati prin intermediul verbelor 'pazesc' si 'soptesc', preamaresc amintirea lui Stefan celMare.Ei stau neclintiti intr-o postura solemna, demna de maretia eroului pe care il strajuiesc si care nu si-a lasat poporul ingenuncheat in fata dusmanilor.

Epitetul antepus 'vechiul' si substantivul la plural 'seculii' arata faptul ca amitirea voievodului s-a pastrat in inimile tuturor romanilor de-a lungul timpului, transformandu-l intr-o legenda vie, intr-un simbol al romanismului, ce dainuie peste veacuri.

II.Incepand cu strofa a doua, imaginea lui Stefan este construita din trei perspective temporale: trecut, prezent si viitor, care dezvaluie trei ipostaze ale personalitatii sale: strategul militar, omul politic si vizionarul.

Ca un adevarat aparator al cestinatatii, voievodul roman a sta mereu in fruntea 'vitejilor romani'si a luptat impotriva paganilor, aparand cu inalt patriotism tara, de invazia otomana:'Cu drag privindu-ti patria'.

Spiritul de sacrificiu izvorat din dragostea de neam, l-a facut sa priveasca'moartea cu dispret'. Cele doua sintagme 'cu drag'si 'cu dispret'sunt puse in antiteza  tocmai pentru a accentua iubirea de tara si puterea sacrificiului pentru independenta Moldovei. Figura legendara a marelui domnitor este sugerata prin asezarea epitetului 'maret'la inceputul si la sfarsitul versurilor:'Maret in sanul luptelor, /Si-n pace-ai fost maret'. Deci Stefan cel Mare a fost nu numai un comandant de osti exceptional, ci si diplomat abil care a luptat pentru pacea in lume. Calitatile lui sunt cu atat mai admirabile cu cat sunt puse in antiteza razboi- pace, de o puternica forta de sugestie.

III. In cea de-a treia stofa, domnitorul devine, printr-o paralela de rezonanta universala, un 'soare-nvingator'. Aceasta metafora este suport pentru ideea ca, asa cum soarele da viata naturii, Stefan cel Mare ii insufleteste pe romani, dandu-le curaj si putere. Epitetul adjectival '-nvingator'atasat metaforei il infatiseaza pe domnul roman ca pe un simbol al neatarnarii si al invincibilitatii. Prin comparatie si antiteza cu insusi soarele, marele erou national se dovedeste a fi deasupra astrului, se dovedeste a-i fi superior, caci, in timp ce 'In cer apune soarele / Stingand razele lui / Dar intr-a noastre suflete /Iin veci tu nu apui', dupa cum marturiseste insusi poetul.Substantivele 'in veci', 'in trecut', 'prezent' si 'viitor'sugereaza existenta permanenta, pentru eternitate, a amintirii domnitorului in sufletele tuturor romanilor. Aceasta idee este subliniata si de antiteza dintre metaforele'negura trecutului'si 'lumini curaze splendide'. Stefan cel Mare invinge si in lupta cu timpul, datorita dragostei poporului din care face parte, care nu vrea sa-l dea uitarii.



Invocatia retorica 'O'definesc maretia personalitatii marelui voievod, care lumineaza peste veacuri sufletele romanilor, precum si ipostaza de erou intrat pe vecie in istoria neamului nostru. Epitetul 'raze splendide'completeaza ideea de permanenta a figurii lui Stefan cel Mare in istoria tarii.

IV. Strofa a patra raporteaza personalitatea lui Stefan cel Mare la viitor, reliefand trasatura de vizionar, deoarece unul dintre idealurile domnitorului a fost acela de a uni pe toti romanii sub acelasi steag:'Pe timpul vitejiilor, / Cuprins de-un sacru dor, / Visai unirea Daciei / Cu-o turma si-un pastor'. O alta invocatie retorica 'O! Mare umbra-eroica' sugereaza forta de reflectare a personalitatii marelui voievod in constiinta urmasilor, iar aspiratia de unire nationala a tuturor romanilor sub acelasi steag este exprimata prin metafora 'o turma si-un pastor' si prin epitetul 'sacru dor'.

 Implinirea idealului de unire a constiintelor si a crestinilor este ilustrata prin repetitia 'Uniti', cuvant asezat la inceputul fiecarui vers din finalul stofei:'Uniti suntem in cugete, / Uniti in Dumnezeu'. Prin substantivul 'umbra', care contine in el insusi subtile semnificatii, este exprimata ideea ca influenta eroului se rasfrangein continuare asupra noastra, peste care vagheaza inca, neostenit.

V. Strofa a cincea are o valoare apoteotica prin juramantul solemn al romanilor solidari (''toti' ), depus 'in genunchi' la mormantul domnitorului. Ei se leaga sa ramana uniti in numeledragostei de tara:'Aprinsi de-amorul gloriei / S-al patriei amor'.

Inversiunea 'Romanului popor'pune accentul pe natiune, pe colectivitatea romaneasca ce se angajeaza sa apere tara si libertatea neamului nostru.

Rima este in cea ami mare parte incrucisata imperfecta. Masura 8 /6 , ritmul iambic, iar strofacontine opt versuri. Prozodia confera poeziei o muzicalitate solemna, de mare vibratie spirituala.

Acest imn eroic are deopotriva un rol comemorativ si unul mobilizator. Prin retorismul lui evident, prin tonalitatea  solemna si cadenta versurilor, el marcheaza maretia momentului evocat si importanta personalitatii evocate. 








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




POPA TANDA de IOAN SLAVICI - Demonstratie ca este o nuvela
“Revedere” - Mihai Eminescu - comentariu
Cornel COTUTIU - biografie, opera si referinte critice
O noapte furtunoasa - caragiale
Povestea lui Harap-Alb( 1 august 1877)
PROIECT DIDACTIC - „Invatatorul nostru”, dupa Edmondo de Amicis
Istoria poeziei romanesti
Panorama stiintelor limbajului


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu