Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
Lectura prozei narative

Lectura prozei narative



Lectura prozei narative

            Genurile literale:       - epic: povestire (naratiune)

                                               - liric: eu liric (lirismul)

                                               - dramatic: dialogul

Basmul

            Cuvantul basm provine din limba slava veche si insemna ,,scriere,, ,,nascocire,,

            Basmul=o specie a genului epic in care apar elemente fantastice, supranaturale, in care binele se confrunta cu raul iar binele iese intodeauna invingator.

            Exista mai multe clasificari ale basmelor: - fantastice


- cu animale

- nuvelistice

            S-a  observat ca exista mai multe asemanari intre basmele populare din diversele zone ale lumii: se reiau aceleasi teme, aceleasi motive (ex. cei 3 frati, probele la care e supus eroul, interdictia, complicitatea, mijlocirea, viclesugul).

            Basmele populare au fost valorificate fiind adunate in culegeri de folclor sau fiind preluate si constituindu-se in izvoare de inspiratie pentru scriitorii de mai tarziu.

            Primele culegeri de basme apartin lui: E.B Stanescu  Aradeanul, Petre Ispirescu, Simion Florea Marian.

            Alti autori au preluat elemente folclorice adaugand elemente de originalitate: Ion Creanga, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, I.L Caragiale, Mihail Sadoveanu.

Basmul popular – Basmul cult

Basm popular

Basm cult

- circula pe cale orala si este fixat mai tarziu in scris

- circula in varianta scrisa

- transcrie o viziune colectiva despre lume

- transmite personalitatea creatoare a autorului

- naratiunea este la pers. III

- poate aparea pe la pers. III, naratiunea subiectiva pers. I si chiar pers II

- pers au functii precise, ele intruchipand fie binele, fie raul; sunt pers schematice f putin individualizate

- pers sunt mai complexe, ele pot avea si elemente negative, dar si pozitive, una dintre categorii fiind dominanta;sunt mai bine caracterizate

- teme si motive, foarte stabile precum si imparatul fara urmasi (probele, nunta, cei 3 fratii, calatoria, gemeni, recompensa)

- conflictul este intodeauna  exterior, interventia unor forte sau pers supranaturale

- conflict interior, dar si exterior

- mijlocul de expunere predominant este naratiunea

- naratiunea alterneaza cu descrierea, dialogul



Ion Creanga (1839 – 1889)

            Face parte din marii clasici ai literaturii romane alaturi de Eminescu, I.L Caragiale si Slavici. Se impune prin proza originala, printr-un fel aparte chiar daca nu publica foarte mult cantitativ. Darul de mare povestitor a fost  remarcat de toti criticii literari. Creanga se claseaza intr-o serie de mari povestitori romani dintre care ii amintim pe  Ion Necula si Mihail Sadoveanu. Exista o placere a spunerii, o muzicalitate specifica graiului moldovenesc pe care o intalnim in intreaga opera.

            Primele texte ale lui Creanga sunt publicate  in revista  ,,Convorbiri literale” condusa de Titu Maiorescu. Are o contributie la dezvoltarea prozei romanesti, scurte. Scrie povesti cu animale (,,Capra cu trei iezi” , ,,Punguta cu doi bani” ) basme (,,Poveste porcului” ,  ,,Poveste lui Harp-alb” ) povesti cu draci (,,Stan patitul” ,  ,,Danila prepeleac” ) povestiri istorice ( legate de figura lui Mos Ion Roata ) povestiri didactice (,,Inul si camesa” ,  ,,Acul si barosul” ) scrie o nuvela interesanta pentru ceea ce inseamna sugestia la nivelul limbajului (,,Mos Nechifor  coticriul”) Capodopera lui Creanga este ,,Amintiri din copilarie” lucrare in 4 parti ramasa neterminata. Este greu sa incadram ,,Amintiri din copilarie” intr-o specie anume. Multi exegeti le considera drept notati autobiografice, chiar un roman autobiografic.

            Creanga se remarca prin cateva trasaturi ale stilului, dintre care amintim; folosirea regionalismelor si a cuvintelor populare, folosirea interjectiilor a onomatopeelor, rimei, ritmului, exclamatiei. Stilul paremiologic pe care il intalnim in toate scrierile lui Creanga, consta in folosirea unor zicale specifice vorbiri populare. Umorul o alta trasatura a scrisului sau rezulta din ironie, chiar autoironie, din spusele unor personaje, mai ales din faptele acestora.

            O trasatura importanta si specifica lui Creanga este oralitatea, aspectul vorbit al scrisului. Creanga are a se adresa mai degraba unui public care il asculta decat a unui public care sta cu cartea in fata. Naratorul iese din text si se adreseaza direct publicului dispus parca sa-l asculte, se adreseaza in mod direct cititorului pe care parca il are in fata. Calinescu spune ca atunci cand citim scrierile lui avem  parca impresia ca ne aflam in fata unui batran asezat pe o lavita ( cutie,lada ) care isi deapana povestea.

           

Poveste lui Harap – Alb

                                                                                   de Ion Creanga

            Basmul „Poveste lui Harap –Alb” scrisa de Ion Creanga este considerat de unii critici literari ca fiind cel mai frumos basm al autorului, altii il considera cel mai complex. Exista mai multe basme scrise de Creanga, care imbina elementele folclorice cu elementele de originalitate: „Poveste porcului”, „Stan Patitul”, „Ivan Turbinca”, „Danila Prepeleac”.

            Existenta temerilor si motivelor folclorice in basmele amintite mai sus se datoreaza faptului ca sunt de inspiratie folclorica. Putem observa mai multe elemente care isi iau sorgintea in folclorul romanesc: tema basmului, triumful binelui asupra raului,cateva motive narative (superioritatea mezinului, incercarea puterii, calatoria, demascarea, proba focului, etc.). Exista o serie de personaje provenite din folclorul romanesc. Craiul Verde-imparat, Imparatul Ros, Harap-Alb este o varianta a lui Fat-frumos, fata Imparatului Ros aminteste de Ileana Cosanzeana, Spanul, Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, Sfanta Duminica, calul nazdravan, regina furnicilor, regina albinelor, turturica. Exista mai apoi cateva elementele magice pe care le intalnim si in alte basme populare romanesti: apa vie, apa moarta, smicelele. Elementele reale o imbina cu cele fantastice .

            Pe de alta parte originalitatea povestilor lui Creanga se reliefeaza prin cateva elementele cum ar fi: arta povestiri, particularizarea fantasticului, nota comica, limbajul specific, arta realizari unor personaje originale precum Harap-alb sau Spanul.

            Tema basmului popular este pastrata si se realizeaza prin lupta dintre bine si rau, reprezentati de Harap-Alb si Spanul in principal.

            Harap-Alb  este o varianta a lui Fat-frumos din basmele populare,insa spre deosebire de eroul principal din folclor, Harap-alb se impune si printr-o dimensiune psihologica. El este caracterizat prin mai multe mijloace: limbaj, gestica, dialog.

            Harap-Alb trece prin mai multe intamplari care il ajuta sa ajunga la maturitate, se confrunta cu omul span, ia salata din gradina ursului, pietrele pretioase din padurea cerbului, etc. Intalnirea cu omul span reprezentata prima proba, dar si primul esec al personajului, petirea fetei imparatului Ros incheie lungul sir de incercari prin care trece personajul.

            Daca Fat-frumos se remarca prin calitati precum vitejia, curajul, frumusetea fizica, Harap-Alb este mult mai apropiat de ipostazele omului obisnuit, de multe ori se dovedeste slab in fata deciziilor, se lasa dominat de frica, alte ori Harap-Alb este un erou dilematic, spre exemplificare putem cita episodul  in care se intalneste cu omul span. Acesta ii iese de trei ori inainte, de fiecare data perfect schimbat si dandu-se drept o alta persoana. Harap-Alb incearca sa asculte de sfatul tatalui sau, aceea de a nu se insoti cu omul span sau cu omul Ros, dar simte ca are nevoia de cineva care sa-l indrume prin locurile necunoscute. De aceea va incalca porunca tatalui si la cea de a treia aparitie a spanului il ia ca sluga. Harap-Alb se afla intr-o situatie limita, el stie ca nu poate inainta singur pe un drum necunoscut , dar nici nu vrea sa incalce sfatul dat de tatal sau. Dilema in care se afla tradeaza o latura psihologica a personajului. O calitate esentiala a personajului este bunatatea care merge chiar pana la naivitate. Prin bunatate isi face prieteni „auxili” cum ii numeste G. Calinescu, acestia il vor ajuta atunci cand are nevoie. Sf. Duminica, calul nazdravan, Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, regina furnicilor, regina albinelor, turturica. O alta calitate e personajului este onestitatea, faptul ca isi tine cuvantul dat. Cand coboara in fantana pe care sanul o acopera, fiul de crai este de acord sa fie eliberat si isi da cuvantul ca odata ajunsi la Verde imparat nu va spune care este adevarata identitate. El va marturisi adevarul doar fiicei imparatului Ros, pe care o iubeste si fata de care nu are nici un secret. Deabea aceasta va spune lui Verde imparat cine este adevaratul succesor la tron. Sanul il va pedepsi taindu-i capul, dar Harap-Alb va fi inviat cu apa vie si apa moarta.



            Putem vorbi despre doua morti si doua invieri succesive ale personajului, care consemneaza schimbari esentiale in evolutia sa. Prima moarte si invierea simbolica a protagonistului are loc in momentul in care coboara si iese din fantana, astfel moare la modul simbolic fiul naiv si nestiutor al Craiului si se naste tanarul care va trebui sa se confrunte pe cont propriu cu probleme majore ale vietii.

            Moare fiul de Crai, cel crescut cu grija si in afara grijilor si se naste sluga spanului. Chiar li se schimba numele in acest moment, el devenind Harap-Alb. In acest context putem discuta si semnificatia numelui personajului care din span devine sluga. Cele doua cuvinte se afla in contradictie semantica construind un oximoron. „Harap” denumeste o persoana cu  pielea inchisa la culoare, numele eroului defineste situatia de anormalitate in care se afla personajul. Cea de-a doua moarte si reinviere a personajului  o putem consemna spre finalul basmului cand sanul ii taie capul, iar fata imparatului Ros  il invie cu ajutorul apei fermecate. Este o moarte propriu-zisa dar si simbolica in acelasi timp fiindca de aceasta data moare sluga, Harap-Alb si se naste viitorul conducator al imperiului.

            Drumul este intodeauna un mijloc de formare a personalitatii unui erou. Eroul se confrunta cu diverse probleme, intra in situatii dilematice, se formeaza ca om. Poveste lui Harap-Alb descrie formarea personalitatii si din acest punct de vedere putem vorbi despre bildungsroman. Probele la care este supus personajul principal au un caracter initiatic.

            La inceputul  Probelor Harap-Alb era naiv, iar la finalul basmului el este un tanar trecut prin viata care s-a confruntat cu situati diverse si care le-a trecut cu bine. Drumul care il parcurge il pregateste pentru viata, pentru as-i regasi adevarata identitate si chiar pentru a urca pe o noua treapta sociala. Harap-Alb parcurge in drumul sau toate etapele vieti cunoasterea, umilinta, dobandirea calitati de erou, dobandirea aflata puteri rabdarii valorizarea prietenia si trece si prin experienta capitala, moarte si invierea.

            Spanul reprezinta principalul raului avand ca sinonim zmeul, balaurul, capcaunul, etc. La plecare craiul isi sfatuieste fiul sa nu se alieze cu omul Ros sau omul span, orice ar fi. Ei reprezinta in mitologia populara, spiritul malefic, diavolesc.  Fiul craiului nestiutor si naiv este pacalit de omul span de fiecare data imbracat altfel  si cu vocea schimbata.

            Atat spanul cat si Harap-Alb personaje umane, nu au puteri supranaturale calitatile lor sunt profund umane, bunatate - Harap-Alb, rautate - spanul. Celelalte persoane apartin zonei supranaturalului: calul nazdravan, vietuitoarele marunte, prieteni pe care si face Harap-Alb Sf. Duminica, fata imparatului Ros, etc.

            Prietenii lui Harap-Alb sunt niste uriasi simpatici care au calitatea umana bine conturata. Ei amintesc de uriasi lui Francois Rablaes, Gartzantesea si Pantagruel si exprima bucuria de a trai, pe care o intalnim in toate scrierile lui Creanga. Creanga a stiut sa ia din cultura populara anumite trasaturi pe care le-a integrat scrisului sau. El ne-a invatat ca povestea se spune impreuna cu gesturi, mimica, jocuri de cuvinte, glume. Oralitatea este o trasatura de baza a scrisului sau, astfel basmul este presarat cu o serie de forme ale graiului viu, interjectiile: „Hai! hai, ei!”, rimei: !cand cant zile cu noroc treci prin apa si foc”, exclamatiile exprima la Creanga cele mai variate aspecte de la conspiratie la inspiratie „ptiu drace in ce incurcatura am intrat” inspiratiile sunt luate din limba populara „spanului ii merea gura ca pupaza”, „dinspre Ochila Creanga  nu spune ca avea ochiul mare cat o sita”.

            O alta trasatura a scrieri lui Creanga este folosirea proverbelor: „vorba aceea paza buna trece primejdia rea”. Alaturi de proverbe, zicale si zicerile populare sunt aflate peste tot in textul epic: „la calic slujesti, calic ramai”. Limbajul in care apar proverbe si zicatori pun in valoare eruditia paremiologica. Citatele paremiologice contureaza o experienta anterioara care se potriveste perfect cu  intamplarea povestita.

            Umorul, nota comica este provocat  prin diferite mijloace. Exprimarea poznasa se refera la fraze care pastreaza pentru ca incep si se termina intr-un mod surprinzator: „sa traiasca trei zile cu cea de-a alta ieri”, poreclele si apelativele sunt caricaturale „buzila”, alte ori nota comica este data de diminutivele cu valoare augmentative „buzisoare”, „bauturica”. Umorul este rezultatul unor secvente comice sau a unor portrete comice „infatisarea Pasari-Lati-Lungila sau Ochila”.

            Putem vorbi in cazul lui Creanga despre personaje anapoda sau personaje „pe dos” care vad lumea invers, dar in realitate lumea acesta invers este adevarata. In aceasta categorie intra si Harap-Alb care vede adevarata fateta a lumi (la un moment dat afirma „toate merg cu capu-n jos”).

            Basmul  poveste lui Harap-Alb  se remarca prin modul inedit prin care Creanga a imbinat elementele folclorice cu cele ale literaturii culte.    

                     








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Lectura prozei narative
METATAXE


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu