Creeaza.com - informatii profesionale despre
Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
Perifrazele aspectuale de faza iminentiala in limba romana

Perifrazele aspectuale de faza iminentiala in limba romana





Perifrazele aspectuale de faza iminentiala in limba romana

                                                                       

 

Existenta perifrazelor verbale cu valoare aspectuala in limba romana se inscrie in particularitatile limbilor romanice care au dezvoltat structuri analitice, in special in sistemul formelor verbale cu valori temporale si/sau aspectuale.

Consideram ca se cuvine sa acordam o mai mare atentie existentei perifrazelor verbale cu valoare aspectuala din limba romana pentru ca, la nivelul enuntului, ele reprezinta urme ale operatiilor de decupare a realitatii prin limbaj, la care recurg  vorbitorii pentru a prezenta un proces intr-o anumita faza de desfasurare.

1. Aspectul de faza. „Phasal aspectuality distinctions serve to specify the phase of development of the SoA (state of affaires), in terms of beginning-continuation-end of the SoA.” (Dik, 1997:221). Un proces sau starea de lucruri (SoA) este „something that can be said to occur, take place, or obtain in some world; it can be located in time and space; it can be said to take a certain time (have a certain duration); and it can be seen, heard, or otherwise perceived.”(Dik,1997:51).

Valorile aspectului de faza pe care le stabileste Dik sunt: ingresiva, progresiva, continua si egresiva. Exista si alte valori de faza identificate in alte lucrari consacrate aspectului  ca faza iminentiala,  faza suspensiva, faza conclusiva[1].

Ceea ce este important de mentionat este ca aceste valori privesc „the inner dynamics of the SoA”(Dik, 1997:221). Fazele aspectuale au „a temporal component, but this component is relevant to the internal development of the SoA rather than locating the SoA on the temporal axis”. (Dik, 1997: 225).

In descrierea oricarui proces in progresie (in desfasurare) se poate distinge un punct initial, un interval de dimensiuni diferite in functie de natura procesului, interval acoperit de desfasurarea sa propriu-zisa si un  punct terminus[2] care va marca realizarea sau indeplinirea procesului.

P. Caudal defineste fazele interioare unui proces ca fiind  “tout ce qui s’étend entre le début propre de la situation ou borne initiale et la fin propre de la situation ou borne finale» (Caudal, 2000:25). Cel mai adesea, fazele unui proces sunt realizate, in romana, cu ajutorul unor constructii aflate in stadii diferite de evolutie, inca negramaticalizate sau pe cale de  a se gramaticaliza. Intr-o astfel de situatie se gasesc perifrazele verbale[3].

Un proces se desfasoara intre punctul sau initial si  punctul final - este vorba de faza interna a procesului, iar procesul poate fi actualizat in una dintre aceste faze sau in intregul sau. In afara de aceasta faza interna care se poate descompune in mai multe subfaze, exista faza de dinainte de intrare in proces, faza pregatitoare si faza de dupa punctul terminus, faza rezultativa.

Aspectul de faza nu are legatura cu situarea pe axa temporala, ci se refera exclusiv la modul  in care este perceput procesul de catre locutor, si implicit  prezentat in momentul actualizarii.

 Locutorul este cel care alege faza  in care sa prezinte procesul, cum sa-l inscrie pe axa temporala pentru actualizare, si implicit reperul temporal.

Aratam intr-un alt studiu (Dragomir, 2002:159) ca operatorii aspectuali functioneaza asemenea unor variabile care se pot atasa unei predicatii care trimite la un anumit tip de proces. ”Tipul de proces este determinat nu doar de prezenta unui anume verb, ci de intreaga structura alcatuita dintr-un verb si o anumita vecinatate actantiala si chiar de determinanti ai numelor care reprezinta actantii cu care intra in relatie verbul.” (Dragomir,2002:159 )

Astfel putem reda:

faza iminentiala: Directorul este gata sa isi tina discursul.

faza initiala sau incoativa: Directorul a inceput sa tina discursul.

faza progresiva: Directorul continua sa tina discursul.

faza suspensiva: Directorul a incetat sa tina discursul.

faza conclusiva: Directorul a terminat de tinut discursul.

           

3.0. Faza iminentiala. Este faza premergatoare desfasurarii procesului imediat anteriaora fazei initiale sau incoative.

In cele ce urmeaza, ne propunem sa prezentam  clasA de operatori aspectuali care intervin in redarea fazei iminentiale si care au fost doar mentionati uneori in studiile de lingvistica, fara sa constituie obiectul unei descrieri  propriu-zise.

 Descrierea de fata vizeaza identificarea structurilor cu perifraze verbale la care recurge limba romana pentru redarea fazei iminentiale – faza externa, premergatoare desfasurarii procesului – , prezentarea conditiilor restrictive de combinare cu verbul care denota procesul precum si conditiilor pe care le presupune inscrierea acestor constructii in discurs.

In ceea ce priveste conceptul de iminenta, A Henry (1960:41) observa ca  uneori este greu de delimitat de conceptele de viitor sau viitor apropiat: limita nu este neta intre viitor si  viitor apropiat, intre viitor apropiat si iminenta, ceea ce inseamna ca iminenta  se leaga destul de mult de valorile de viitor.

Damourette si Pichon in Des mots à la pensée (apud Busuioc,2003:7) arata ca „sentimentul de iminenta continut in ulterioritate (futur proche) nu provine din proximitatea cronologica a evenimentului exprimat, ci din punctul de vedere din care consideram evenimentul” (p.1768).

3.1. Gramatica limbii romane (2005) acorda un capitol special categoriei de aspect pe care o defineste ca  dand seama „de structura intervalului de desfasurare a procesului comunicat prin grupul verbal” (p.449). Se precizeaza ca valorile aspectuale legate de segmentarea proceselor in parti se realizeaza prin mijloace lexico-gramaticale, prin asocierea cu verbe de aspect.

Operatorii aspectuali de faza iminentiala nu se gasesc mentionati printre verbele de aspect care trimit la fazele de desfasurare a procesului, in capitolul Inventar si clasificare din GLR (p. 457).

  Operatorii aspectuali de faza iminentiala sunt, insa, mentionati ca intrand in constructii care „specifica o situatie premergatoare fazei de inceput a unui proces” (GLR,2005: 459), in subcapitolul consacrat verbelor de aspect. Se precizeaza ca „semnificatia aspectuala se intersecteaza cu semnificatii modale”, iar „constructiile a fi pe punctul  si era sa redau si informatia „proces iminent”, iar cand au forma unui timp trecut – si semnificatia unui „proces contracarat”” (GLR,2005: 459).

4.0. Operatorii asepctuali de faza iminentiala. Operatorii aspectuali care marcheaza aceasta subcategorie aspectuala sunt unitati simple – verbe ca a sta + conjunctiv,  a da + conjunctiv, si a trage + conjunctiv si unitati locutionare ca a fi pe punctul + (de + infinitiv ) / + conjunctiv , a fi pe cale + (de + infinitiv) / + conjunctiv, a fi gata +(de + infinitiv) / + conjunctiv.

In celelalte limbi romanice nu exista dubii in legatura cu statutul de perifraze aspectuale pentru constructiile cu ajutorul carora este prezentata aceasta faza procesuala  cu estar + para + infinitiv, andar + para + infinitiv, ir + a + infinitiv, ir + para + infinitiv in portugheza, stare + per + infinitiv, andare + a + infinitiv, essere + sul punto + di + infinitiv in italiana, être sur le point + de + infinitiv, être près + de + infinitiv, être en voie de + infinitiv in franceza, estar a punto + de + infinitiv, estar + para/por + infinitiv in spaniola.    

            Dupa cum se vede, in aceste limbi romanice la care ne-am oprit verbul baza este la infinitiv, ceea ce poate constitui un argument puternic in favoarea acordarii statutului  de perifraza verbala acestor grupari  pentru ca verbul baza nu poate purta semne ale predicatiei fiind la infinitiv.

Romana, insa, prin una dintre trasaturile care o individualizeaza in perimetrul romanic, poate avea in variatie libera pentru verbul baza infinitivul si conjunctivul in cazul constructiilor locutionare:

Sunteti pe punctul de a intra / (sa intrati) intr-un conflict deschis cu seful
www.horoscop.ro/Horoscopul-lunii/Horoscopul-lunii-zodia-Scorpion.html

si chiar, numai conjunctivul in cazul verbelor a da, a sta si a trage pentru ca aceste verbe si cand apar cu statut de nucleu de proces nu sunt compatibile cu constructie prepozitionala cu de :

Coalitia sta sa se rupa.

 www.ziua.net/display.php?id=187248&data=2005-10-25

Iminenta poate fi prezenta in cazul proceselor caracterizate prin dinamicitate   presupunand faze care conduc catre o modificare a unei stari de lucruri. In aceste situatii, apar in desfasurarea procesului discontinuitati, faze succesive si uneori atingerea punctului terminus, ceea ce atribuie procesului caracter telic[4].

4.1. Analiza elementelor de corpus pe care se bazeaza prezenta descriere  pune in evidenta faptul ca se poate vorbi despre existenta certa a acestei valori aspectuale de iminenta mai ales  in situatia in care operatorul aspectual este la prezent:

Alianta si PSD sunt gata sa faca un compromis

www.hotnews.ro/ articol_33916-Alianta-si-PSD-sunt-gata-sa-faca-un-

Sunteti pe punctul de a intra intr-un conflict deschis cu seful…

www.horoscop.ro/Horoscopul-lunii/Horoscopul-lunii-zodia-Scorpion.html

Handbalul feminin sta sa reinvie la Targu Neamt

www.evenimentul.ro/articol/handbalul-feminin-sta-sa.html -

            4.2. Daca operatorii aspectuali apar la un timp trecut al indicativului, se pastreaza foarte rar  valoarea iminentiala - aceea de a marca faza imediat premergatoare intrarii in proces. Dintre formele trecutului, cel mai des selectate apar formele de imperfect si de perfect simplu .

Doar verbul a sta este incompatibil cu formele perfective ale trecutului.

In general, cu formele de trecut se actualizeaza o alta valoare care este mai degraba de tip modal- valoarea de iminenta contracarata [5].

Reprezentarea temporala este dublata sau estompata de o operatie de modalizare. In cadrul iminentei contracarate se intalnesc cele doua axe – axa subiectiva, a sigurantei si axa obiectiva, aceea a non-realizarii actiunii. In cazul iminentei contracarate intra in joc doua planuri, planul ireal sau fictiv si planul real, de fapt doua lumi posibile, una care nu s-a petrecut , nu s-a intamplat in realitate, aceea a reprezentarii imaginare  si una a realitatii,  care prezinta ceea ce s-a intamplat. Predicatiei careia i se aplica operatorul aspectual i se atribuie valoarea „fals „pentru lumea reala si „adevarat” pentru lumea proiectata, dar ireala:

Cand dadu / a dat sa urce in autobuz, usile s-au inchis.

ceea ce inseamna ca procesul de a urca in autobuz nu a mai avut loc in ciuda fazei iminentiale.

Gougenheim preciza ca imperfectul unui auxiliar semnifica  faptul ca actiunea era pe cale de a se indeplini, dar a ramas suspendata ca urmare a unui factor care  a impiedicat-o ceea ce duce la iminenta contracarata: 

                    Era gata sa se sacrifice pentru ei, dar i-au demonstrat ca nu avea rost.

Dadeam sa ma aplec atunci, pe “iertarea gresitilor nostri”, cand, deodata, m-am razgandit. Mi-am zis: mai bine sa pindesc cand se ridica toti in picioare,
textier.blogspot.com/2007/01/cum-de-n-am-ajuns-taliban.html

Eram pe cale sa semnez un contract si in ultima clipa am inteles cat era de inconvenabil pentru mine.

Singurul atac asupra Japoniei a venit aproape de finalul celui de-al doilea razboi mondial, atunci cand Japonia era pe cale sa capituleze, dar SUA a decis sa le arunce doua atomice.

http://www.pixelrage.ro/news/Attack-on-Pearl-Harbor-anuntat-4041.html

Nølke, in Le regard du locuteur (1993), arata ca in iminenta contracarata, privirea  asupra  continutului propozitional  este foarte complexa si ia in considerare,  pe de-o parte, realizarea foarte probabila care frizeaza realul, aproape ca atinge realul si, pe de alta parte,  non–realizarea efectiva a acestui continut. Acest proces care nu se realizeaza nu este abandonat in acea faza de neindeplinire, ci este recuperat prin „privire” intr-un fel de realizare intr-o lume contrafactuala printr-un efort de imaginatie.Locutorul recupereaza acest proces in contrafactual.

Enunturile din vecinatate sau/si contextul extralingvistic pot functiona ca elemente care ghideaza lectura, interpretarea structurii perifrastice.

In: Eram pe punctul de a cadea si l-am vazut pe prietenul meu.

sunt posibile cele doua intrepretari: a) am cazut si b) pana la urma, nu am cazut.

Iar in: Eram pe punctul de a cadea dar m-a sprijinit prietenul meu.

mai probabila este nerealizarea procesului, locutorul da ca sigura nerealizarea procesului – nu am cazut.

         

4.3. Trebuie sa precizam ca a da este operatorul care actualizeaza iminenta contracarata si daca este la prezent. Aproape in toate contextele gasite si constructia cu verbaul operator la prezent, actualizeaza in discurs valoarea de iminenta contracarata Elemente din contextul discursiv determina anularea indeplinirii procesului):

Dau sa inchid poarta si ma impiedic de ceva gri si pufos. Miau. Aciuiata prin curte. blg.ro/category/melancolie/

implica nu inchid poarta pentru ca ma impiedic de o pisica.

Imi pun la micounde mancarea cu pulpa cu tot, cand scot si dau sa mananc … instant, un miros greu de carne stricata se raspandeste in bucataria micuta,
donteathere.wordpress.com/

 

implica nu mai mananc pentru ca se raspandeste mirosul de mancare stricata.

            In cazul perifrazelor cu operatorul a da la prezent, valoarea de iminenta contracarata este dublata de o valoare modalizatoare; verbul a da se lasa interpretat ca sinonim al verbuilui a vrea. Pentru ultimul exemplu: vreau sa mananc dar nu pot pentru ca

4.4. Fiind vorba de faza premergatoare a procesului care urmeaza sa se  declanseze, forma de viitor este incompatibila cu operatorul aspectual. Nu sunt bine formate gramatical si nici admise constructii de tipul:

*Voi fi pe cale sa public volumul de poezii.

*Veti fi pe punctul sa plecati in vacanta.

            Ar putea aparea viitorul in structuri care creeaza lumi posibile conditionate ca in:

Daca vei fi pe punctul sa publici cartea, ai sa ai tot sprijinul meu.

Cand vei da sa iesi din casa, am sa vin cu tine.

5. Compatibilitatea cu forma de infinitiv a verbului baza.

5.1. Operatorii a fi pe punctul si a fi pe cale accepta, in gruparile perifrastice pe care le  genereaza, conjunctivul in variatie libera cu fomele de infinitiv pentru verbul baza: „esti pe punctul de a fi blamat”, „sunteti pe punctul de a demasca adevaratul scop”, „sunteti pe punctul de a intra intr-un conflict deschis”, esti pe punctul de a-ti pierde mintile”, „sunt pe punctul de a parasi sala”, „sunt pe punctul de a da comanda” etc si „e pe cale de a esua”, era pe cale de a ne face o surpriza”, sunt pe cale de a cuceri lumea, suntem pe cale de a

accepta propunerea voastra, esti pe cale de a ma convinge etc  
5.2. Operatorul a fi gata poate selecta si infinitivul lung :

Ajunsa la aceasta etapa solutia este gata de lansare pe piata.
www.dipp.ro/

Acest buton ne arata printr-o lumina verde cand blitz-ul este incarcat deci este gata de declansare.
www.fotomagazin.ro/foto-tehnica_ open.php?art=foto-tehnica_expert.php

Acelasi tip de constructie poate fi actualizata si de operatorul  a fi pe punctul de , dar in forma modificata a fi pe punct de:

RONALDO ESTE PE PUNCT DE PLECARE DE LA AC MILAN.

www.sport365.ro/Ronaldo_este_pe_punct_de_plecare_de_la_AC_Milan-n33856.html

          6. Compatibilitatea cu forma de supin a verbului baza Ceea ce este interesant, este faptul  ca a fi gata spre deosebire de toti ceilalti operatori  care marcheaza iminentialul admite verbul baza la supin. Poate sa fie din cauza compatibilitatii dintre semnificatia formei a fi gata care presupune o incheiere - aici incheiere de pregatire si proces consumat, nuanta de sens continuta de supin:

.dupa spalare se aplica pe par, in mod uniform, si se lasa 30 min dupa care se clateste si parul este gata de coafat, cutie 1 kg 18 lei
www.viatalunga.ro/par.htm

contextele de acest fel sunt destul de rare si trebuie sa precizam ca semnificatia constructiei aluneca spre prezentarea unei stari in care se gaseste unul dintre participantii la procesul pe cale de a incepe – conditiile de pregatire fiind indeplinite.

Gazprom este gata sa plateasca taxe de tranzit mari, chiar fie si in pierdere pentru sine,
www.ziare.com/?ziare=details&a_id=18469

7.1. Restrictii legate de agentivitate. Unul dintre elementele importante de luat in calcul in decsrierea unui proces dinamic este prezenta sau absenta unui participant care sa initieze si sa detina controlul in desfasurarea procesului. Operatorii a fi pe punctul, a fi pe cale si a fi gata pot fi aplicati tuturor proceselor de tip dinamic in timp ce a da, a sta si a trage presupun restrictii legate de agentivitate.

7.2. Astfel, foarte sensibil la aceasta componenta procesuala este operatorul aspectual a da, care se aplica verbelor care trimit la procese de tip dinamic – actiuni – care presupun ca argument obligatoriu un agent[6] care se va gasi in pozitia de subiect:

Cum ma conectez la serverul meu dau sa intru si nu merge!
forum.softpedia.com/lofiversion/index.php/t320153.html

Dai sa scoti ceva din buzunar, dai sa te intorci, esti privit atent.

www.evz.ro/article.php?artid=331948

Singurele contexte in care apare acest operator aspectual fara sa fie prezent un agent cu control sunt cele generate de verbele meteo:

S-a inserat si uite ca da sa ploua.

            7.2. In schimb, operatorul aspectual a sta apare mai ales in marcarea iminentei unui proces dinamic ce se defasoara fara control:

Admiterea in institutiile militare sta sa demareze.

www.jurnalulbtd.ro/articol-Admiterea-in-institutiile-militare-sta-sa-demareze-8-

Sondajele stau sa iasa pe masa.
floringhetau.blogspot.com/2008/01/sondajele-stau-sa-iasa-pe-masa.html

7.3. Operatorul aspectual  a trage  poate fi aplicat verbului  a muri si sinonimelor lui perifrastice, dar nu si neologismului  a deceda, care trimit la un   proces de tip savarsire care presupune ca actant obligatoriu cu rolul de subiect, un participant la proces care nu detine control in desfasurarea procesului:

Cand omul trage sa moara, nu mai intelege si iarta tot. Ingenunche si se apleca usor spre urechea ranitului.
www.radio3net.ro/eliade/index.php?cx=list&id=19&pg

Apar, insa si utilizari figurate, situatie in care numele subiect nu mai este un nume cu trasatura [+Animat] , ci unul cu trasatura [–Animat]:

Iubirea trage sa moara - Vedem atat de rar manifestari ale afectiunii intre persoane ce au depasit perioada adolescentei, incat ramanem intotdeauna
www.garbo.ro/articol/Familie/547/Iubirea-trage-sa-moara.html

8.0. Restrictii legate de tipul de proces. Un alt element care duce la restrictii combinatorii in aplicarea acestui  tip de operatori aspectuali este tipul de proces dat de fasciculul de trasaturi procesuale care il caracterizeaza.

            8.1. Astfel, majoritatea verbelor carora li se poate aplica un operator aspectual de faza iminentiala sunt verbele care fac parte din categoria celor caracterizate prin [+ Momentan], ceea ce inseamna proces de tip savarsire:

MOCNIT. Scandalul sta sa izbucneasca! Schimbul de reprosuri intre

www.transilvaniaexpres.ro/index.php?mod=articol&id_articol=73170

                        Liga si Antena 1 sunt pe cale sa ajunga la o intelegere.

www.prosport.ro/fotbal-intern/liga-1/dragomir-contractul-s-a-semnat-in-conditii

Esti pe punctul de a porni intr-o calatorie minunata, care este cu mult mai mult decat ar parea la prima vedere, o calatorie catre un nivel superior de
www.edituraparalela45.ro/fictiune/detalii_carte.php?titluID=1139&sess=&uid

Dau sa intru.Intru.Nici tipenie de om.Intrarea la fel ca cea dintr-un bloc.
sorinvlaicu.blogspot.com/

Premierul Cehiei este gata sa demisioneze

www.hotnews.ro/ articol_19594-Premierul-Cehiei-este-gata-sa-demisioneze

Astfel de verbe cu trasatura [+Momentan] care trimit la procese fara control sunt: a se opri, a se prabusi, a cadea, a a se rupe, a exploda, a tasni, a pica, a da, a izbucni, a aparea etc si care trimit la procese cu control sunt: a pleca, a intra, a iesi, a elimina, ridica, a inchide,  arunca, cobori, a pune la loc etc.

A da apare numai in contexte cu predicatii de tip savarsire, probabil este vorba de o compatibilitate puternica intre a da momentan si un tip de proces caracterizat prin trasatura [+Momentan].

8.2. De asemenea, accepta operatori aspectuali iminentiali predicatiile cu verbe care trimit la un proces de indeplinire care este tot un proces caracterizat prin [+Limitat], dar a carui limitare nu rezulta din prezenta trasaturii [+Momentan], ci din cauza formei la care apar numele argumente. Adesea, este vorba despre un nume la plural care are rolul de subiect:

21-08-2003 Remar Pascani si Fortus Iasi, doua bombe care stau sa explodeze

www.evenimentul.ro/articol/remar-pascani-si-fortus.html

sau de aparitia unui complement realizat prin nume la plural si /sau determinat in asa fel incat sa limiteze procesul:

                        Sunt gata sa initieze trei proiecte de cercetare in aceasta saptamana.

ceea ce favorizeaza  alunecarea procesului de la un proces de tip savarsire caracterizat prin

[+ Momentan] catre un proces de tip indeplinire.

Apar contexte in care procesul este de indeplinire fara ca verbul sa fie un verb inerent momentan:

Este gata sa plateasca aceasta taxa.

Sunt pe cale sa citesc manuscrisul cartii lui Ionel Jianu despre Brancusi. ME 435

8. 3. Numai operatorii a sta, a fi gata, a fi pe punctul, a fi pe cale pot fi aplicatI si in conditiile in care nu apare trasatura [+Limitat] in caracterizarea procesuala, iar predicatia  reprezinta un proces de tip activitate:

Bisericile stau sa se darame sub greutatea zgarie-norilor portocalii www.infonews.ro/art_88385_Social-Epoca_de_Aur_se_intoarce_-

In prezent, sunt pe punctul de a fi finalizate noi metode de detectie a natura computationala), www.bitdefender.ro/files/Main/file/Combaterea_mesajelor_spam_bazate_pe_imagini_RO.pdf

Romania este gata sa impartaseasca din propria experienta in procesele de transformare democratica pentru ca ea insasi a beneficiat de sprijinul prietenilor
www.informatia.ro/modules.php?op=modload&name=News&file=article&sid=

Acestia sunt pe cale sa acapareze atat de multe bogatii, incat ar putea rade linistiti in nasul noii puterii rezultate eventual din alegerile din noiembrie.
www.revista22.ro/html/index.php?art=942&nr=2004-06-17 - 25k

Trebuie, insa, sa mentionam ca acest tip de enunt nu este foarte frecvent, de cele mai multe ori procesele reprezinta actiuni de tip limitat: indepliniri si savarsiri..

8.4. Exceptand operatorul a trage, toti ceilalti operatori aspectuali de faza iminentiala se pot aplica uneori unor constructii in care exista deja operatori aspectuali care marcheaza faza initiala a procesului:

Esti pe cale sa incepi sa inveti fascinanta (si uneori inspaimantatoare) lume a NATO-ului: traducerea adreselor de retea.

www.ibiblio.org/pub/Linux/ docs/HOWTO/translations/ro/text/NAT-HOWTO

            Sunteti gata sa incepeti a raspunde la intrebarile mele?

De asemenea, se pot aplica  unor predicatii cu verbe care detin trasaturi inerente aspectuale de faza ca  in:

Vulcanul Kelut este pe cale sa erupa. de C. Marin HotNews.ro www.hotnews.ro/Arhiva_noiembrie_2007/articol_1006343/-.htm

            Un nou scandal a fost pe punctul de a izbucni in show-bizz, si Andreea Mari
            media.phg.ro/afis_stire.php?id=6325 - 32k

            Avionul este pe punctul sa aterizeze pe aeroport.

9. Negatia in structurile perifrastice aspectuale de iminenta. Perifrazele verbale cu acest tip de operatori aspectuali  nu apar la forma negativa, negatia neputand fi aplicata unui proces pe cale de a se indeplini pentru ca nu se poate aplica negatia unui proces care e pe cale de a se indeplini:

*nu da sa plece

*nu este pe cale sa reuseasca

*nu este pe punctul de  a izbucni in plans

Nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca nu avem de-a face  cu  prezentareA  unui proces in desfasurare, ci cu prezentarea perspectivei  pe care o ofera vorbitorul asupra unui proces  inca nedesfasurat. Vorbitorul il vede ca posibil din punctul sau de vedere chiar daca el este  sau nu  protagonistul.

Ca si in cazul celorlalte perifraze aspectuale negatia nu poate fi aplicata nici verbului baza pentru ca un operator aspectual de faza nu poate fi aplicat unei forme negative:

*sta sa nu intre

*da sa nu telefoneze

*este pe punctul de a nu adormi

10. Determinantii temporali. O restrictie combinatorie importanta este aceea de a nu accepta determinanti temporali care sunt compatibili cu un proces de tip activitatemereu, des, adesea, etc. pentru ca, de fapt, este vorba doar de un punct pe axa temporala, acela situat inaintea unui proces care are toate sansele sa se produca.

Daca totusi apare un astfel de determinant, atunci se schimba incadrarea aspectual-procesuala, nu mai avem de-a face cu o faza premergatoare unui proces ci se actualizeaza o valoare iterativa care presupune repetarea unui anume tip de situatie ca in:

Sunt mereu pe cale de a o lua de la inceput in urma experientelor mele de viata.

Esti mult prea des gata sa ierti pe cei care iti fac rau.

11. Concluzii. Dupa o prima incercare de analiza a acestor constructii, consideram ca putem accepta si existenta perifrazelor verbale in limba romana cu operatorii  aspectuali: a da, a sta, a fi pe cale, a fi pe punctul, a fi gata si a trage pentru a marca faza iminentiala, acea faza pregatitoare care anticipeaza producerea unui proces de tip savarsire sau desfasurarea unui alt tip de proces dinamic. Avem de luat in calcul si situatiile de iminenta contracarata determinate de contextul lingvistic si extralingvistic.

Faptul ca actantii care trimit la rolurile semantice ale procesului, actanti care apar in constructiile cu acesti operatori sunt cei care apartin verbului baza,  constituie cel mai puternic argument pentru considerarea gruparilor – operator aspectual + verb de baza – ca fiind perifraze verbale.

Dar, in restrictiile combinatorii pe care le-am discutat legat de agentivitate si de tipul de proces reprezentat de predicatia careia i se aplica operatorul aspectual raman urme ale sensurilor de baza ale unitatilor lexicale care constituie operatorul.

Alte restrictii cum este cea legata de timpurile verbale la care poate aparea verbul operator sau de incompatibilitatea cu negatia sau cu un anume tip de determinant temporal sunt consecinta a tipului de faza aspectuala reprezentata.

NOTE



[1]  Aspectul de faza sau de grad reprezinta acea dimensiune care trimite la fazele obiective ale procesului desemnat de catre verb. Fazele recunoscute de Coseriu sunt: iminential, ingresiv, inceptive, progresiv, regresiv, conclusive si egresiv. Faza iminentiala si cea egresiva se gasesc in schema prezentata de Coseriu exterior procesului. (Apud Coseriu, 1978:22) 

[2] Cu conceptul de faza se opereaza in descrierea diverselor valori aspectuale pe care le actualizeaza formele verbale. In masura in care aspectul expliciteaza timpul interior necesar pentru ca procesul sa se actualizeze.

[3] „Perifrazele verbale sunt structuri verbale complexe – grupari verbale neanalizabile la nivel sintactic, grupari in alcatuirea carora intra doua verbe – primul de aspect, de mod sau cauzativ iar cel de-al doilea este verbul care poarta incarcatura lexicala.” „Este vorba de o structura alcatuita din mai multe elemente, structura care are sens unitar – rolul semantic primar apartine celui de-al doilea verb, iar rolul gramatical revine primului verb.”  ( Dragomir, 2002:

[4] “Telicitatea tine de atingerea acelui punct final natural pe care il presupune Starea de fapt si care poate fi dat de determinarea tintei pe care o presupune actiunea.” (Dragomir, 2006:97)

[5] Teodora Cristea defineste iminenta contracarata  ca fiind „une action engagée dans la voie de la réalisation qui n’a pas abouti, alors qu’elle était prête à s’accomplir” (Cristea,1978: 161)

[6] Restrictia este explicabila prin faptul ca verbul a da spre deosebire de verbul a sta presupune si el in structura lui de baza, cand este verb de baza intr-o structura predicativa, un agent cu control in desfasurarea procesului

Bibliografie

BUSUIOC, I.,2003, L’expression de l’imminence contrecarrée en français et en roumain, Teza de doctorat, Universitatea Ovidius, Constanta

CAUDAL, P., 2000, La polysémie aspectuelle – contraste français/anglais, Thèse de doctorat, U.F.R. de Linguistique, École Doctorale de Sciences du Langage, Université Paris VII – Denis Diderot

COSERIU, E, 1978, Aspect verbal ou aspects verbaux? Quelques questions de théorie et de méthode in La notion d’aspect, Recherches linguistiques, pp 13-25

CRISTEA, T., 1978, L’expression de l’imminence contrecarrée en français et en roumain, in Études  romanes dédiées à Iorgu Iordan à l’occasion de son quatre- vingt –dixième anniversaire, Bucuresti

DRAGOMIR, C., 2002, Rolurile semantice–argument pentru existenta operatorilor aspectuali, in Actele Colocviului Catedrei de Limba Romana, 22-23 noiembrie 2001, Editura Universitatii din Bucuresti,  p.155-164

DRAGOMIR, C., 2003, Le rôle de l’aspect dans le glissement d’une classe processuelle à une autre: les opérateurs aspectuels de phase en roumain in PUSCH, Claus D. / WESCH, Andreas (eds.): Verbalperiphrasen in den (ibero-) romanischen Sprachen., (Beihefte zu Romanistik in Geschichte und Gegenwart; Hamburg: Buske,  p.113-122
DRAGOMIR, C., 2006, Semantica si sintaxa in structura grupului verbal, Ovidius University Press

DIK SIMON C, 1997, The Theory of Functional Grammar, Mouton de Gruyter, Berlin New York

***      GRAMATICA LIMBII ROMANE. I. Cuvantul, 2005, Editura Academiei, Bucuresti

GUTU ROMALO, V., 1961,  Semiauxiliare de aspect in Limba romana, X, nr. 1,  p. 3-15

HENRY, A., 1960, Études de syntaxe expressive. Ancien français et français moderne, PUF, Paris ; p.41-74

NØLKE, H., 1993, Le regard du locuteur. Vers une théorie des traces énonciatives, Editions Kimé, Paris

POTTIER, B.,2001, Représentations mentales et catégorisantes linguistiques ; Ed Peeters 

VENDLER,Z., 1967, Verbs and Times in Linguistics in Philosophy, Cornell University Press, Ithaca: New York, pp. 97-121

Résumé

Dans ce travail on s’est proposé d’identifier les opérateurs aspectuels de phase imminentielle du roumain a da, a sta, a fi pe punctul, a fi pe cale, a fi gata, a trage  et les particularités de comportement dans le discours ont été mises en évidence les restrictions de combinaisons des différents opérateurs identifiés pour la valeur aspectuelle «imminence» et «imminence contrecarrée»  avec les marques de présent, de passé ou de futur. L’analyse souligne aussi le fait que selon le cas, sous l’influence de l’utilisation du présent ou d’un temps passé de l’opérateur aspectuel, les valeurs aspectuelles sont doublées de valeurs modales. Sont décrites en termes d’agentivité, les divers types de procès qui se combinent avec les opérateurs aspectuels d’imminence.






.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




STRUCTURA COMPOZITIONALA. STILUL SI LIMBA LITERARA A BASMULUI
Cultivarea si unificarea limbii romane literare in activitatea “Scolii Ardelene”
STRUCTURA OPEREI LITERARE
O scrisoare pierduta - caracterizarea personajelor
Basmul cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
MANIERISM vs. CLASICISM
Proiect didactic Clasa: I Limba romana scriere





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu