Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » literatura romana
STRUCTURA OPEREI LITERARE

STRUCTURA OPEREI LITERARE





STRUCTURA OPEREI LITERARE

                           

Prin structura operei literare intelegem alcatuirea ei (ordinea, forma, organizarea) in parti sau elemente constitutive, aflate in relatii de interdependenta unele cu altele si cu intregul.

Discutand despre structura operei literare, profesorul are in vedere urmatoarele: tema, motiv, subiect, conflict, modurile de expunere, elemente de compozitie, personaj, figuri de stil, elemente de versificatie, de sinteza poetica, in functie de specificul genurilor literare.

            Tema operei literare este problema care reflecta un aspect foarte general din realitatea surprinsa artistic in operele literare. Dragostea, natura, patriotismul, lupta pentru eliberare nationala si sociala, geniul, destinul, razboiul si altele sunt teme importante din literatura romana si universala . Ele reflecta problemele cele mai profund umane, demonstrand ca omul este centrul creatiei literare.

Aceeasi tema este tratata diferit de scriitori, in functie de epoca in care traiesc, de specia literara ca si, mai ales, de personalitatea artistica a fiecaruia. De exemplu, tema naturii din poezia „Vara” de G. Cosbuc, intr-un fel, sau aceeasi tematica (natura)- din poezia lui George Toparceanu „Rapsodii de toamna”, intr-un mod diferit.

La fel, tema patriotismului apare in opere atat de deosebite intre ele, precum sunt „Apus de soare” de Barbu Stefanescu Delavrancea, sau „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu sau ,,Dan, capitan de plai” de Vasile Alecsandri.

O tema majora a poeziei eminesciene este trecerea ireversibila a timpului, iar sentimentul dominant este tristetea de a nu mai putea trai bucuriile simple si curate ale copilariei si tineretii; o gasim in poezii ca ,,Revedere”, ,,Ce te legeni”, ,,Glossa”, ,,Trecut-au anii…”. Primul catren al elegiei „Trecut-au anii…” incepe cu o minunata comparatie ce sugereaza scurgerea ireversibila a anilor care duc cu ei si bucuriile copilariei. Contrastul dintre adverbele „niciodata” si „iara” accentueaza acest sentiment. Sufletul copilului era inseninat de creatia folclorica, de farmecul naturii. Nimic nu mai poate sa emotieneze blazarea poetica si zadarnica se dovedeste incercarea de a reinvia puterea vechilor sentimente. Intre trecut si viitor se deschide un abis de netrecut, iar elegia eminesciana se incheie cu trecerea unei lumi pustiite astfel incat „muta-i gura dulce-a altor vremuri  iar timpul creste-n urma mea …ma-ntunec” (Mihai Eminescu, Trecut-au anii…).

Subordonat temei, motivul reprezinta situatii cu caracter de generalitate, un obiect sau un numar simbolic ori o maxima repetata in momente diferite ale aceleasi opere sau in creatii diferite, imbogatindu-se permanent cu noi sensuri. Motivul isi schimba intelesul in functie de gen, specie sau tema aleasa .De exemplu: o situatie repetabila o constituie incercarile la care sunt supuse si personajele basmelor .Un personaj devenit motiv literar este Prometeu, titanul din mitologie ce a reusit sa daruiasca oamenilor focul si a pornit mania zeilor, devenind un erou ce a inspirat multe opere literare.

Motivul este o unitate structurala minimala ce consta intr-o situatie cu caracter general, avand o semnificatie si putand fi exprimat intr-o forma simbolica. Motivul este numit in opera printr-un cuvant, o sintagma sau o expresie. Exemple avem nenumarate: motivul florii, motivul teiului, al cifrei trei, al marului de aur, al ingerului. Fiecare tema cuprinde mai multe motive poetice. De exemplu, in tema naturii eminesciene, cuprindem motive ca motivul codrului, al lacului, al teiului, al plopului, al salcamului, al marii, al izvorului, al lunii, al luceafarului.

Motivul format prin asocierea mai multor motive se numeste topos, avand pluralul topoi.

Un motiv important in literatura este motivul „fortuna labilis”, expresie latineasca care inseamna „soarta schimbatoare” si care se refera la transformarile aduse de trecerea timpului. Elevii de clasa a VII-a studiaza nuvela „Doua loturi” de Ion Luca Caragiale in care regasesc acest motiv: personajul literar Lefter Popescu intra in loterie jubiland si peste cateva clipe, auzind vorbele bancherului, cade de pe culmea fericirii intr-o disperare tragica, din care nu-si va mai reveni. Iata deci cum soarta isi bate joc de oamenii care se incred prea mult in ea.

Tot la clasa a VII-a, elevii studiaza poemul eroic „Dan, capitan de plai” in care afla cum infrunta eroul soarta; calm, cu seninatate dovedindu-si intelepciunea ce l-a facut legendar: ”Alb am trait un secol pe plaiul stramosesc / Si vreu cu fata alba senin sa ma sfarsesc / Ca dupa-o viata lunga, ferita de rusine / Mormantul sa fie curat si alb ca mine”. Motivul „fortuna labilis” il regasim si in poezia lirica; la Eminescu (poeziile Trecut-au anii, Venetia, O,ramai…), la Octavian Goga (Casa noastra) sau la Ion Pillat (Aici sosi pe vremuri). Succint, motivul literar este cea mai mica unitate semnificativa a textului literar; elementul artistic prin care se realizeaza tema (exemple din lirica eminesciana: lacul, izvorul, stelele, luna, cadrul, teiul). In basme exista multe motive: alegerea calului, numarul trei, apa vie si apa moarta. Un motiv reluat de mai multe ori, insistent, se numeste laitmotiv .El evidentiaza o idee, un sentiment.

Prin ideea operei literare se intelege semnificatia ei profunda, care include atitudinea scriitorului fata de tema abordata. Pornind de la tema mortii, elevii de gimnaziu desprind ideea comuniunii supreme cu natura, o trasatura dominanta a psihologiei poporului roman si pe care o regasesc si in alte opere literare, la Mihai Eminescu (Mai am un singur dor).

Conflictul este, dupa micul dictionar indrumator in terminologia literara[i] , un factor important in desfasurarea actiunii unei opere epice sau dramatice .El consta in ciocnirea de interese, fapte, caractere, intre doua personaje sau grupuri de personaje.

      Conflictul poate fi de doua feluri:

-        conflict exterior

-        conflict interior

      Conflictul exterior rezulta din ciocnirea intereselor intre personaje cu conceptii diferite   (ex. „Dan, capitan de plai” de Vasile Alecsandri). In plus, ,,datorita mobilitatii si extensiunii in timp si spatiu a actiunii epice, precum si faptului ca epicul are insusirea de continuitate a miscarii, conflictul epic nu prezinta stringenta conflictului dramatic, care se deosebeste printr-o mai mare intensitate, concentrare, datorita situarii uneori a personajelor in momente cruciale pentru viata si destinul lor. Conflictul dramatic de orice natura ar fi – psihologic, etic, politic – este declansat si sustinut prin intriga si actiune. Opera dramatica apare astfel ca actiune si reactiune intre personaje individualizate sau grupuri de personaje. Se poate afirma ca partea esentiala a actiunii o constituie conflictul, element artistic care defineste valoarea operelor dramatice”[ii].

Elevii de clasa a VII- a studiaza nuvela istorica „Alexandru Lapusneanul ” de Costache Negruzzi. Cu aceasta ocazie, profesorul cere elevilor sa noteze conflictele descoperite in aceasta opera epica :

-        conflict exterior intre domnitor si marea boierime;

-        conflict exterior intre Alexandru Lapusneanul si Stefan Tomsa ;

-        conflict exterior intre Lapusneanul si sotia sa ;

-        conflict interior, desfasurat in sufletul domnitei Ruxandra .

Conflictul intern caracterizeaza si lirica caci din el rezulta tensiunea lirica, ceea ce reprezinta esenta lirismului .

NOTE:



[i] C.FIERASCU,Gh. GHITA, Mic dictionar indrumator in terminoligia literara, Ed. Ion Creanga, Bucuresti, 1979, p.56.

[ii] Idem, p. 57.




loading...




.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Basmul Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
Antonin Artaud in cautarea magicului pierdut
STRUCTURA OPEREI LITERARE
Iapa lui Voda
Emil Cioran - inedit - 'Copilaria ramane pentru mine culmea vietii mele'
Povestea lui Harap-Alb( 1 august 1877)
METATAXE
Lectura prozei narative



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu