Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » literatura romana
"Viscolul" - comentariu

"Viscolul" - comentariu




"Viscolul" - comentariu

Temperament solar prin excelenta, peregrin neobosit prin tarile calde ale Europei, Vasile Alecsandri detesta "cumplita iarna" (cum o numeste cu naduf), mai ales pe cea moldoveneasca (contemplata, o viata, la Mircesti, in lunca Siretului), cu nametii "adunati in cer gramada", care par sa striveasca suflarea lumii intr-o platosa inghetata. Dar poate tocmai de aceea a descris-o atat de pregnant, nu in frumusetea pudrata in alb a peisajelor ei incremenite, cat in manifestarile stihiale ale acesteia. Asa procedeaza poetul in "Gerul", "Mezul iernei", "Iarna", "Viscolul", etc.

In ultimul pastel mentionat, stihia hibernala numita "crivat" isi face aparitia din "meazanoapte", ca un balaur cu coama zbarlita in vartejuri albe, spulberand zapada pana "in ceruri".

Imaginilor vizuale rare si monocromatice le iau locul cele intens auditive, indeosebi onomatopeele imbinate tautologic: "vajaie ca vijelia". Este un procedeu clasic, in lirica pastelista a autorului, enumerarea frecventa a determinatelor verbale, circumstantiale de loc, care unifica spatiul orizontal cu cel vertical intr-o singura dimensiune- cea a zapezii nesfarsite "de pe deal, de pe campie", si ridicata de vant pana "in ceruri". Celebra hiperbola a "oceanului de ninsoare" (din pastelul "Iarna") este la locul ei, insa varianta "valurilor albe", care se succed intr-un iures ametitor, formand "un lung troian" pana la nori. Comparatia din finalul strofei intai este originala; printr-un dublu oximoron (cromatic si caloric), poetul identifica o subtila asemanare intr-o opozitie aparent totala: troienele miscatoare schimbandu-si mereu locul si forma sunt aidoma "nisipurilor dese" risipite in "pustiul african"; spatiul inghetat, ca si cel torid, este controlat de forta eoliana, al carei efect este identic: uriasa dimensiune terestra incremenita sub zapada, pe care nu se vede nici o urma de viata, este la fel cu desertul arid, unde numai natura a ramas stapana.



Dar lumea vie angajeaza lupta cu viscolul: "lupii suri", formand pete inchise si miscatoare pe albul imaculat, ies dupa prada; urletele lor infioara "turmele" care "tremura" adulmecand primejdia; corbii isi precipita zborul "rapiti de vant", iar "rachitile" se apleaca lovindu-si crengile rupte de pamantul inghetat. Vietatile raspund crivatului ucigas intr-un cor de glasuri, a caror disperare este exprimata prin substantive onomatopeice: "zbierat", "raget", "tipet", "nechez rasunator". O noua enumeratie de circumstantiale de loc da impresia ca viscolul s-a inaltat la cer si bantuie intr-un cosmos la fel de inspaimantat ca si pamantul. Senzatia de lume dezmarginita este creata de o locutiune adverbiala intr-o forma originala: "si-n departe se aude". Iarna nu mai are nici durata, nici localizare bine precizate, eternizandu-si efectele distructive. Aglomerarile verbale, propozitiile scurte, onomatopeele si interjectia, exclamatiile retorice, asigura ritmul sincopat al versurilor, in concordanta cu miscarea dinamica a uraganului alb. Interjectia "vai!" dezvaluie compasiunea poetului deopotriva fata de "calul si calaretul" surprinsi pe drum de iuresul ielelor vantoase. Temporar, natura dezlantuita isi ia revansa si il exileaza pe om din mijlocul ei, pentru a-l reprimi cand puterile ei devastatoare au incetat.

Ultima strofa are ideatia specifica pastelurilor scriitorului: prezenta tonifianta a omului infrunta cataclismul natural, daca se bucura de ajutorul semenilor lui, intr-un gest de solidaritate fireasca: drumetul ratacit prin nameti aude, plin de speranta, latratul unui caine, semn benefic al apropierii sale de o asezare omeneasca, si calatorul observa "fericit" imaginea unei "casute dragalase", descrise -ca-n basme- in formule diminutivale, cu ferestrele stralucitoare, in poarta careia il intampina "dulcea ospetie", cu zambetul pe buze.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Demonstrati ca Popa Tanda este o nuvela
BAROCUL
Povestea lui Harap-Alb( 1 august 1877)
LIMBAJUL COTIDIANULUI IN OPERA LUI MIRCEA CARTARESCU - VALENTE ALE CUVANTULUI
Dictionarul limbii romane moderne
Legislatie romaneasca de biblioteca
Influenta turca
Romania intre Occident si Orient - Balcanismul literar. Forme hibride in literatura



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu