Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » referate » literatura romana » gramatica
El complemento circunstancial de causa

El complemento circunstancial de causa




EL COMPLEMENTO CIRCUNSTANCIAL DE CAUSA

1 Características generales en rumano y en español:

La Gramática de la Academia Rumana define el complemento circunstancial de causa como: 'componente del enunciado a través del cual se especifica el motivo (la causa) que entrena el desarrollo de un proceso, y presenta como logro característico la oración conjuncional introducida por:" intrucat" y sus sinónimos: " fiindca " y " pentru ca "



Características semánticas

El complemento circunstancial de causa pertenece al grupo de los circunstanciales que dan informes lógico-semánticos; el circunstancial siendo componente de una construcción a través de la cual el hablante establece un informe de causalidad entre dos procesos [X ( el hablant )] considera que.A intrucat B:

Nu vorbeste cu mine pentru ca s-a suparat.

Nu mananca pentru ca nu ii place mancarea gatita de Mihai.

Nu urca pe munte fiindca are rau de inaltime.

El complemento circunstancial de causa es un componente "periférico" del grupo verbal por consiguiente el circunstancial de causa es siempre suprimable sin influenzar la corectitud gramatical del enunciado.

Características sintácticas

El complemento circunstancial de causa es termino subordinado frente a una construcción (oración o grupo) con el núcleo:

a) verbal:

A intarziat la serviciu, deoarece ( intrucat ) a fost blocat in trafic.

Intarziind la serviciu, deoarece a fost blocat in trafic, nu a putut lua parte la sedinta de dimineata.

b) interjeccional:

Si pleosc! O palma, fiindca se enervase.

c) adjetival:

E nervos fiindca nu a terminat lucrarea.

Vesel fiindca reusise m-a intampinat zambind

d) adverbial:

Mi-a spus ca nu e bine pentru ca redactarea este neclara.

En la oración principal es alguna vez presente la locución adverbial: de aceea, la que asegura también la coherencia del enunciado, ella siendo integrada en los mecanismos de tipo anafórico:

De aceea a gresit, pentru ca a fost neatent.

En algunos logros del circunstancial de causa tienen papel de terminos corelativos también los correlativos "apoi" o "atunci":

Daca n-a citit cartea, atunci/apoi cum o sa inteleaga despre ce vorbim?

"Apoi" y "atunci" aparecen especialmente si la estructura tiene una interrogación retórica:

Apoi de unde stie, daca nimeni nu i-a spus nimic.

Apoi, cand a gasit dosarul, daca nu stia nici numele persoanei?

Atunci ce sa te mai straduiesti sa indrepti lucrurile cand nu te crede nimeni?

Características pragmáticas

El complemento circunstancial de causa "prototípico" expresa una relación de causalidad entre dos procesos comunicados:

E nervos pentru ca are multe de rezolvat.

En los textos escritos en registro retórico, las causales pueden tener la forma de un enunciado interrogativo.Como interrogativas retóricas ellas guardan el carácter de oración subordinada.

En los textos que siguen "care' y "ce" son marcas de la interrogación no conectores interoracionales:

Ii spune toate cu de-amanuntul, caci, da, care om nu tine la viata inainte de toate?

De buna seama tot vitiul trebiua s-o fi inadit si pe acesta, caci altceva ce ar fi putut apropia oameni atat de deosebiti.

En algunos contextos, el complemento circunstancial de causa puede dar la justificación de la enunciación de una comunicación:

S-a intamplat ceva rau, pentru ca prea e nervos.

En esta situación la relación lógico-semántica se establece en el nivel enunciativo, metadiscursivo:

[Afirm ca s-a intamplat ceva rau intrucat constat] ca e prea nervos.

Las locuciones: "avand in vedere, luand in considerare/consideratie, tinand seama/cont de" con la función de complemento circunstancial de causa son medios de "supraorganización'de la información, porque la su utilización tiene el papel de 'justificar el enunciado' en un contexto comunicado dado:

Avand in vedere ca ne apropiem vertiginos de Revelion.[ te intreb] ce-ti doresti in anul 2004?

Luand in considerare ca ai terminat anul IV , ce vei face dupa licenta

Tinand seama de rezultatele obtinute, ce-ti doresti din partea familiei

LA CLASE DE SUBSTITUCIÓN DEL COMPLEMENTO

CIRCUNSTANCIAL DE CAUSA

Logros por verbos con formas impersonales:

El complemento circunstancial de causa algunas veces está expresado por verbos en gerundio. El gerundio puede tener sujeto común con el verbo determinado o puede tener su propio sujeto. El texto siguiente presenta las ambas posibilidades:

Considerand femeia ca o simpla marfa si doar atat, vazuse in Ileana una de pret si se puse pe treaba, imprejurarile fiind de partea lui.



Muchas veces la posición sintáctica de complemento circunstancial de causa se realiza por el gerundio del verbo 'a fi' en muchas formas:

copulativo: Fiind istoric,judeca evenimentele din perspectiva istoricului.

existencial: Fiind iarna, nu ne-am aventurat pe munte.

operador pasivo: Fiind pedepsit , nu am mers la petrecere.

En esta categoría se inscriben también la estructura: "dat /data/ dati, date" interpretada como un grupo analisable en la oración circunstancial de causa y no como locución:

Data fiind situatia, am acceptat.

Frecuentemente, en la posición sintáctica de complemento circunstancial de causa aparece el gerundio negativo:

Incepuse, apoi, studii teologice, tot pe baza de inlesniri financiare banuiesc, pe care le-a parasit insa, neavand inclinatii preotesti.

Neputand deveni ce viseaza, incepe sa se defaimeze idealurile tineretii.

En el lenguaje culto, especialmente en el aspecto escrito de la lengua rumana, tienen función de complemento circunstancial de causa construcciones que contienen locuciones verbales - "a avea in vedere, a lua in considerare/consideratie, a tine seama, a tine cont" - en gerundio, que subordinan sustantivos abstractos:

Avand in vedere rezultatele, s-a declarat multumit.

Tinand seama de circumstantele favorabile, nu ma ingrijorez.

Las mismas locuciones seguidas de 'que' tienen la función de complemento circunstancial de causa, permitiendo la mezcla de unas oraciones completivas .Los grupos que no pueden ser analizados, componentes de la oración principal, son centros del grupo para las oraciones completivas que siguen:

Avand in vedere ca rezultatele au fost foarte bune s-a declarat multumit.

C.c.cz O.CD. O.Principal

A veces en construcciones librescas, el complemento circunstancial de causa se realiza por el infinitivo perfecto integrado en el grupo oracional:

Era furios de a nu fi reusit.

LOGROS ADVERBIALES DEL COMPLEMENTO

CIRCUNSTANCIAL DE CAUSA

El complemento circunstancial de causa se realiza por adverbios o locuciones adverbiales por medio de los cuales se puede manifestar también la función sintáctica de complemento circunstancial final.

La locución adverbial interrogativa ' de ce' es considerada el logro definitorio de la posición sintáctica de complemento circunstancial de causa:

Tarzie toamna e acum,

Se scutur frunzele pe drum,

Si lanurile sunt pustii.

De ce nu vii, de ce nu vii?

En el lenguaje popular y coloquial la locución adverbial interrogativa "de ce" es remplazada por: "la ce"

La ce te mai vaicaresti atunci ca lumea nu te intelege, cand tu o dispretuiesti?

En la lengua rumana también el adverbio "ce" puede aparecer en la misma posición sintáctica:

Asa-s copii cand cresc mari si se instraineaza.Parca el n-a fost asa?[.]Atunci ce sa se mire ca pe Laura n-o mai dor durerile lui.

Funcionan como adverbios también las locuciones compuestas del demostrativo con forma singular precedido por las preposiciones "de" o "pentru" : "de aceea, pentru aceea, de asta, pentru asta, pentru toate acestea" :

Dar, una peste alta, sacrificiul meu a meritat, de aceea nu-l consider un sacrificiu.

Singura tara care ramasese neacoperita era Romania.Si de asta, probabil, profesorul Varvaro ne-a indemnat, pe mine si pe altii, spre studierea limbii romane.

De asta nu ma duc, fiindca nu am incredere.

LOGROS POR ADJETIVOS PROPIAMENTE DICHOS O

PARTICIPIALES DEL COMPLEMENTO CIRCUNSTANCIAL DE CAUSA

El complemento circunstancial de causa puede ser realizado por medio de un adjetivo solamente en dos tipos de estructuras:

1) La primera estructura está compuesta de

a) adjetivos calificativos:

Bucuros ca a castigat la loto, si-a invitat prietenii la o mare petrecere in aer liber.

b) adjetivos participiales:

Intaratat de de raceala taioasa a lui Pasadia, de ranjetele si maraielile usturatoare ale celor pe cari ii jicnie, se tulbura, juca brambura si pierdu , pierdu tot- o avere.

El adjetivo y el participio con función de complemento circunstancial de causa puede ser seguido de una oración subordinada modal-relativa, en la cual el adverbio ' cum ' es anafórico:

Neatenta [ cum era] n-a inteles nimic. ->Relativa con antecedente.

2) La segunda estructura es compuesta de un adjetivo integrado en un grupo preposicional habiendo como núcleo la preposición "de " :

Sfanta Vinere nu mai putu vorbi mai departe despre acesta, de trista si de suparata.

Tal grupo preposicional puede ser extendido por una oración relativa modal introducida por "ce" o por "cum"

Nu mai putu vorbi de trista si de suparata[ ce/cum era]

En tal construcciones encontramos especialmente adjetivos calificativos que expresan características, cualidades que pertenecen al estado psíquico, mental y fisiológico , a los rasgos de comportamiento de los seres (estupido,a ; listo,a; hermoso,a; feo,a; nervioso,a) y también los sustantivos nombres de animales que muestran los defectos de los seres humanos:

Am acceptat de bou ce am fost.

Raspunde urat de magar ce este.

De catar ce este, nu a vrut sa cedeze deloc.

Una estructura del mismo tipo es aquella formada de un sustantivo abstracto y el verbo "a avea":



De evlavie multa ce avea sau din alte imprejurari a inchinat toata averea sa manastirii Neamtului.

LOGROS NOMINALES

El complemento circunstancial de causa se realiza por nombres, la relación de dependencia frente al término determinado siendo expresada por los conectores interoracionales.

Tienen la función de complemento circunstancial de causa los grupos nominales incluidos en grupos preposicionales: "de, din, dintru, pentru, din cauza ca, din pricina de, de dragul, de raul".

En el caso del logro por sustantivo, la selección del núcleo para el grupo preposicional está dirigido por un factor semántico y uno sintáctico.

a) Los sustantivos abstractos que expresan estados psíquicos o fisiológicos que tienen la función de complemento circunstancial de causa son precedidas de la preposición "de" ( en acusativo ) en estructuras como:

N-a venit de rusine.

Nu vorbeste cu nimeni de frica.

A muncit de nevoie.

E bolnav de suparare.

A plans de dor.

Con la misma preposición tienen la función de complemento circunstancial de causa también los sustantivos que denominan los fenómenos meteorológicos:

Crapa pietrele de frig.

Se scutura frunzele de vant.

Los sustantivos pueden recibir determinantes pero solamente cuantitativos o pueden ser precedidos de modelos relativos con antecedente:

I-a povestit cu mintea pierduta de mare groaza, tot ce patimise.

S-a inmuiat pamantul de atata ploaie.

Se indoiau copacii de vant.

Crapa pietrele de frig.

A plans de dor.

Mi-au crapat buzele de sete.

b) Los sustantivos abstractos que especifican el estado mental, la actitud o el comportamiento de un ser , selecciona la preposición 'de' para expresar la causa de un proceso:

A gresit din nestiinta si nepricepere

En general, también estos sustantivos pueden ser el núcleo de unos grupos con determinantes intensivos:

A gresit din prea mare orgoliu.

N-a spus nimic din prea multa modestie

c) Cumplen la misma función, la de complemento circunstancial de causa también los sustantivos abstractos que expresan la noción de causa (como: motivo, causa, razón, considérentes etc.) en condiciones sintácticas parecidas a los de arriba- siendo núcleos de unos grupos nominales, incorporados en grupos preposicionales:

Am tacut din multe motive.

Din alte pricini n-a raspuns.

Din diverse considerente, proiectul dumneavoastra este respins.

Nu poate vorbi din ratiuni de stat.

Subiectele in sine nu sunt desul de incitante.Realizarea lor, insa, fie din motive regizorale, fie din cauze financiare le-a lasat spectatorilor un gust amar.

Conceptia, inca existenta, este ca istoricul nu are nevoie de reclama, pe motivul ca munca lui reprezinta o valoare in sine.

Nu ati platit taxele catre Primarie, nu aveti avizul Distrigaz-ului, al Romtelecom-ului si al Societatii Electrica.Din aceste considerente[ care tocmai au fost mentionate]proiectul dumneavoastra este respins

d) Integradas en grupos preposicionales con el núcleo realizado por ' din ' ciertos sustantivos abstractos (nombres de acciones, como falta) siempre son núcleos del grupo nominal:

Din lipsa acoperirii cu medici suntem obligati sa facem fata unui numar mai mare de pacienti, alocand timp mai mult, energie mai multa, toate la acelasi grad de profesionalism.

Cel nebun din lipsa mintii se cunoaste indata, ca cimpoaiele cele seci din lipsa vantului din ele.

e) Raras veces, el grupo nominal construido de sustantivos abstractos con determinantes obligatorios aparece integrado en un grupo preposicional con la preposición 'sub':

Campul ingalbenise sub apasarea arsitei.

f) Los sustantivos concretos y abstractos realizan la posición sintáctica de complemento circunstancial de causa si son precedidos de los grupos cvasilocucionales en genitivo: "din cauza, din pricina, de raul, de dragul" :

N-am plecat din pricina nehotararii sale.

N-a plecat din cauza ploii.

N-a venit din cauza bolii.

N-a aparut la intrunire din cauza lui Ion.

A ramas de dragul copiilor.

g) Puede cumplir la función de complemento circunstancial de causa también el grupo preposicional habiendo como núcleo a : "datorita" :

A reusit datorita priceperii si tenacitatii sale.

La Gramática de la Academia Española define el complemento circunstancial de causa como:' parte secundaria de la oración que señala las razones por las que se ejecuta o se recibe la acción del verbo'.

Lo hizo por fastidiar.

Fue recriminado por su actitud.

Por esta razón ha perdido.

La ganadora llora de alegría.

Necesito el dinero para la alimentación.

Por causa del mal tiempo llevamos con retraso.

Debido a la huelga no llegaron trenes.

Gracias a su ayuda sobrevivieron.

Con motivo de mi cumpleaños no tengo que trabajar.

A pesar de mis posibilidades no puedo evitar el accidente.

3 LAS FUNCIONES DEL COMPLEMENTO CIRCUNSTANCIAL

DE CAUSA EN RUMANO

En rumano el complemento circunstancial de causa es expresado por:

1) Sustantivos (sustitutos) en genitivo, dativo y acusativo:

a) en genitivo, precedido por las locuciones: din cauza, din pricina.

A lipsit de la scoala din pricina bolii.

Mancarea era gretoasa din cauza untdelemnului.

Ai intarziat din cauza lui Mircea.



Tatarii nu indrazneau sa atace cetatea din pricina lui Mihai Viteazul.

A plans mult din pricina parerilor de rau.

N-ai venit la scoala din cauza lui.

Ai intarziat din pricina acestuia.

Sunt suparat din pricina alor mei.

Ai fost pedepsit din cauza aceluia

Cunosc faptele din pricina carora ai fost pedepsit.

Din pricina cui ai intarziat?

Ai luat bataie din cauza celor doi.

Ai intarziat din cauza celui lenes.

b) en dativo, precedido de las preposiciones: "gratie, datorita, multumita" :

A fost mutat atat de aproape de casa datorita intrigilor tesute impotriva lui.

N-a reusit la examen gratie pregatirii slabe in timpul anului scolar.

Toata recolta era pierduta multumita inginerului care a intarziat lucrarile agricole.

c) en acusativo, precedido por las preposiciones: "de, din, dintru, pentru, cu, sub" o por las locuciones preposicionales: "din cauza de, din pricina de", etc :

Hassan, de mirare, e negru-pamant.

Tremuram de frica.

Atunci a refuzat prea repede invitatia dintr-o incapatanare prosteasca.

Te-am pedepsit pentru neglijenta.

Te-ai suparat foarte tare pentru boala mamei tale.

Tu te-ai imbolnavit, cu atata suferinta adunata in suflet.

Aici, ingrozit, a tipat sub vestea groaznica a mortii mamei.

N-a venit la scoala din cauza de boala.

E mereu speriat din pricina de atata bataie luata de la stapan.

t OJO! Los pronombres demostrativos 'asta', "aceea', 'aia' precedidos por las preposiciones 'de' y 'pentru' forman las locuciones adverbiales: "pentru aceea', ' pentru asta', ' de asta', 'de aia' (popular)con la función sintáctica de complemento circunstancial de causa:

Nu moare pentru asta( de asta ),

De aceea le-am lasat eu pe fete sa rada.

Pentru aceea porunci beiler beiului Rumeliei.

Ea nu poate sa inainteze de multime.

' Si pentru o vorba rea ce-i spui

El toata ziulica lui

Munceste suparata'. (George Cosbus)

Nu l-ar fi durut capul de asta.

Pentru aceea ii era atat de greu sa sara din Butucani la Saraceni.

2) Adjetivo o verbo en participio con valor adjetival:

Toata lumea o lauda de frumoasa ce era.

As vrea sa plang de fericit.

I s-au rupt foile de folosinta.

Suparat a spart paharul.

Burta lupului plesnea de saturata.

A veces el complemento circunstancial de causa expresado por adjetivo o participio adjetival es seguido por una preposición modal introducida por el pronombre relativo ' ce ' que subraya la causalidad expresada por el adjetivo:

Noi o iubim mult de harnica ce este.

Foile cartii sau rupt de rasfoite ce au fost.

3) Verbo en gerundio e infinitivo:

L-am pedepsit pentru a nu-si fi facut temele.

Jean a fost arestat pentru a fi furat o paine.

Imbolnavindu-te ai lipsit de la scoala.

Fiind certat cu mama sa, s-a suparat.

Auzind acum vocea voasra nevinovata , incep sa rad.

Los verbos copulativos sen gerundio, no pueden expresar solos la la función sintáctica de complemento circunstancial de causa y por esto son seguidos por el nombre predicativo que explica la razón o la causa de un acción o cualidad:

Fiind atent a inteles tot.

Fiind foarte ambitios a ajuns premiant.

En general, los verbos en gerundio son acompañados del determinante con el cual forma 'parte desarrollada' de oración o construcción absoluta con función sintáctica de complemento circunstancial de causa:

Fiindu-i inghetate picioarele, Sandu n-a mai coborat din brad.

Si pana luni, la amiaza, fiind curtea asemanata cu pamantul, a hotarat sa vina pluguri.

Ea, fiind suparata pe colegi, n-a vrut sa mearga in excursie.

4) Locuciones adverbiales de causa: "de aceea, pentru aceea, de asta, pentru asta, pentru toate astea, pentru aceste motive, de ce" etc:

Pentru aceste motive, actiunea a fost respinsa de instanta de fond.

De ce a fost absent la serbare nu se stie

Adjetivos pronominales en acusativo:

Din cauza asta n-a putut veni.

Numai din pricina mea s-a imbolnavit.

Din pricina celorlalti a suferit toata clasa.



Gramatica Academiei Romane, I Cuvantul, 462







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.