Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » referate » management
Studiu de caz privind determinarea fiabilitatii previzionale utilizand metoda elementului finit la "Boghiul tramvaiului bimotor"

Studiu de caz privind determinarea fiabilitatii previzionale utilizand metoda elementului finit la "Boghiul tramvaiului bimotor"




Studiu de caz privind determinarea fiabilitatii previzionale utilizand metoda elementului finit la "Boghiul tramvaiului bimotor"

Un exemplul practic de determinare a fiabilitatii previzionate, utilizand metoda elementului finit', este cel aplicat 'Boghiului tramvaiului bimotor BT 001-53'. Studiul de caz isi propune sa prezinte dinamica previzionata a fiabilitatii pentru primele 24 luni de functionare a BOGHIULUI BIMOTOR si pentru principalele sale subansambluri.

Boghiul tramvaiului bimotor BT 001-53 este un ansamblu dotat cu motoare electrice de tractiune de curent continuu, destinat echiparii vagoanelor motoare ale tramvaielor, avand in structura sa 9 subansambluri:

1. Osia montata 2. Lagarul osiei

3. Ghidaj lagar osie 4. Suspensia cutiei vagonului



5. Suspensia osiei (primara) 6. Frana

7. Traversa oscilanta - rulment - traversa  8. Rama boghiului

9. Angrenaj tractiune - arbore torsiune - cuplaj dintat

Subansamblul osiei montate se compune din osia propriu-zisa, roata elastica, butuc disc frana si subansamblul roata dintata; din punctul de vedere al calculului fiabilitatii subansamblurile butuc disc frana si roata dintata sunt luate in considerare la subansamblurile frana si angrenaj de tractiune - arbore de torsiune - cuplaj dintat.

In subansamblul ' suspensie primara' din punctul de vedere al calculului fiabilitatii sunt incluse subansamblurile: lagar osie si ghidaj lagar osie, deoarece aceste doua subansambluri au o influenta directa si imediata asupra acesteia.

Celelalte 8 subansambluri sunt analizate conform conditiilor prezentate in oferta tehnica.

Determinarea fiabilitatii previzionate s-a facut identificand conditiile de exploatare specifice tramvaiului, care sunt elemente de baza ale calcului de eficienta economica a exploatarii:

Regimul de lucru - 2 schimburi a 10 ore / schimb = 20 ore / zi;

Numar de zile calendaristice - 365 zile / an;

Analiza traseelor de tramvai din Timisoara a evidentiat faptul ca un traseu este parcurs intr-un interval de timp ce variaza intre 40 - 60 min / traseu;

Pentru calcule s-a ales valoarea de 45 min / traseu;

Pe parcursul unui traseu se opereaza in medie 16 solicitari (opriri, porniri, in statii si la stopuri, incetiniri, demarari) in regim normal si 4 solicitari in regim de turbulenta; deci in total sunt 20 de solicitari la 45 de minute; rezulta in medie un numar de 30 de solicitari / ora; pentru o solicitare s-au considerat doua actionari, ce a dus la evaluarea unui numar mediu de 60 actionari / ora;

Pe durata unui an s-au utilizat urmatoarele informatii: Numar de ore: 7300 ore/ an; Numar de actionari: 438000 actionari / an.

Rezultatele privind indicatorii de fiabilitate sunt prezentate pentru intervalele de timp de 6 luni pe o perioada de 2 ani: 6 luni, 12 luni, 18 luni si 24 luni.

Avand in vedere faptul ca in structura boghiului sunt cuprinse elemente mecanice si tinand seama de datele existente in literatura de specialitate - [Oprean A., Dorin Al., Drimer P. - 1980] - s-a considerat ca cea mai apropiata lege de variatie a defectelor fata de situatia reala este legea exponentiala negativa.

Schema generala de conexiuni are in vedere un regim de functionare normal cu configuratia prezentata in Figura 4.5.:


Fig. 4.5. Schema generala de conexiune a boghiului

Avand in vedere structura de ansamblu a boghiului, conform careia pe un boghiu sunt prevazute:

ambele osii motoare (9.1., 9.2.) - 2 bucati;

minim trei sisteme de franare (frana disc, frana patina si frana reostatica - 7.1., 7.2., 7.3.);

suspensie primara (5.1., 5.2., 5.3., 5.4.) - 4 bucati;

suspensie secundara (4.1., 4.2.) - 2 bucati;

osie montata (1.1., 1.2.) - 2 bucati;

lagarul osiilor (2.1., 2.2., 2.3., 2.4.) - 4 bucati;

ghidaj lagar osie (3.1., 3.2., 3.3., 3.4.) - 4 bucati, schema generala de conexiune a subansamblurilor are structura din Figura 4.6..

Desi sistemul de franare are in structura sa cel putin trei subsisteme s-a acceptat idea ca subsistemul de franare reostatic este cel mai frecvent solicitat; celelalte subsisteme - plasate in paralel.

Schema generala a conexiunilor are in vedere un regim de functionare normal al boghiului, existand insa situatii de exceptie, in care anumite subansambluri pot functiona in paralel:

9.1. paralel cu 9.2., in cazul aparitiei unor defectiuni la unul dintre motoare si tramvaiul este remorcat, sau trimis in depou cu un singur motor in functiune;

defectarea componentelor timoneriei si functionarea cu celelalte doua frane un timp scurt (trimitere in depou);

defectarea amortizoarelor si preluarea functiilor acestora de catre arcuri si piesele de cauciuc.

Aceste exceptii vor avea efecte aleatoare in calculul fiabilitatii ansamblului; relevanta influentelor lor se va analiza in fiecare caz in parte.

Au fost utilizate urmatoarele notatii: OS - osie montata; REl - roata elastica; Bd - bandaj; CRj - cuplaj rigid; CEl - cuplaj elastic; Cu - cuplaj rigid; CO - cuplaj corp; RUl - rulment la osie; Et - etansare; LO - lagar osie; SO - suspensie osie; GHLO - ghidaj lagar osie; ASsp - ansamblu suspensie primara; ASsc - ansamblu suspensie secundara; Ar - arc; AM - amortizor; MR - grup motor reductor; AT - arbore de torsiune; ATr - angrenaj de tractiune; CD - cuplaj dintat; CE - cuplaj elastic al arborelui de torsiune; CR - cuplaj rigid al arborelui de torsiune;


Fig. 4.6. Schema generala de conexiune a subansamblurilor

boghiului bimotor

S-a trecut apoi la analiza componentelor boghiului din punct de vedere al indicatorilor de fiabilitate: valoarea medie, limita superioara si inferioara de variatie a ratei caderilor (l), mediei timpului de buna functionare (M.T.B.F.) si fiabilitatii diverselor subsisteme, functie de formele de conexiune:

A. SUBSISTEMUL OSIE MONTATA

Modul de conexiune pentru ansamblul osie montata este prezentat in Figura 4.7.:


Fig.4.7. Conexiunea osiei montate

Subansamblul se compune din osia propriu-zisa (OSs) si doua bucati roti elastice (REl). Roata elastica, la randul ei are in structura componente conectate conform Figurii 4.8.:


Fig.4.8. Conexiunea elementelor rotii elastice

In literatura de specialitate - [Oprean A., Dorin Al., Drimer P. - Tabelul 3.1. paginile 59 - 71, 1980] - se prevad valori stabilite experimental pentru rata experimentala a caderilor. Se precizeaza valoarea medie, limita superioara si inferioara de variatie a ratei caderilor (l). De exemplu pentru:

lmediu

----- ----- ------ (4.15.)

linf - lsup

s-au obtinut valorile (exprimate in 10-6/ora):

0,025 0,039

lRg lCel (4.16.)

0,001 - 0,049 0,027 - 1,848

lBd = 33,333 s-a determinat estimand M.T.B.F. pentru bandaj 30000 ore de functionare.

lOSs = 13,698 s-a determinat estimand M.T.B.F. pentru osie 10 ani de functionare.

Cu aceste valori, aplicand formula 4.7. la toate subansamblurile prezentate in continuare cu conexiuni in serie la care rata caderilor subansamblului este suma ratei caderilor componentelor s-au obtinut:

lmediuREl = 33,333 + 2 x 0,025 + 2 x 0,039 = 33,461; linfREl = 33,333 + 2 x 0,001 + 2 x 0,027 = 33,389; lsupRel = 33,333 + 2 x 0,049 + 2 x 1,848 = 37,127

respectiv:

lmediuOS = 2 x 33,461 + 13,698 = 80,62; linfOS = 2 x 33,389 + 13,698 = 80,476;

lsupOS = 2 x 37,127 + 13,698 = 87,952

Valorile indicatorilor de fiabilitate sunt sintetizate in Tabelul 4.5.:

Tabelul 4.5.

INDICATORII DE FIABILITATE AI OSIEI MONTATE

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

ROsmediu

ROssup

ROsinf

M.T.B.F.med

12.404 ore

M.T.B.F.sup

12.426 ore

M.T.B.F.inf

11.370 ore

B. SUBANSAMBLUL LAGAR - OSIE

Conexiunea elementelor din cadrul subansamblului lagar - osie este prezentata in Figura 4.9.:


Fig. 4.9. Conexiunea subansamblului lagar - osie

Pe baza considerentelor de mai sus s-a obtinut:

lLO = 2 x lRUl lEtr lEtEl lCo lCu (4.17.)

Din literatura de specialitate - [Oprean A., Dorin Al., Drimer P. - 1980] se obtin valorile:

0,5 0,02 0,7

lRUl lEtr lEtEl

0,02 1 0,01 0,035 0,25 1,12

0,025 0,025

lCO lCU (4.18.)

0,001 0,49 0,001 0,049

Inlocuind obtinem:

lLOmediu = 1,77 x 10-6 h-1; lLOinf = 0,242 x 10-6 h-1; lLOsup = 3,253*10-6 h-1

C. SUBANSAMBLUL SUSPENSIE PRIMARA (Sp)

Suspensia primara are in structura sa lagarul osie, suspensia osiei si ghidajul lagar osie, conectate ca in Figura 4.10.:


Fig.4.10. Conexiunea suspensie primara

Din literatura de specialitate - [Oprean A., Dorin Al., Drimer P. - 1980] - se inlocuiesc valorile si in urma calculelor se obtin valorile:

lSpmediu = 4,66 x 10-6 h-1; lSpinf = 2,084 x 10-6 h-1; lSpsup = 11,367 x 10-6 h-1

Din punct de vedere structural ansamblul suspensie primara (ASp) are patru blocuri care intr-o prima apreciere au aceleasi functii si sunt prezentate in Figura 4.11.:


Fig.4.11. Conexiunea ansamblu suspensie primara

Ca urmare: lASp = 4 x lSp (4.19.)

Inlocuind obtinem lASpmediu = 18,664*10-6 h-1; lASpinf = 8,336*10-6 h-1; lASpsup = 45,468*10-6 h-1

Indicatorii de fiabilitate calculati pentru maxim 24 luni se prezinta in Tabelul 4.6.:

Tabelul 4.6.

INDICATORII DE FIABILITATE AI SUSPENSIEI PRIMARE

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RAspmediu

RASpsup

RASpinf

M.T.B.F.med

53.579 ore

M.T.B.F.sup

119.962 ore

M.T.B.F.inf

21.993 ore

D. SUBANSAMBLUL SUSPENSIE SECUNDARA (ASsc)

La nivelul boghiului suspensia secundara este formata din doua arcuri de suspensie si doua amortizoare cu conexiunile conform Figurii 4.12.:


Ar
 

Ar2



 

Ar1

 

AM2

 

AM1

 
; ;


Fig.4.12. Conexiunea subansamblului suspensie secundara

Pentru conexiunile din Figura 4.12. s-au utilizat urmatoarele relatii:

lAr = 2 x lAri si lAM = 2 x lAmi (4.20.)

Apeland la valorile extrase din bibliografia mentionata s-au obtinut:

lAsscmediu = 21,036 x 10-6 h-1; lAsscinf = 5,612 x 10-6 h-1; lASscsup = 33,476 x 10-6 h-1

E. SUBANSAMBLUL RULMENT BOGHIU

Subansamblul cuprinde doua componente conform Figurii 4.13.:


Fig.4.13. Conexiunea subansamblului rulment boghiu

Din - [Oprean A., Dorin Al., Drimer P. - 1980] - s-au extras valorile necesare si inlocuind s-a obtinut:

lRBmediu = 3,4 x 10-6 h-1; lRBinf = 3,602 x 10-6 h-1; lRBsup = 3,25 x 10-6 h-1

Indicatorii de fiabilitate se prezinta in Tabelul 4.7.

Tabelul 4.7

INDICATORII DE FIABILITATE AI RULMENTILOR BOGHIULUI

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RRBmediu

RRBsup

RRBinf

M.T.B.F.med

294.118 ore

M.T.B.F.sup

307.692 ore

M.T.B.F.inf

277.624 ore

F. SUBANSAMBLUL ' FRANE '

Subansamblul frane pentru boghiu are in structura sa trei tipuri de subsisteme:

- Subsistemul frana cu disc; - Subsistemul frana cu patina;

- Subsistemul frana reostatica.

Calculele efectuate vizeaza atat fiecare subsistem in parte cat si faptul ca in structura boghiului ele sunt multiplicate.

G. SUBSISTEMUL FRANA DISC (FD)

Are in structura sa urmatoarele elemente:

- Arc (Ar) - 1 bucata;

- Motor pneumatic (Mp) - 1 bucata;

- Mecanism cu tije si parghii (Mt) - 4 componente;

- Frana 1 (F1) - 2 componente;

- Frana 2 (F2) - 2 componente.

Sub aspectul transmiterii si preluarii sarcinilor, elementele sunt inseriate ca in Figura 4.14.:


Fig.4.14. Conexiunea subsistemului frana disc

Frecventa cumulata a caderilor subsistemului frana disc (lFD

lFD lAr lMp + 4 x lMt lF1 lF2 ) x 10-6 h-1  (4.21.)

Valorile pentru li ( x 10-6 h-1 ) au fost extrase din - [Oprean A., Dorin Al., Drimer P. - 1980] - obtinandu-se:

lFDmediu = 12,216 x 10-6 h-1; lFDinf = 3,903 x 10-6 h-1; lFDsup = 30,395 x 10-6 h-1

H. SUBSISTEMUL PATINA TRAMVAI (PT)

Are in structura sa urmatoarele elemente:

- Arc (Ar) - 2 bucati; - Furca (Fc) - 2 bucati;

- Ghidaj (Gh) - 2 bucati; - Patina (Pt) - 1 bucata.

Sub aspectul transmiterii si preluarii sarcinilor, elementele sunt inseriate conform Figurii 4.15.:


Fig.4.15. Conexiunea subsistemului patina tramvai

S-a determinat frecventa cumulata a caderilor subsistemului patina tramvai (PT) cu formula:

lPT = (2 x lAr + 2 x lFc + 2 x lGh lPt) x 10-6 h-1  (4.22.)

Inlocuind s-a obtinut:

lPTmediu = 6,74 x 10-6 h-1; lPTinf = 3,038 x 10-6 h-1; lPTsup = 27,336 x 10-6 h-1

I. SUBSISTEMUL FRANA DISC LA NIVELUL BOGHIULUI (FDB)

In structura boghiului conexiunea elementelor subsistemului frana disc este conforma cu Figura 4.16.:


Fig.4.16. Conexiunea subsistemului frana disc

Din figura se observa ca:

lFDB = 2 x lFdi (4.23.)

Inlocuind s-a obtinut:

lFDBmediu = 24,432 x 10-6 h-1; lFDBinf = 7,806 x 10-6 h-1; lFDBsup = 60,780 x 10-6 h-1

Indicatorii de fiabilitate pentru subansamblu frana disc la nivelul boghiului se prezinta in Tabelul 4.8.:

Tabelul 4.8

INDICATORII DE FIABILITATE AI FRANEI DISC

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RFDBmediu

RFDBsup

RFDBinf

M.T.B.F.med

40.368 ore

M.T.B.F.sup

72.254 ore

M.T.B.F.inf

17.236 ore

J. SUBSISTEMUL PATINA TRAMVAI LA NIVELUL BOGHIULUI (PTB)

In structura boghiului, conexiunea elementelor subsistemului patina tramvai este conforma cu Figura 4.17.:


Fig.4.17. Conexiunea subsistemului patina tramvai

Din figura se observa ca:

lPTB = 2 x lPti (4.24.)

Indicatorii de fiabilitate pentru subansamblul patina tramvai la nivelul boghiului sunt prezentati in Tabelul 4.9.:

Tabelul 4.9.

INDICATORII DE FIABILITATE AI PATINEI TRAMVAI

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RPTBmediu

RPTBsup

RPTBinf

M.T.B.F.med

72.254 ore

M.T.B.F.sup

164.582 ore

M.T.B.F.inf

18.291 ore

K. SUBSISTEMUL FRANA REOSTATICA LA NIVELUL BOGHIULUI

Subsistemul frana reostatica, la nivelul boghiului are in structura doua componente identice (cate un motor de curent continuu MCC, un reostat RES si relee REL), care actioneaza in momentul efectuarii franarii ca in Figura 4.18.:


Fig.4.18. Conexiunea franei reostatice

Se poate scrie: lSFR = 2 x lFR (4.25.)

lFR lMCC lRES lREL (4.26.)



Procedand analog s-au obtinut:

lFRmediu = 9,5564 x 10-6 h-1; lFRsup = 9,44992 x 10-6 h-1; lFRinf = 9,5666 x 10-6 h-1

lSFRmediu = 19,113 x 10-6 h-1; lSFRsup = 18,899 x 10-6 h-1; lSFRinf = 19,133 x 10-6 h-1

Indicatorii de fiabilitate ai franei reostatice sunt aratati in Tabelul 4.10.:

Tabelul 4.10.

INDICATORII DE FIABILITATE AI FRANEI REOSTATICE

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RSFRmediu

RSFRsup

RSFRinf

M.T.B.F.med

52.323 ore

M.T.B.F.sup

52.913 ore

M.T.B.F.inf

52.266 ore

L. ANSAMBLUL SISTEM DE FRANARE (F)

In exploatare intalnim trei cazuri de functionare:

a) Sistem de franare bazat pe frana reostatica

Indicatorii de fiabilitate sunt prezentati in Tabelul 4.11..

b) Sistem de franare bazat pe frana reostatica si frana disc

Indicatorii de fiabilitate sunt prezentati in Tabelul 4.12..

c) Sistem de franare bazat pe frana reostatica, frana disc si frana patina

Indicatorii de fiabilitate sunt prezentati in Tabelul 4.13..

Tabelul 4.11.

INDICATORII DE FIABILITATE AI SISTEMULUI DE FRANARE BAZAT PE FRANA REOSTATICA

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RF1mediu

RF1sup

RF1inf

M.T.B.F.med

52.323 ore

M.T.B.F.sup

52.913 ore

M.T.B.F.inf

52.266 ore

Nota: Deoarece in conditii de functionare si siguranta, functionarea sistemului de franare este conditionata de functionarea sistemului franei reostatice, celelalte sisteme de franare avand roluri bine definite, dar secundare, se admite pentru ansamblul sistem de franare indicatorii de fiabilitate definiti anterior.

Tabelul 4.12.

INDICATORII DE FIABILITATE AI SISTEMULUI DE FRANARE BAZAT PE FRANA REOSTATICA SI FRANA DISC

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RF2mediu

RF2sup

RF2inf

M.T.B.F.med

190.274 ore

M.T.B.F.sup

403.728 ore

M.T.B.F.inf

69.728 ore

Tabelul 4.13.

INDICATORII DE FIABILITATE AI SISTEMULUI DE FRANARE BAZAT PE FRANA REOSTATICA, FRANA DISC SI FRANA PATINA

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RF3mediu

RF3sup

RF3inf

M.T.B.F.med

3.648.175 ore

M.T.B.F.sup

18.248.175 ore

M.T.B.F.inf

390.645 ore

M. ANSAMBLUL ANGRENAJ TRACTIUNE - ARBORE DE TORSIUNE - CUPLAJ DINTAT (AAT)

Ansamblul are ca subansambluri principale:

7.1. Grupul motor - reductor M

7.2. Arborele de torsiune AT

7.3. Angrenajul de tractiune ATr

7.4. Cuplajul dintat CD

avand componentele conectate ca in Figura 4.19.:


Fig.4.19. Conexiunea ansamblului angrenaj tractiune - arbore de

torsiune - cuplaj dintat

lAAT lM lAT lATr lCD (4.27.)

Arborele de torsiune are componentele conectate in serie, Figura 4.20.:


Fig.4.20. Conexiunea arborelui de torsiune

Inlocuind s-au obtinut:

lATmediu = 0,362 x 10-6 h-1; lATinf = 0,172 x 10-6 h-1; lATsup = 6,013 x 10-6 h-1

Angrenajul de tractiune (ATr) are componentele conectate in serie:

lATr = 2 x lCR + 4 x lRD + 6 x lRUl + 4 x lS (4.28.)

Inlocuind valorile s-au obtinut:

lATrmediu = 13,03 x 10-6 h-1; lATrinf = 4,502 x 10-6 h-1; lATrsup = 58,018 x 10-6 h-1

Cuplajul dintat (CD) are valoarea data in catalog:

1,52

lCD = ----- ----- ------- x (10-6 h-1) , iar grupul motor - reductor are valoarea

0,0273,21

catalog:  lM = 9,36*10-6 h-1

Cu aceste valori s-au obtinut:

lAATmediu = 24, 772 x 10-6 h-1; lAATinf = 14,061 x 10-6 h-1; lAATsup = =76,401 x 10-6 h-1

Indicatorii de fiabilitate pentru ansamblul angrenaj tractiune - arbore torsiune - cuplaj dintat se prezinta in Tabelul 4.14.:

Tabelul 4.14.

INDICATORII DE FIABILITATE AI ANSAMBLULUI ANGRENAJ DE TRACTIUNE - ARBORE DE TORSIUNE - CUPLAJ DINTAT

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RAATmediu

RAATsup

RAATinf

M.T.B.F.med

40.369 ore

M.T.B.F.sup

71.119 ore

M.T.B.F.inf

13.089 ore



N. FIABILITATEA PREVIZIONATA A BOGHIUL BIMOTOR (BM)

Conexiunea subansamblurilor BOGHIULUI BIMOTOR este prezentata in Figura 4.21.:


Fig.4.21. Conexiunea subansamblurilor boghiului bimotor

in care: RM - rama boghiu, TR - traversa boghiu, RB - rulment boghiu, iar valorile ratelor medii, inferioare si superioare a caderilor (l) au fost anterior calculate:

24,772 80,62

lAAT1 lAAT2 lOS1 lOS2

14,06176,401 80,4687,952

18,664 21,036

lASsp ; lASsc lRM lTR

8,33645,468 5,61233,476

19,11 3,4

lF1 lRB = ----- ----- --------; x (10-6 h-1)

18,8919,13 3,253,609

lRM lTR = 0 are urmatoarea semnificatie: sansa de a apare defectiuni la aceste subansambluri este deosebit de redusa in raport cu sansa de a se defecta a celorlalte subansambluri, respectiv repere de baza in strategia privind durata de utilizare normata a produsului.

Indicatorii de fiabilitate ai BOGHIUL BIMOTOR sunt prezentati in Tabelul 4.15.:

Tabelul 4.15.

INDICATORII DE FIABILITATE AI BOGHIULUI BIMOTOR

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

RBMmediu

RBMsup

RBMinf

M.T.B.F.med

3.703,70 ore

M.T.B.F.sup

4.669,03 ore

M.T.B.F.inf

2.118,50 ore

Inlocuind s-au obtinut:

lBmmediu = 2 x 24,77 + 2 x 80,62 + 18,66 + 19,11 + 21,036 + 3,4= 264,7 x 10-6 h-1

lBMinf = 2 x 14,06 + 2 x 80,47 + 8,33 + 18,11 + 5,612 + 3,25 = 225,277 x 10-6 h-1

lBMsup = 2 x 76,4 + 2 x 87,95 + 45,46 + 19,13 + 33,47 + 3,6 = 432,032 x 10-6 h-1

Pe baza datelor din tabel, grafic a fost reprezentata functia de fiabilitate pentru componente si BOGHIUL BIMOTOR in primele 24 luni de functionare (Diagrama 1.).

1. Subansamblul Osie Montata

2 Suspensie primara, Lagar osie

3 Subansamblu Rulment Boghiu

4 Sistem frana disc

5 Sistem Frana Patina, Sistem Frana Reostatica

6 Sistem Franare Combinat

7 Angrenaj tractiune, arbore torsiune, cuplaj dintat

8 Ansamblu boghiu bimotor

 

 

6 luni

 

12 luni

 

18 luni

 

24 luni

 


Diagrama 1. Functiile de fiabilitate pentru boghiul bimotor si componente

Studiul de caz a prezentat dinamica previzionata a fiabilitatii pentru primele 24 luni de functionare a BOGHIULUI BIMOTOR si pentru principalele sale subansambluri, din Diagrama 1desprinzandu-se urmatoarele concluzii:

Se poate aprecia ca o fiabilitate de 0,8 pentru subansamblurile principale ale boghiului asigura o functionare similara cu echipamentele de acelasi specific realizate pana in prezent pe plan international.

Influenta cea mai defavorabila asupra fiabilitatii ansamblului BOGHIULUI BIMOTOR o are subansamblul osie montata.

Asigurarea unei fiabilitati cu limita 0,8 se poate realiza printr-un program de mentenanta, care sa se refere la subansamblurile cele mai periclitate, program ce rezulta din analiza intersectiei curbelor de fiabilitate cu o linie de nivel constant.

Pentru subansamblurile componente se pot ridica grafice similare, respectiv se pot intocmi programe de mentenanta la nivelul reperelor din structura.

O propunere de program preliminat de mentenanta preventiva pentru asigurarea unei fiabilitati cu limita 0,8 urmatoarele (Diagrama 2.) trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

la un interval de cinci luni se verifica si se readuce in parametrii nominali subansamblul osie montata. Se efectueaza operatii de: verificare si inlocuire a elementelor elastice din structura ansamblului, verificare a cailor de rulare si a suprafetelor de franare;

la un interval de 14 luni se verifica si se aduce in parametrii nominali sistemul de franare cu disc. Se efectueaza operatiile de schimbare a sabotilor, verificarea articulatiilor timoneriei, verificarea si inlocuirea garniturilor si componentelor pneumatice;

la un interval de 15 luni se verifica si se readuce subansamblul angrenaj de tractiune - arbore de torsiune - cuplaj dintat in parametrii nominali. Se executa operatiile de verificare roti dintate, inlocuire rulmenti, inlocuire cuplaje elastice;

la un interval de 19 luni se verifica si se readuc in parametrii nominali subansamblurile sistem frana patina si sistem frana reostatica. Se efectueaza operatii de verificare a componentelor electrice, rectificare a suprafetelor de franare, inlocuirea elementelor elastice;

programul preliminar va putea fi definitivat dupa determinarea indicatorilor de calitate reali ai componentelor utilizate;

activitatile cu referire la lubrifianti au in vedere prescriptiile firmelor producatoare, ele constituind obiectul activitatilor de intretinere zilnica.

0,8

 

1. Subansamblul Osie Montata

2 Suspensie primara, Lagar osie

3 Subansamblu Rulment Boghiu

4 Sistem frana disc

5 Sistem Frana Patina, Sistem Frana Reostatica

6 Sistem Franare Combinat

7 Angrenaj tractiune, arbore torsiune, cuplaj dintat

 

 

 

 

6 luni

 

12 luni

 

18 luni

 

24 luni

 


Diagrama 2. Asigurarea unei fiabilitati cu limita 0,8

O alta propunere de program preliminat de mentenanta pentru asigurarea unei fiabilitati cu limita 0,9 (Diagrama 3.) va avea in vedere urmatoarele:

la fiecare doua luni se verifica si se readuce in parametrii nominali subansamblul osie montata;

la fiecare sase luni se verifica si se readuce in parametrii nominali subansamblul frana disc;

la fiecare sapte luni se verifica si se readuce in parametrii nominali subansamblul angrenaj tractiune - arbore de torsiune - cuplaj dintat;

la fiecare noua luni se verifica si se readuc in parametrii initiali subansamblurile sistem franare patina si sistem frana reostatica;

la fiecare 12 luni se verifica si se readuc in parametrii initiali subansamblurile suspensie si lagar osie;

0,8

 

1. Subansamblul Osie Montata

2 Suspensie primara, Lagar osie

3 Subansamblu Rulment Boghiu

4 Sistem frana disc

5 Sistem Frana Patina, Sistem Frana Reostatica

6 Sistem Franare Combinat

7 Angrenaj tractiune, arbore torsiune cuplaj dintat

 

 

 

 

6 luni

 

12 luni

 

18 luni

 

24 luni

 


Diagrama 3. Asigurarea unei fiabilitati cu limita 0,9

Ambele programe pot fi realizabile si pot fi eficiente functie de conditiile concrete de exploatare, posibilitatile financiare ale utilizatorului si durata de amortizare a investitiei initiale.

Asigurarea unui coeficient de disponibilitate ridicat se poate realiza printr-o conceptie modularizata a componentelor boghiului, in special a celor cu risc. De asemenea este necesara o modificare a strategiei de asigurare a pieselor de schimb de prima urgenta la nivel de module, de asigurare a unui personal special instruit, care sa realizeze un program de interventii eficient.

Optimizarea programelor preliminate de mentenanta se poate face introducand criterii economice. Pentru acest lucru sunt necesare informatii specifice atat de la producator, cat si de la utilizatori.

Obs: Fata de aceste valori teoretice, in functionarea efectiva a boghiului sau obtinut abateri de pana la maxim 6 %.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



PROIECT STRUCTURA ORGANIZATORICA A INTREPRINDERII
OBIECTUL CALCULATIEI COSTURILOR
ALEGEREA AMPLASAMENTULUI, PLANIFICAREA SI AMENAJAREA FACILITATILOR
Echilibrul intre costul calitatii si valoarea calitatii
Aspecte in legatura cu deficientele existente in calculul si urmarirea costului
Metode noi in analiza calitatii produselor si productiei si posibilitati de aplicare in cadrul firmelor romanesti
PREVIZIUNEA IN PROIECTELE DE INVESTITII
CONTROLUL CALITATII PRODUSELOR IN PROCESUL PRODUCTIEI



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu