Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » management » protectia muncii
ASPECTE LEGATE DE TEHNOLOGIA LUCRARILOR SI NORMELE DE PROTECTIE A MUNCII IN CONSTRUCTII

ASPECTE LEGATE DE TEHNOLOGIA LUCRARILOR SI NORMELE DE PROTECTIE A MUNCII IN CONSTRUCTII



ASPECTE LEGATE DE TEHNOLOGIA LUCRARILOR SI NORMELE DE PROTECTIE A MUNCII IN CONSTRUCTII

12.1.CAIET DE SARCINI



PRIVIND EXECUTIA LUCRARILOR STRUCTURII DE

REZISTENTA

Prezentul caiet de sarcini contine principalele elemente care vor fi urmarite de constructor in procesul de executie. Ele reprezinta extrase din acte normative, sintetizate si prelucrate in scopul realizarii unui ghid minim de date tehnologice.

Caietul de sarcini se refera la executia obiectelor de tip curent utilizand tehnologii implementate in executia lucrarilor de constructii civile, industriale si agricole in ultimele decenii pentru structuri din beton, beton armat, metal si zidarie.

I. MASURI PREMERGATOARE EXECUTIEI :

Beneficiarul va asigura verificarea proiectelor de executie de catre verificatori de proiecte atestati de MLPAT, personae fizice sau juridice, altii decat specialistii care au elaborat proiectul.

Constructorul va numi un responsabil tehnic de lucrare care conform legilor in vigoare, va raspunde pentru calitatea lucrarii care trebuie sa corespunda unor exigente de performanta ale lucrarii.

Dupa primirea documentatiei tehnice de executie, constructorul va asigura cunoasterea proiectului de catre toti factorii care concura Ia realizarea lucrarii.

Se va stabili de asemenea programul calendaristic pentru verificarea si receptia fazelor determinante, de la care executia nu poate continua fara receptia fazei.

In lipsa unui alt program de stabilire a fazelor si datelor de verificare se vor considera obligatorii urmatoarele faze determinante:

- verificarea terenului de fundare de catre specialistul geotehnician

- armarea fundatiilor

- realizarea structurii la parter inainte de betonare

Se va incheia un proces verbal de predare primire a amplasamentului si reperelor de trasare, intre delegatii beneficiarului, constructorului si proiectantului.

Prin grija investitorului se va intocmi cartea tehnica a constructiei care va cuprinde documentele privitoare la proiectarea, realizarea, exploatarea si postutilizarea constructiei. Cartea tehnica se va preda proprietarului constructiei dupa terminarea lucrarii care are obligatia de a o completa la zi.

La punctul de lucru se vor gasi in mod obligatoriu: documentatia completa de executie, registrul de procese verbale de lucrari ascunse, registrul de dispozitii de santier si principalele norme care guverneaza tehnologia de executie si in special normativele C149/87 si NE012/99.

In cazul abordarii unor procedee tebnologice care nu sunt acoperite de norme tehnice legal aprobate, proiectantul va prezenta un caiet de sarcini special intocmit privind succesiunea fazelor tehonologice si masurile specifice.

II. REALIZAREA LUCRARILOR DE FUNDATIE

a. Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului de fundatii trebuie sa fie terminate lucrarile premergatoare si anume:

1. Trasarea axelor fundatiilor si executarea sapaturilor. Trasarea pe teren a constructiei se va face de catre personal calificat si dotat cu aparatura tehnica necesara, in limitele tolerantelor admise la trasare si precizate in STAS 9824-1- 75, incheindu-se un proces verbal la lucrari ascunse intre beneficiar si executant.

2. Protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant.

3. Coborarea temporara a nivelului apelor subterane pentru a permite executarea fundatiilor in uscat, atunci cand procedeele de executie adoptate nu permit betonarea sub apa.

4. Verificarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a

utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executiei fundatiilor.

5. Verificarea axelor fundatiei.

6. Verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect din punct de vedere al calitatii terenului, dimensiuni si pozitii in limitele tolerantelor admise. Verificarea terenului de fundare se face de catre specialistul geotehnician, rezultatele si eventualele masuri de corectare cu situatia concreta fiind consemnate intr-un proces verbal de receptie a terenului de fundare.

b. La executia fundatiilor trebuie avute in vedere urmatoarele:

1. Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si normele in vigoare; o atentie deosebita se va acorda in cazurile in care prin proiect se prevad ca masuri de protectie anticoroziva utilizarea de cimenturi speciale si anumite grade de impermeabilitate a betonului.

2. Fundatia se executa fara intrerupere pe toata lungimea sa; in cazul in care aceasta
conditie nu poate fi respectata se procedeaza conform normativului NE 012-99, in felul urmator:

- suprafata rostului de lucru se face perpendiculara pe axa fundatiei, sicanata sau verticala dreapta.

- turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30-50 cm, iar suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior.

- nu se admit rosturi de lucru inclinate la fundatii, cuzineti, grinzi de fundatii si radiere. Nu se admit rosturi de lucru in fundatii izolate sau in zonele cu concentrari mari de eforturi. Rostul de lucru se va realiza vertical la o distanta de 1 m de marginea stalpului.

- Durata maxima admisa a intreruperii de betonare pentru care se nu se vor lua masuri speciale va fi de 1 —2 ore in cazul betoanelor obisnuite.

- Reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetei rosturilor constand in curatirea si spalarea abundenta cu apa inainte de inceperea turnarii betonului proaspat.

- Intreruperi ale betonarii cu durata mai mare vor fi stabilite de catre conducatorul tehnic al santierului in concordanta cu prevederile din proiect, cu dispunerea de armaturi suplimentare si masuri speciale de realizare a profilului de intrerupere. Reluarea turnarii se face prin udare abundenta aproximativ 8 - 10 ore, curatirea cu peria de sarma, aer sub presiune, toate inainte de tumarea betonului proaspat.

3. Pentru a asigura conditii favorabile de intarire si de a reduce deformatiile din
contractie, se va mentine umiditatea betonului in primele zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin acoperire cu materiale de protectie si stropirea periodica cu apa care va incepe dupa 2 pana la 12 ore dupa turnare in functie de tipul cimentului si de temperatura mediului ambiant. Nu se va stropi sub temperatura de + 50C.

4. Inaintea turnarii grinzilor de fundatie se vor verifica armaturile montate precum si
pozitia cofrajelor laterale. Se vor respecta prevederile in vigoare privind acoperirile minime cu beton.

5. In procesul de executie al fundatiilor se vor respecta normele de protectia muncii.

6. Receptia calitativa a fundatiilor se va face de catre beneficiar, constructor si proiectant pe baza actelor incheiate anterior, a verificarii incadrarii in prevederile proiectului si eventual a unor sondaje locale.

7. Portiunile de fundatii care se realizeaza deasupra terenului natural se vor executa cu cofraje din lemn, o atentie speciala se acorda umpluturii de sub pardoseli. Acestea se vor realize cu pamant argilos prafos in straturi de 30 cm compactate pana la atingerea unei greutati volumice de 16 KN/mc.

III. LUCRARI DE COFRAJE SI SUSTINERI

1. Se vor utiliza, de regula, cofraje corespunzand unui singur tip, evitand improvizariile care completeaza unele seturi de cofraje metalice cu zone realizate cu placaj.
2. Periodic se va verifica starea cofrajelor atat din punct de vedere al integritatii lor, cat si curatirea lor de beton si mortar in urma utilizarilor anterioare. Se va verifica existenta si pozitionarea cutiilor de goluri si a pieselor inglobate.

3. La cofrajele elementelor verticale diafragme si stalpi se vor vedea obligatoriu ferestrele de curatire si control.

4. Se va asigura o corecta depozitare si manipulare a cofrajelor.

5. Se vor incheia procese verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor proiectului si ca toate cofrajele corespund ca pozitie si dimensiuni proiectului si au fost curatate si corect pregatite.

IV. LUCRARI DE ARMARE

1. Se va verifica obligatoriu pozitionarea barelor verticale care trec prin centura imediat dupa turnarea betonului luandu-se masuri de corectare a pozitiei acolo unde este cazul.

2. Pentru mentinerea pozitiei armaturilor se vor utiliza:

- distantieri (minimum) 3 bucati/m2 la placi si pereti

1 bucata/m2 la grinzi si stalpi

- capre pentru armatura superioara a placilor sprijinite pe cofraj

1 bucata/m2 la placi interioare

4 bucati/m2 la placi in consola

Se interzice deformarea barelor de la partea superioara prin calcare, rezemari de elemente grele, etc.

3. Se va verifica legarea corecta a armaturilor la incrucisari cu sarma neagra sau sudura.

4. Inlocuirea barelor din otel - beton cu alt tip de otel decat cel din proiect nu se face decat cu avizul scris al proiectantului.

5. Nu se vor utiliza bare sau plase sudate cu zone putemic ruginite sau cu suprafata acoperita cu alte materiale (mortar, beton, etc).

V. TURNAREA BETONULUI

a. Pregatirea turnarii betonului.

Executia lucrarilor de betonare poate sa inceapa numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

1. Intocmirea procedurii pentru betonarea in cauza si acceptarea acesteia de catre investitor;

2. Sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionar si verificate materialele componente (agregate, ciment, aditivi, adaosuri) si sunt in stare de functionare utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile procedurii de executie in cazul betonului turnat pe santier;

3. Sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie si masurile privind securitatea muncii si PSI;

4. Sunt indeplinite conditiile climaterice necesare si sunt asigurate masurile pentru protectia betonului dupa turnare;

5. Daca au trecut mai mult de 6 luni de la montarea la receptionarea armaturii se vor chema ISCLPUAT, beneficiarul, proiectantul si executantul care vor determina starea armaturii si necesitatea expertizarii tehnice dupa caz de catre un expert ethnic autorizat, pentru a constata nivelul de ruginire si abaterea prin reducere a sectiunii dupa caz:

b. Turnarea betonului

1. Betonul va fi pus in opera numai dupa cunoasterea calitatii lui pe baza actelor de livrare. Daca betonnl adus la locul de punere in opera prezinta segregari, se va reamesteca fara a se adauga apa.

2. Se va urmari pastrarea pozitiei armaturilor in timpul betonarii; se vor ingloba complet cui acoperirile cerute de norme armaturile in beton. Nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii.

3. In nodurile cu armaturi dese se va urmari umplerea completa a nodului, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele de otel concomitent cu vibrarea lui in cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita si patrunderea vibratorului.

4. Circulatia muncitorilor si a utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe punti speciale, care sa nu reazeme pe armaturi, find interzisa circulatia directa pe armatnri sau cofraje.

5. Betonarea peretilor se va face fara intreruperi, pe toata inaltimea subsolului, in straturi orizontale de 30 - 50 cm. Acoperirea cu un nou strat trebuie sa se faca inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior.

6. Grinzile se vor betona dupa decofrarea lateralelor peretilor, grinzile se vor tuma intr-o singura etapa.

7. Vibrarea va respecta indicatiile cuprinse in Normativul C 140- 1986 cu vibratoare omologate si personal calificat.

VI. ROSTURI DE LUCRU

1. Betonarea peretilor subsolului se va face printr-o singura etapa pana sub centura subsolului; se interzic rosturile verticale in pereti.

2. Durata maxima a intreruperii turnarii pentru care nu se iau masuri speciale la reunarea turnarii va fi mai mica decat timpul inceperii prizei; orientativ se pot considera 2 ore la betoane folosind cimenturi cu adaosuri, respectiv 1,5 ore la cimenturi fara adaos; la intreruperi mai mari este necesara pregatirea rostului prin curatire, indepartarea betonului necompactat, a pojghitei de ciment intarit si spalarea cu apa in abundenta. Pentru o mai buna aderenta intre betonul vechi si nou este indicat sa se aplice un strat de amorsaj din lapte de ciment si rasini sintetice.

VII. DECOFRAREA

Decofrarea elementelor de beton armat se poate face atunci cand betonul a atins o anumita rezistenta suficienta pentru a prelua partial sau integral, dupa caz, sarcinile pentru care au fost proiectate. Se recomanda urmstoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:

1. Partile laterale a cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins 25 daN/cm2 astfel ca fetele si muchiile sa nu se deterioreze.

2. Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta mentinand sau remontand popi de siguranta 1 pop / 3 ml de grinda, 1 pop / 12 m2 de placa atunci cand rezistenta betonnlui a atins fata de clasa, urmatoarele procente :

70 % pentru elemente cu deschideri de max 6 m

85 % pentru elemente cu deschideri mai mari de 6 m

3. Popii de siguranta se indeparteaza cand s-a atins o rezistenta fata de clasa de:

95 % pentrn elemente cu deschideri de max 6 m

110% pentru elemente cu deschideri intre 6 — 12,00 m

La decofrare se vor respecta toate instructiunile cuprinse in Normativnl C 140-86.

4.Dupa decofrare se face o examinare amannutita a tuturor elementelor structurii de rezistenta incheindu-se un proces verbal in care se va consemna calitatea lucrarilor si eventualele defecte constatate. Este interzisa remedierea unor defecte inaintea incheierii examinarii vizuale si incheierea procesului verbal.

5. Remedierea defectelor se face in conformitate cu prevederile instructiunilor C149 87 in cazul unor defectiuni importante remedierea se va face pe baza solutiilor acceptate de proiectant.

VII. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNAREA LUI:

1. Pentru a asigura o buna intarire si a reduce deformatiile din contractie se va asignra mentinerea umiditatii betonului minimum 7 zile dupa turnare protejand suprafetele libere prin:

- acoperirea cu materiale de protectie prelate, rogojini, nisip de indata ce betonul a capatat rezistenta pentru ea materialul sa nu adere la suprafata de beton

- stropirea periodica cu apa incepand dupa 2 - 12 ore de la turnare, din 6 in 6 ore, astfel ca suprafata sa fie permanent umeda. La temperatnri sub 50C nu se va stropi cu apa ci se vor aplica materiale sau pelicule de protectie.

2. Pe timp ploios suprafetele de beton proaspat se vor acoperi cu prelate sau folii de polietilena pentru a evita antrenarea pastei de ciment din beton.

12.2.PUNEREA IN LUCRARE A BETONULUI IN ELEMENTE VERTICALE

Prezenta fisa tehnologica se aplica pentru realizarea betonarii elementelor cu inaltime mare (stalpi, pereti, grinzi inalte etc.) in conditii normale de temperatura (+5+30);

1. PREGATIREA TURNARII BETONULUI.

Executarea turnarii betonului nu poate incepe decat daca sunt efectuate urmatoarele verificari si indeplinite urmatoarele conditii:

a. Verificarea cofrajului:

- amplasament;

- dimensiunile in plan ;

- dimensiunile sectiunii transversale;

- cotele de nivel;

- planeitatea (daca este cazul);

- orizontalitatea si verticalitatea;

- etanseitatea;

- pozitionarea golurilor;

- curatirea;

- elementele de prindere, rigidizare si sustinere;

b. Verificarea armaturilor:

- tipul otelului;

- diametrul;

- curatirea;

- starea de oxidare (ruginire);

- distanta dintre bare;

- fasonarea;

- numarul si calitatea legaturilor dintre bare;

- pozitionarea distantierilor si a caprelor;

- pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor;

- calitatea sudurilor;

Intrucat aceasta operatie reprezinta o lucrare ascunsa si de regula este considerata o faza determinanta ea se va realiza de catre o comisie alcatuita din reprezentanti ai proiectantului, exccutantului (responsabilul tehnic al executiei) si beneficiarului. Daca de la montarea armaturilor a trecut o perioada mai indelungata de timp (peste 6 luni) este necesara si o inspectare a starii armaturii de catre o comisie alcatuita din reprezentantii proiectantului, executantului si beneficiarului. In toate cazurile in care se constata prezenta ruginii penetrante sau frecvent a ruginii neaderente (superficiale) se va dispune expertizarea barelor de catre un laborator de specialitate autorizat. Toate constatarile vor fi mentionate intr-un proces verbal care se va atasa cartii tehnice a constructiei.

c. verificarea pieselor care vor ramane inglobate in beton:

- pozitionarea;

- fixarea ;

- dimensiunile;

- tipul materialului.

d. masurile care trebuie luate in vederea unei bune desfasurari a turnarii betonului:

- asigurarea energiei electrice si verificarea functionarii corecte a utilajelor pentru transportul si compactarea betonului;

- asigurarea fortei de munca necesare transportului local, turnarii, compactarii si prelucrarii suprafetei betonului;

- asigurarea apei necesare udarii suprafetelor care vor veni in contact cu betonul proaspat (beton turnat anterior si intarit, zidarie, cofraj etc.);

- curatirea mijloacelor de transport local, de punere in lucrare si de compactare a betonului;

- asigurarea cailor de transport pentru lucratori si pentru mijloacele de transport local a betonului;

- circulatia lucratorilor si a mijloacelor de transport local ale betonului pe planseele

proaspat betonate, precum si depozitarea pe acestea a unor materiale se va permite numai dupa ce betonul a atins un grad de maturizare minim (estimat ca s-a obtinut la minimum 24 ore de la turnare pentru un beton preparat cu un ciment de tip I de clasa minima 32,5 si la temperaturi de peste 200C);

- verificarea instalatiei de alimentare cu energie electrica (tablou electric, intrerupatoare, cablu de alimentare etc.);

- existenta planului de turnare a betonului (tipul si cantitatea de beton, elementele ce urmeaza a fi betonate etc.)

- stabilirea pozitiei unui posibil rost de lucru, datorat aparitiei unor situatii accidentale (pozitionarea acestuia se va face pentru fiecare sarja in functie de cantitatea de beton adusa de fiecare mijloc de transport);

- asigurarea luarii unor masuri de interventie in cazul unor conditii climatice nefavorabile (ploi torentiale, furtuna, ger etc.);

- asigurarea prelevarii si depozitarii probelor si efectuarea determinarilor prevazute pentru betonul proaspat (tipare pentru epruvete cubice cu latura de 150 mm sau cilindrice cu 150 mm si L = 300 mm, con etalon sau aparatura pentru masurarea consistentei betonului, termometru pentru masurarea temperaturii interioare a betonului).

2. REGULI DE TURNARE A BETONULUI.

Betonarea va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care va supraveghea permanent turnarea betonului (cu respectarea stricta a regulilor tehnice si a tehnologiilor stabilite, a masurilor de securitatea muncii si de P.S.I.), precum si comportarea si mentinerea la pozitie a armaturilor, a cofrajelor, a sustinerilor acestora si a pieselor inglobate, dispunand luarea masurilor operative de prevenire si/sau remediere a oricaror deficiente constatate.

Principalele operatii tehnologice si reguli care trebuie respectate la turnarea betonului in cazul unor elemente cu inaltime mare, sunt:

- intocmirea procedurii pentru betonarea obiectivului in cauza si acceptarea acesteia de catre beneficiar;

- aprobarea inceperii betonarii, consemnata de catre reprezentantii proiectantului, executantului (responsabilul tehnic cu executia), si beneficiarului. In cazul in care betonarea nu a inceput in cel mult 7 zile de la data aprobarii ei, sau au intervenit evenimente de natura sa modifice situatia constatata la acea data (intreruperi accidentale etc.), aprobarea inceperii betonarii va trebui sa fie reconfirmata, pe baza unor noi verificari efectuate de catre comisia mentionata anterior;

- tratarea corespunzatoare a suprafetei betonului turnat anterior si intarit de la rostul de turnare;

- cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu betonul proaspat, se vor uda cu apa cu 2 3 ore inainte si imediat inainte de turnarea betonului, iar apa eventual ramasa in denivelari va fi evacuata ;

- examinarea documentului de transport - fiecare sarja de beton trebuie sa fie insotita, in

mod obligatoriu, de un document de transport (bon de livrare — transport) care sa contina date legate de clasa betonului, cantitatea livrata, ora expedierii si lucrabilitatea acestuia (clasa de consistenta). Beneficiarul este obligat sa verifice fiecare document de transport, stabilind astfel si durata de transport (care nu trebuie sa depaseasca valoarea maxima admisa), iar in cazul in care constata ca una din date este necorespunzatoare, sa refuze sarja rcspectiva;

- spalarea cu jet de apa a recipientilor pentru depozitarea betonului;

- descarcarea betonului in recipienti (bene, buncarele etc.), fiind interzisa depozitarea acestuia direct pe pamant;

- reamestecarea betonului (in recipienti sau pe platforme special amenajate) daca prezinta segregari sau simptome ale prizei false (tendinta de rigidizare a amestecului), fara suplimentarea cantitatii de apa;

- limitarea timpului de tumare a betonului la maximum 15 minute de la sosirea sa la
santier;

- inceperea turnarii betonului in plalci si grinzi la cel putin 1-2 ore de la terminarea betonarii stalpilor sau peretilor pe care acestea reazema, pentru a se asigura diminuarea procesului de tasare a betonului introdus in acestia;

- realizarea elementelor este indicat sa se faca asigurand o turnare continua a betonului (in cazul stalpilor sau a unor specificatii mentionate in proiect, aceasta conditie devenind obligatorie). Pentru fiecare sarja de beton sosita la santier, se vor stabili
elementele care urmeaza sa fie realizate si eventuala pozitie a rostului de lucru, respectandu-se regulile tehnologice prezentate la punctul 4

- aducerea mijlocului de transport al betonului deasupra elementului si inceperea betonarii; in cazul grinzilor si peretilor betonarea se incepe de la una din marginile acestora;

- descarcarea uniforma a betonului prin dirijarea lui cat mai vertical si spre centrul cofrajului, limitandu-se inaltimea de cadere libera a acestuia la 3,0 m in cazul elementelor cu latimi pana la 1,0 m si la maximum 1,5 m in celelalte cazuri. Aceste valori ale inaltimilor de cadere libera reprezinta limite maxime, ele trebuind reduse in functie de consistenta betonului (cu cat aceasta este mai mica cu atat inaltimea de cadere libera va fi mai redusa ) si de distanta dintre armaturi si de modul de dispunere al acestora (cu cat distanta dintre armaturi este mai mica si exista armaturi orizontale care traverseaza grosimea elementului, inaltimea de cadere libera a betonului va fi mai mica). In vederea respectarii acestor conditii trebuie luate unele masuri precum: utilizarea benelor cu furtun, a burlanelor de turnare, a ferestrelor de turnare etc

- raspandirea uniforma a betonului in lungul elementului urmarindu-se realizarea de

straturi orizontale a caror inaltime se stabileste in functie de tehnologia de compactare si de caracteristicile mijlocului de compactare utilizat, dar nu va depasi 50 cm;

- urmarirea cu toata atentia a umplerii totale a cofrajului si a inglobarii complete armaturilor in beton, prin indesarea betonului cu sipci din lemn sau cu vergele metalice concomitent cu vibrarea lui, utilizarea pervibratoarelor prevazute cu lanci etc.;

- urmarirea comportarii si mentinerii la pozitie a cofrajelor si a sustinerilor acestora, luandu-se masuri operative de remediere in cazul unor deplasari sau cedari;

- prelevarea de probe pentru determinarea clasei betonului, iar daca sunt prevazute ca cerinte tehnice prin proiectul de rezistenta masurarea temperaturii betonului si prelevarea de probe pentru determinarea gradului de impermeabilitate si gradului de gelivitate ale acestuia.

3. COMPACTAREA BETONULUI.

Compactarea este operatia tehnologica care se executa asupra betonului proaspat in vederea eliminarii din masa acestuia a aerului, a unei parti din apa de amestecare in exces precum si a umplerii perfecte a cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi.

Scopul principal al compactarii este marirea compactitatii, deci a reducerii porozitatii sale, care are o influenta negativa asupra majoritatii proprietatilor betonului intarit (rezistentele mecanice, rezistenta la inghet-dezghet, impermeabilitate, rezistenta la agresivitate chimica, durabilitate etc.).

In consecinta, compactarea este o operatie obligatorie, foarte importanta, care se poate realiza manual sau mecanizat, cu respectarea unor reguli tehnice si a unei perioade de timp bine determinata. Daca timpul este insuficient nu se va obtine compactitatea dorita a betonului, iar daca timpul este mai mare se obtine o segregare interioara a acestuia.

a.     Compactarea manuala a betonului.

Compactarea manuala este recomandata in cazul folosirii betoanelor, avand consistenta

cel mult plastica.

Principalele operatii tehnologice sunt:

- turnarea betonului in cofraj pentru realizarea unui strat cu inaltimea de cca. 30 cm;

- inteparea betonului pe la partea superioara a elementului cu o sipca din lemn sau cu o vergea metalica ( distanta dintre doua pozitii succesive de lucru, trebuind sa fie de 5-10 cm), simultan cu baterea cofrajului la exterior cu ciocane din lemn, avand greutatea de 2-3 kg. Loviturile se vor aplica numai pe elementele de rezistenta si rigidizare ale cofrajelor, evitandu-se atingerea placii cofrante;



- evitarea atingerii armaturii in timpul compactarii;

- oprirea compactarii atunci cand sisteaza fenomenul de tasare al betonului, cand la suprafata betonului apare laptele de ciment (amestecul de apa, ciment si nisip cu granulatie fina). cand nu mai ies bule de aer din masa betonului si cand sunetul rezultat din ciocanirea cofrajului are o tonalitate joasa (cofrajul ,,suna a plin”);

b. Compactarea mecanizata a betonului.

Compactarea mecanizata se foloseste numai in cazul betoanelor de consistenta cel putin plastica, utilizand pervibratoare sau vibratoare de cofraj.

Principale operatii tehnologice pentru realizarea compactarii in cazul folosirii
pervibratoarelor sunt urmatoarele:

- stabilirea razei de actiune a pervibratoarelor si a duratelor orientative de vibrare ;

- stabilirea grosimii stratului de beton, care se limiteaza la cel mult 3/4 din lungimea buteliei pervibratorului, dar la maximum 50 cm;

- punerea in functiune a pervibratorului;

- introducerea rapida a buteliei in pozitie verticala in beton,de la un capat al cofrajului, pe o adancime de maximum 3/4 din lungimea sa, pentru evitarea antrenarii aerului in masa betonului;

- ridicarea, coborarea lenta si repetata a buteliei in stratul de beton pe cca. 1/4 din lungimea sa, evitandu-se atingerea cofrajului, a armaturilor si a pieselor inglobate, prin pastrarea unor distante intre butelie si acestea de minimum 5 cm. Compactarea se considera terminata atunci cand apar urmatoarele fenomene : oprirea de tasare, realizarea planeitatii suprafetei betonului,incetarea aparitiei bulelor de aer si aparitia unui strat de lapte de ciment;

- extragerea lenta (cu o viteza de 5 - 8 cm / sec.) a buteliei din stratul de beton;

- introducerea buteliei in pozitia urmatoare de vibrare, la o distanta de cca. 1 x R , R fiind raza de actiune a vibratorului ;

- indepartarea laptelui de ciment de pe suprafata stratului de beton dupa terminarea

realizarii acestuia;

- realizarea urmatorului strat de beton, prin descarcarea si raspandirea acestuia in cofraj peste cel realizat anterior;

- reluarea operatiilor de vibrare cu respectarea conditiei ca pervibratorul sa patrunda in stratul vibrat anterior pe o adancime de cm.

- in zonele cu armaturi dese este obligatorie folosirea pervibratorului cu lance (a caror

dimensiuni sunt stabilite in functie de distanta dintre armaturi), sau inteparea betonului cu vergele metalice in vederea umplerii complete a cofrajelor si a spatiilor dintre armaturi.

Principalele operatii tehnologice pentru realizarea compactarii in cazul folosirii vibratoarelor de cofraj sunt urmatoarele:

- stabilirea tipului vibratoarelor de cofraj in functie de caracteristicile betonului
proaspat, a grosimii elementului si tipul cofrajului.

- pozitionarea vibratoarelor conform schitei de vibrare. Asezarea acestora se poate realiza pe o parte sau pe ambele parti ale cofrajului in functie de grosimea elementului (care se limiteaza la maximum 40 cm). Prinderea vibratoarelor se recomanda sa se faca de elementele de rezistenta si rigidizare ale cofrajului si nu de placa cofranta a acestuia. Toate vibratoarele trebuie sa fie de acelasi tip, sa aiba aceeesi parametri si sa fie perfect sincronizate pentru obtinerea unei compactari omogene si optime a intregului element;

- punerea in functiune a vibratoarelor. Compactarea se considera terminata atunci cand apare fenomene: oprirea tasarii, realizarea planeitatii suprafetei betonului, incetarea aparitiei bulelor de aer si aparitia unui strat de lapte de ciment;

Raza de actiune orientativa a pervibratorului se poate stabili experimental astfel:

- se taie 5 - 6 vergele din otel beton avand diametrul 25 mm la lungimea 1 m;

- se confectioneaza o cutie etansa, avand inaltimea egala cu lungimea buteliei pervibratorului;

- se umple cutia cu beton proaspat;

- se introduce pervibratorul in masa betonului in mijlocul cutiei;

- se aseaza vergelele pe suprafata betonului la distante de cca. 5 cm intre ele mentinandu-se in pozitie verticala si lasate sa patrunda liber in masa betonului sub greutatea proprie;

- se porneste pervibratorul si se constata patrunderea vergelelor in masa betonului pe adancimi diferite;

- se opreste pervibratorul dupa constatarea incetarii coborarii vergelelor;

- se masoara raza de actiune a pervibratorului, ea find distanta dintre axul buteliei si prima vergea care nu atinge fundul cutiei.

4. ROSTURI DE LUCRU.

Turnarea betonului este indicat sa se realizeze continuu. In cazul in care se impune intreruperea acesteia este necesara realizarea unor rosturi de lucru. Avand in vedere ca rosturile de turnare reprezinta in toate cazurile o slabire a sectiunii elementului, realizarea lor, precum si reluarea betonarii, presupune luarea unor masuri si respectarea obligatorie a unor reguli.

De aceea, amplasarea lor este indicat sa se faca in zona sectiunilor in care eforturile predominante sunt minime. Daca acest lucru este posibil la grinzi in cazul stalpilor si peretilor, din conditii tehnologice, rosturile se amplaseaza la baza elementelor si la partea superioara a acestora, acolo unde momentul incovoietor este maxim. De aceea, atat prin proiect, cat si la reluarea turnarii trebuie luate unele masuri suplimentare, avand in vedere ca aceste sectiuni sunt slabite.

Indiferent de element rostul se pozitioneaza totdeauna perpendicular pe suprafata cofrajelor. In cazul grinzilor cand rostul este vertical, pentru realizarea lui se impune confectionarea unui cofraj lateral care sa urmareasca forma sectiunii si armarea elementului. Acest cofraj va fi indepartat la minimum 12 ore si respectiv maximum 24 ore dupa terminarea betonarii.

Amplasarea orientativa a rosturilor de lucru, se face astfel:

- la grinzi, intr-o zona de capat cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din lungimea acestora;

- la planseele cu nervuri dese betonate pe directia nervurilor, in zona cuprinsa intre
1/5 si1/3 din lungimea nervurilor, astfel incat rostul este decalat intre nervuri;

- la planseele cu nervuri dese betonate pe directia grinzilor, intr-o zona cuprinsa intre 1/5 si 1/3 din lungimea acestora.

Reluarea betonarii se va face astfel:

- imediat fara luarea altor masuri, in cazul in care betonul turnat anterior nu a atins
punctul de incepere al prizei. In lipsa unei determinari de laborator, acesta se va considera 2 ore de la prepararea betonului in cazul cimenturilor cu adaos si respectiv 1,5 ore, in cazul cimenturilor fara adaos;

- in cazul in care betonul a intrat in priza, continuarea betonarii se va relua numai dupa ce acesta si-a terminat priza si a atins o rezistenta minima de 12,5 daN/cm2

- in cazul in care betonul turnat anterior a atins o rezistenta minima de 12,5 daN/cm2, iar intreruperea betonarii nu a depasit 24 ore, reluarea turnarii betonului se va face dupa udarea in prealabil cu apa a suprafetei betonului turnat anterior (dupa regula “betonul trebuie saturat cu apa dar suprafata sa fie zvantata”);

- in cazul in care intreruperea betonarii este mai mare de 24 ore reluarea turnarii betonului se va face cu luarea urmatoarelor masuri: indepartarea prin cioplire cu dalta si ciocanul a betonului turnat anterior pe o grosime de 1 - 3 mm (daca este
cazul) , curatirea cu peria de sarma a suprafetei rostului, spalarea abundenta cu apa a acestei suprafete(dupa regula “betonul trebuie saturat cu apa dar suprafata sa fie zvantata”) si aplicarea pe suprafata acestuia a unui strat de amorsaj (pe baza de ciment sau polimeri).

5. Abateri limita.

a. pentru cofraje la constructii civile, industriale, agrozootehnice si speciale

Elementul

Dimensiune

de

referinta

Cofraj

Elemente dupa decofrare

Abateri in mm, pentru:

Dimensiune

Inclinare

fata de proiect

Dimensiuni

Inclinarea suprafetei fata de :

Verticala

Orizontala

Poz.

oblica din proiect

1 m

1 m2

totala

1 m

1 m2

totala

1 m

1 m2

totala

Stalpi

Inaltime

<3m.. ±16

3-6m.. ±20

>6m ±25

Dimensiunea

sectiunii

<50cm.. 5

>50cm±8

Pereti

Lung.

<3m.. ±16

3-6m.. ±20

>6m ±25

Inaltime

Gros.

<50cm.. 5

>50cm±8

Pereti

Silozuri

Inaltime

b. pentru armaturi

Element
Abateri in mm
Distanta intre axele barelor
Grosime strat acoperire
Lungimi partiale sau totale fata de proiect
Lungimi de petrecere la inadire prin sudare
Pozitia inaditurii
Obs.
< 1 m
1…10 m
> 10 m

Stalpi

3d
La imbinari si innadiri sudate cf. C 28-83
Pereti
Intre etrieri

si la pasul




fretelor

6. Defecte admisibile.

Se admit urmatoarele defecte, privind aspectul elementelor din beton si beton armat.

defecte de suprafata (pori segregari, denivelari), avand adancimea de maximum 1 cm si suprafata de maximum 400 cm2, iar totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 10% din suprafata fetei elementului pe care sunt situate;

defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari) cu adancimea mai mica decat grosimea stratului de acoperire, lungimea maximum 5 cm, iar totalitatea defectelor de acest tip limitata la maximum 5% din lungimea muchiei respective.

Defectele care se incadreaza in limitele mentionate pot sa nu se inscrie in procesul verbal care se intocmeste, dar vor fi in mod obligatoriu remediate conform reglementarilor tehnice in vigoare, pana la receptionarea lucrarii.

Defectele care depasesc limitele specificate se vor inscrie in procesul verbal care se va intocmi la examinarea elementelor dupa decofrare si se vor remedia conform solutiilor stabilite de proiectant si/sau expert dupa caz.

12.3. Norme de protectia si igiena muncii.

Normele minime de protectia si igiena muncii sunt prezentate in Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii”, publicate in Buletinul Constructiilor nr. BC 5-6-7-8-1993.

a. Norme generale:

1. Inainte de inceperea lucrului, intregul personal muncitor trebuie sa aiba facut instructajul de protectia muncii.

2. Personalul muncitor care urmeaza sa execute lucrarile de constructii-montaj, sa nu fie bolnav, obosit sau sub influenta bau­turilor alcoolice si sa fie dotat cu echipament de lucru si pro­tectie corespunzatoare lucrarilor ce le are de executat.

3. Sculele, dispozitivele si utilajele prevazute a se utiliza, sa fie in buna stare, de lucru sau functionare.

4. Imprejmuirea pasarelelor, scarilor si platformelor de lucru, precum si zona din raza de actiune periculoasa a utilajelor de ridicat.

5. Gropile, puturile de foraj, golurile (curti interioare, ca­sa scarii etc.) se vor imprejmui.

6. Schelele vor fi prevazute cu balustrade.

7. Atentionarea asupra pericolului de accidente, prin indicatoare vizibile, atat ziua cat si noaptea, in toate locurile periculoase.

8. Interzicerea executarii concomitente a lucrarilor la doua sau mai multe niveluri diferite, aflate in puncte pe aceeasi verticala, fara masuri de protectia muncii corespunzatoare.

9. Manipularea mecanizata pe orizontala si verticala a diferitelor incarcaturi, se va putea face cu luarea urmatoarelor masuri:

legarea si fixarea incarcaturilor se va face numai de personal instruit si autorizat;

interzicerea folosirii dispozitivelor de legare uzate peste limitele admise;

executarea legarii incarcaturilor astfel incat acestea sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti, dupa ce sunt ridicate;

asigurarea transportului (deplasarii) incarcaturilor, astfel incat acestea sa fie la o distanta de cel putin 1 m fata de obiectele inconjuratoare;

interzicerea circulatiei pe sub incarcatura ridicata;

supravegherea incarcaturii se va face pana cand aceasta este coborata si asezata corect, la locul desinat;

interzicerea stationarii sau a circulatiei personalului muncitor pe incarcatura.

10. Interzicerea aplecarii personalului muncitor in afara constructiei, pentru a prelua incarcatura, sau a o deplasa din carligul mijlocului de ridicat.

11. Interzicerea executarii lucrarilor la inaltime in perioada de timp nefavorabil (vant cu viteza de peste 11 m/s, ninsori, polei, vizibilitate redusa etc.);

12. Toate utilajele si masinile de constructie, actionate cu motoare electrice, vor fi legate la pamant.

13. Nu este permis a se executa lucrari de sudura, la temperaturi interzise de prescriptiile tehnice specifice acestor lucrari.

14. Executarea pe timp de noapte a unor lucrari, se poate face cu luarea unor masuri:

iluminarea corespunzatoare pe intreaga zona de lucru;

dotarea personalului cu echipament reflectorizant;

vopsirea carligului macaralei, etc. in culori reflectorizante;

orice miscare (manevra) a mijlocului de ridicat va fi insotita de semnalizare acustica;

personalul muncitor va avea avizul medical APT pentru lucru de noapte.

15. Pentru iluminarea locala a locurilor de munca se va utiliza tensiunea de 24 volti, pentru conditii normale si 12 volti, pentru lucrari cu umezeala excesiva.

16.Interzicerea aruncarii sculelor, materialelor etc. de la inaltime.

17. In toate locurile de lucru, personalul muncitor va fi dotat cu echipament de protectie specific (casca de protectie, centuri de siguranta, ochelari de protectie etc.).

b. Norme specifice:

Norme de turnare si compactare a betonului:

Inainte de inceperea turnarii betoanelor, se va controla modul de executie a cofrajelor, schelelor si podinelor de lucru si soliditatea acestora.

In cazul turnarii betonului la o inaltime mai mare de 1 m, podinele de lucru vor fi prevazute cu balustrade si bordura de margine.

La turnarea betoanelor pentru elemente de constructie cu o inclinare mai mare de 30 grade, personalul muncitor va fi legat cu centuri de siguranta.

Interzicerea accesului personalului muncitor, in zona de turnare unde este pericol de cadere a betonului.

  1. Interzicerea stationarii personalului muncitor sub bena.
  2. La compactarea betoanelor cu ajutorul vibratoarelor, se vor lua urmatoarele masuri:

manevrarea vibratoarelor se va face de personalul muncitor caruia i s-a facut atat instructajul tehnic, cat si ce de protectia muncii;

interzicerea utilizarii vibratoarelor defecte;

vibratoarele care se defecteaza in timpul turnarii si compactarii vor fi imediat deconectate de la sursa de curent si trimis la reparatie;

personalul muncitor va purta cizme si manusi electroizolante, iar carcasa vibratorului se va lega la pamant;

in timpul intreruperii lucrului sau deplasarii vibratoarelor acestea se vor deconecta de la reteaua electrica.

11.4. Dotarea cu scule si dispozitive.

bene sau pompe pentru beton;

cancioace;

ciocane de dulgherie (1 – 2 kg);

ciocane de lemn (2 – 3 kg);

ciocane de zidarie;

cuie;

dalta;

distantieri (pentru strat de acoperire – circulari si tip capra);

dreptare din lemn sau metal;

elemente pentru protejarea betonului turnat (rogojini, prelate, folii etc.);

finisoare mecanice rotative pentru nivelare;

furtun de nivel;

furtun pentru apa;

galeti 10 l;

ghidaje(capre) pentru nivelare beton in placi;

lopeti;

maturi;

metru articulat;

mistrii de zidarie;

nivela (optica sau cu laser);

nivela cu bula;

perii de sarma;

pervibratoare (eventual lance);

placa vibratoare;

podine mobile de acces pe suprafete betonate;

rame pentru goluri;

rigla vibratoare;

ruleta 20m;

sape pentru betonare;

scanduri pentru rosturi de lucru;

sipci din lemn pentru compactare;

spacluri.

teodolit;

vergele metalice pentru compactare;

Nr.ord. 49

12.5.1 STABILIREA COMPOZITIEI BETONULUI

NECESAR REALIZARII GRINZII

Date initiale

1. Clasa betonului :

C16/20

2. Caracteristicile elementului de constructie:

a) Tipul elementului – GRINDA MONOLITA

b)Modul de armare si distanta minima dintre armaturi –Ř12/50 mm

c) Dimensiunea minima a elementului de constructie si grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor – 250mm + 25mm

3. Conditii de expunere a elementului de constructie :

1b – mediu uscat sever

4. Conditii de executare si tehnologia adoptata:

- conditii de executare normale folosind cofrajele din inventar

5. Transportul, manipularea si punerea in lucrare a betonului:

- transport cu AUTOAGITATOR si punere in lucrare cu BENA

6. Gradul de omogenitate a betonului:

II

7. Umiditatea agregatelor :

- pentru sorturi de nisip (0…7 mm): UN = 3.0 %

- pentru pietris (7…71 mm): Up = 2,0 %

A. Stabilirea calitativa a materialelor componente :

1. Consistenta betonului

- tipul elementului – Grinda Monolita

- cond. de transport – autoagitator T3 cu o tasare 70 ± 20 mm

- punere in lucrare – bena

- tipul betonului - armat

2. Dozajul minim de ciment

- clasa de expunere – 1b

- tipul betonului – armat dozaj minim de ciment = 275 kg/m3

3. Agregatele

a) Tipul

- avand in vedere clasa betonului C16/20 se vor folosi agregate provenind din sfaramarea naturala a rocilor si anume agregate silicioase de balastiera cu densitatea aparenta de ag = 2,7 kg/m3

b) Dimensiunea maxima a granulei agregatelor – se stabileste in funstie de:

- tipul elementului de beton (grinda)

Řmax ≤ 1/4 din latimea grinzii;

Řmax ≤ 1/4x 250 ≤ 62.50 mm;

- distanta dintre barele de armatura:

Řmaxdistanta minima dintre armaturi – 5 mm;

Řmax ≤ 50 – 5 ≤ 45 mm;

- grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor:

Řmax ≤ 1,3 x grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii

Řmax ≤ 1 x 25 ≤ 32.5 mm;

- transportul si punerea in lucrare a betonului:

Řmax ≤ 1/3 din diametrul conductei de transport a betonului si de regula maximum 31 mm;

dmax = 31 mm

c) Granulozitatea agregatului total

- clasa de tasare – T3 zona de granulozitate I

- dozaj minim de ciment = 275 kg/m3

Limitele zonelor de granulozitate conform zonei I, dmax = 19 mm

sortul 0 – 0,2 mm : 3 – 10 % : se alege 7 %

sortul 0,2 – 1 mm : 31 – 40 % : se alege 35 %

sortul 1 – 3 mm : 41 – 50 % : se alege 45 %

sortul 3 – 7 mm : 61 – 70 % : se alege 65 %

sortul 7 – 16 mm : 81 – 90 % : se alege 85 %

sortul 16– 31mm : 95 – 100 % : se alege 100 %

4. Tipul cimentului :

- conditiile de mediu – mediu uscat sever

- masivitatea elementului – grosime < 1.5 m CEM II /A-32,5N

- clasa betonului – C16/20

5. Gradul de impermeabilitate :

- tipul betonului – beton armat

- clasa de expunere – 1b gr. de impermeabilitate = P4

6. Gradul de gelivitate :

- tipul betonului – beton armat

- clasa de expunere – 1b gr. de gelivitate = -

7. Raportul A/C maxim :

- tipul betonului – beton armat

- clasa de expunere – 1b raportul A/C max = 0,50

B. Stabilirea cantitativa a materialelor componente (rezolvarea cantitativa a componentilor):

1. Cantitatea de apa (l/m3

- tipul betonului – C16/20

- consistenta – T3 A = 185 l/m3

- deoarece dimensiunea maxima a agregatelor dmax = 31 mm coef. de corectie c=1,02

A = A x c = 185 x 2/100 = 3 l/m3 => A’ = 188,7 l/m3

c = 2 % - agregate 0…31 mm

2. Raportul A/C :

- clasa cimentului – 32,5

- clasa betonului – C16/20 rap. A/C = 0

- gradul II de omogeneitate

- deoarece raportul A/C maxim admis determinat anterior este 0,55

=> valoarea A/C maxima = 0,55

3. Cantitatea de ciment (kg/m3):

kg/m3 > dozajul minim = 275 kg/m3;

=> C’ = 343.09 kg/m3

4. Cantitatea de agregate (kg/m3):

- cantitatea totala de agregate in stare uscata :

;

kg/m3

unde : ag = 2,7 kg/m3

c = 3 kg/m3

p = volumul de aer inclus = 4 %

5.Impartirea agregatului total pe sorturi :

sortul 0 – 0,2 : kg/m3;

sortul 0,2 – 1 : kg/m3;

sortul 1 – 3 : kg/m3;

sortul 3 – 7 : kg/m3;

sortul 7 – 16 : kg/m3;

sortul 16 – 31 : kg/m3;

----- ----- --------- ----- -------

Total: 1760.30 (kg/m3)

6. Corectarea cantitatii de apa :

- cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea rosturilor de nisip Un=3.0 %

l/m3;

- cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea rosturilor de pietris Up=2.0 %

l/m3;

- cantitatea totala de apa suplimentara

ΔA = ΔAn + ΔAp = 34.32+12.32 = 46.64 l/m3

- cantitatea corectata de apa

A* = A – ΔA = 188 – 46.64 =142.06 l/m3

7. Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi :

sortul 0 - 0,2 : kg/m3;

sortul 0,2 – 1 : kg/m3;

sortul 1 – 3 : kg/m3;

sortul 3 – 7 : kg/m3;

sortul 7 – 16 : kg/m3;

sortul 16 – 31 : kg/m3;

----- ----- --------- ----- ------

Total : 1809.92 kg/m3

8. Cantitatea totala corectata de agregat :

;

A’g= 1809.92 kg/m3

9. Densitatea apparenta a betonului :

ρb=C+A’ag+A’=343.09+1809.92+188,7=2341.71 kg/m3 =2,35 t/m3

10. Verificare :

2 ≤ ≤ 2,4



2 ≤ 2,35 ≤ 2,4

12.6. DETERMINAREA GRADULUI DE MATURIZARE

AL BETONULUI NECESAR REALIZARII PLACII

FOLOSIREA GRADULUI DE MATURIZARE LA CONTROLUL CALITATII BETONULUI PUS IN OPERA PE TIMP FRIGUROS :

Calitatea betonului pus in opera pe timp friguros este asigurata daca acesta atinge inainte de a ingheta un grad de maturizare evaluat pentru suprafetele elementului de constructie cele mai expuse raciri, (M) al carui echivalent cu gradul de maturizare evaluat la temperatura normala de +20C este superior gradului critic de maturizare Mk;

Aceasta conditie se exprima prin relatia

: M- gradul de maturizare efectiv al betonului, in , evaluat pentru zona elementului de constructie cea mai expusa racirii, in intervalul de timp ti;

: - valorile medii, pentru intervalele de timp ti, ale temperaturii betonului, masurata in zona elementului de constructie cea mai expusa racirii;

: ti - durata in h a intervalului de timp i, in care temperatura variaza liniar;

: tk - durata critica de maturizare pentru care se obtine in beton un grad de maturizare efectiv, echivalent din punct de vedere al nivelului de intarire, cu cel evaluat la temperatura normala de +20C, in h');

: K- coeficient de echivalare al gradului de maturizare evaluat la temperatura cu cel obtinut la temperatura normala (+20C);

: Mk - gradul critic de maturizare al betonului, evaluat la temperatura normala +20C, necesar a fi obtinut in beton inainte de inghetarea lui pentru ca rezistentele finale sa nu fie afectate defavorabil.;

FOLOSIREA GRADULUI DE MATURIZARE NECESAR DECOFRARII

: - gradul de maturizare al betonului, evaluat la temperatura normala +20C, corelat cu nivelul de intarire necesar pentru a fi permisa decofrarea, in ;

: - termenul de decofrare, in h, la care se obtine un grad de maturizare efectiv, echivalent din punct de vedere al nivelului de intarire cu cel evaluat la temperatura normala de +20C;

Datele de intrare si rezultatele sunt prezentate mai jos :

Clasa betonului folosita: C16/20

Tipul de ciment folosit: Pa35 (II/A-32.5)

Raportul Apa/Ciment : 0.55

Gradul critic de maturizare (la +20°C, A/C = Mk = 1250.00 h°C

* Numarul de zile pentru masuratoare (1 ): 7

* Numarul de citiri pentru ziua a 1-a: 3

- ora citirii: 7 [h] - temperatura: 10.00 [°C]

- ora citirii: 13 [h] - temperatura: 21.00 [°C]

- ora citirii: 19 [h] - temperatura: 20.00 [°C]

* Numarul de citiri pentru ziua a 2-a: 3

- ora citirii: 6 [h] - temperatura: 7.00 [°C]

- ora citirii: 12 [h] - temperatura: 15.00 [°C]

- ora citirii: 18 [h] - temperatura: 14.00 [°C]

* Numarul de citiri pentru ziua a 3-a: 3

- ora citirii: 8 [h] - temperatura: 5.00 [°C]

- ora citirii: 14 [h] - temperatura: 10.00 [°C]

- ora citirii: 19 [h] - temperatura: 8.00 [°C]

* Numarul de citiri pentru ziua a 4-a: 3

- ora citirii: 7 [h] - temperatura: 6.00 [°C]

- ora citirii: 12 [h] - temperatura: 12.00 [°C]

- ora citirii: 17 [h] - temperatura: 14.00 [°C]

* Numarul de citiri pentru ziua a 5-a: 3

- ora citirii: 8 [h] - temperatura: 9.00 [°C]

- ora citirii: 13 [h] - temperatura: 13.00 [°C]

- ora citirii: 20 [h] - temperatura: 12.00 [°C]

* Numarul de citiri pentru ziua a 6-a: 3

- ora citirii: 7 [h] - temperatura: 8.00 [°C]

- ora citirii: 12 [h] - temperatura: 11.00 [°C]

- ora citirii: 17 [h] - temperatura: 10.00 [°C]

* Numarul de citiri pentru ziua a 7-a: 3

- ora citirii: 9 [h] - temperatura: 11.00 [°C]

- ora citirii: 14 [h] - temperatura: 16.00 [°C]

- ora citirii: 18 [h] - temperatura: 13.00 [°C]

ZIUA

ORA

TEMPERATURA

IN BETON

q`I+10

ti

Kqi

GRAD

MATURIZARE M

qi

q`I

SIMPLU

CUMULAT

21-May

22-May

23-May

24-May

25-May

26-May

27-May

Gradul critic de maturizare al betonului Mk = 1250 [] este mai mic dacat cel efectiv evaluat la 1270.332[], ceea ce inseamna ca in cazul in care la sfarsitul acestui interval, temperatura ar deveni negativa nu se vor produce deteriorari ale elementului de beton.

In functie de tipul cimentului Pa35 II/A 32 si gradul efectiv de maturizare al betonului 1270.332[] rezulta un nivel de intarire de 20.55% din clasa sa:

Rezistenta betonului (C25/20) atinsa este: 3.288 N/mm2 ;





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu