Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » marketing
Industria Tutunului din Romania

Industria Tutunului din Romania



Industria Tutunului din Romania

1. Repere din istoria tutunului

Planta de tutun se cultiva de aproximativ 8000 de ani. Pentru prima data planta de tutun a fost cultivata in America in jurul anului 6000 inainte de Hristos. Exista indicii care arata ca oamenii au inceput sa foloseasca planta de tutun in anul 1000 inainte de Hristos cand frunzele de tutun au fost folosite pentru fumat si mestecat.

Tutunul a fost folosit pentru prima data de civilizatia Maya din America Centrala. Frunzele de tutun erau folosite pentru a ingriji ranile si pentru a reduce durerea. Fumatul a jucat un rol foarte important in cadrul practicilor religioase ale civilizatiei Maya, sculpturi antice apartinand acestei civilizatii intruchipeaza un preot fumand o pipa intre ruinele unui templu. Se crede, de asemenea, ca rulau tigari din frunze de tutun crud. Cand civilizatia Maya s-a destramat, triburile ce s-au imprastiat au dus tutunul pana in America de Sud. Tutunul a ajuns si in pipele si in religia indienilor din America de Nord.

Cateva secole mai tarziu, marii exploratori ce au plecat din Europa pentru a descoperi Orientul, au descoperit tutunul in America. Cel mai cunoscut dintre acestia, Christopher Columb, in 1492 a navigat din Palos, Spania pana in insula pe care a denumito San Salvador. Columb si oamenii lui au fost primiti foarte bine de bastinasi, care credeau ca sunt trimisi de zei. Bastinasii din tribul Arawakes l-au primit pe Columb si pe oamenii lui cu daruri constand in fructe de padure, sulite din lemn si frunze uscate, despre care Columb a precizat in jurnalul sau ca aveau o aroma aparte. Columb a acceptat darurile, a mancat fructele, iar frunzele uscate le-au aruncat.


Astfel, se crede ca in 1492, Columb a fost prima persoana din afara Americii care a vazut, a mirosit si a atins frunzele de tutun. Mai tarziu, Rodrigo de Jerez si Luis Torres au acostat in Cuba in Insula Caribbe. Se considera ca Jerez si Torres au fost primii europeni ce au vazut cum se fumeaza, in timp ce Jerez este considerat primul fumator din Europa. Spaniolii ce l-au vazut pe Jerez fumand au fost speriati cand l-au vazut pe acesta cum scotea fum pe nas si pe gura. Inchizitorii, care aveau foarte mare putere la vremea aceea in Spania, au afirmat ca Jerez era posedat de diavol si l-au inchis pe acest motiv timp de mai multi ani. In mod ironic, la eliberarea sa, fumatul devenise un obicei in Spania.

In 1500, mai multe vapoare au traversat Atlanticul, toate pline cu oameni extrem de curajosi ce doreau sa descopere ce se afla dincolo de 3000 de mile peste ocean de Europa de Sud. In 1518, Juan de Grijalva a acostat in Yucatan in Mexico si a vazut bastinasii fumand. Un an mai tarziu, marele explorator Cortez a cucerit Capitala Asteca a Mexicului si a gasit bastinasii fumand tutun uscat.

Pe la mijlocul anului 1530 tutunul a inceput sa fie cultivat si crescut de europeni in Caribbe. Zece ani mai tarziu tutunul a inceput sa fie cultivat in Brazilia. Aproximativ zece ani mai tarziu, tutunul a fost dus si in Franta. In 1560 Jean Nicot de Villemain, ambasadorul francez in Portugalia, a fost cel care a dat numele sau nicotinei.

In 1595 s-a publicat prima carte in limba engleza despre tutun.

La inceputul secolului al-XVII-lea, productia de tutun era bine organizata in Lumea Noua. In ciuda unui avertisment venit de la Papa Clement al-VIII-lea in 1600, prin care ii ameninta cu excomunicarea pe toti cei ce fumau, tutunul a devenit extrem de popular printre europeni.

In 1603, primul an din care exista date disponibile, 25.000 de livre de tutun au fost importate in Britania din coloniile spaniole din America. Pana la sfarsitul secolului al-XVII-lea cantitatea a crescut la 38 de milioane de livre.

In primii ani ai secolului al-XVII-lea competitia in comertul cu tutun a crescut. In 1606 Regele Philip III a dat un decret prin care cerea ca tot tutunul produs in colonii sa fie adus in Spania. Prin acest decret dorea sa controleze atat productia de tutun si sa dezvolte Sevilia ca patria productiei de trabucuri.

In Anglia, primele repere despre tutunul de Virginia folosit la pipe, vin din anul 1615 cand aproape 7000 de magazine vindeau tutun. In 1619 tutunul a inceput sa fie folosit ca moneda de schimb in Virginia si a fost folosit astfel timp de 200 de ani.

In ciuda popularitatii in crestere, tutunul a ramas un produs controversat in unele parti ale lumii. China a interzis productia si consumul de tutun in 1612. In 1624, Papa Urban al-VIII-lea, a interzis consumul de tutun.

In 1660 cand Familia Regala s-a intors din exil din Paris, a adus popularul tutun de prizat si in Anglia. Trabucurile nu erau populare in Anglia, in ciuda popularitatii lor in crestere in alte parti ale lumii. In 1665, cand ciuma a lovit Anglia, s-a constatat ca tutunul avea efecte pozitive asupra infectiei.

Tutunul a fost unul dintre primele marfuri exotice ce a patruns in consum in Europa inainte unor bauturi precum ceaiul si cafeaua, chiar si inaintea zaharului.

In 1693 fumatul a fost interzis in Parlamentul englez. Cinci ani mai tarziu, in Rusia, Petru cel Mare a stabilit un contract de exclusivitate pentru achizitionarea tutunului, cu Anglia, in ciuda opozitiei bisericii din Rusia care nu tolera tutunul.

Tutunul pentru prizat continua sa ramana extrem de popular in 1700, cand sotia Regelui George al-III-lea era cunoscuta si ca „Snuffy Charlotte”.

Comertul cu tutun s-a dezvoltat in secolului al-XVIII-lea in desi au existat interdictii impotriva consumului acestuia. In Virginia, Maryland si in zona care astazi reprezinta Estul Statelor Unite au fost date multe legi, ce aveau ca scop protejarea intereselor englezesti, iar incepand cu anul 1776, anul Revolutiei Americane, cultivatorii de tutun au devenit din ce in ce mai nemultumiti de taxele uriase pe care le datorau comerciantilor britanici.

Se considera ca primele tigarete au fost facute de soldatii egipteni ce au luptat in razboiul dintre Turcia si Egipt in anul 1832, cand tutunul a fost rulat in hartia ce era folosita la praful de pusca.

Exista si alte povesti cu privire la primele tigarete. Acestea sugereaza ca rusii si turcii au invatat cum sa faca tigaretele de la francezi care la randul lor au invatat de la spanioli deoarece in Sevilia se faceau un fel de tigarete pe care spaniolii le numeau ”papalette” si care erau facute din mucurile de la trabucuri.

Pana la inceputul secolului al-XX-lea, tigaretele faceau parte din obisnuintele englezilor. Mai multe fabrici faceau tigarete atat pentru piata englezeasca cat si pentru alte piete. Cand a inceput primul Razboi Mondial consumul de tutun a fost rationalizat. Tigaretele au fost extrem de populare in randul soldatilor ce au luptat in nordul Europei.

La inceputul celui de al-II-lea Razboi Mondial, Roosevelt a declarat tutunul planta protejata. Cu cativa ani in urma sotia lui Roosevelt a fost poreclita „doamna care a fumat in public”.

Originile plantei de tutun nu vor fi cunoscute probabil niciodata foarte exact. Tutunul este cultivat in prezent in 120 de tari din intreaga lume si nu exista nici o tara in care fumatul sa nu faca parte din viata cotidiana. Peste un miliard de oameni fumeaza in intreaga lume. In randul companiilor ce acopera o asemenea cerere uriasa se afla unele dintre cele mai mari companii din lume – Philp Morris, Bitish American Tobacco, Japan Tobacco international, Callaher Group.

2. Principalele companii multinationale ce actioneaza in Industria Tutunului din Romania

Philip Morris international

(SUA)

Philip Morris Internationa este parte a grupului de firme Altria.

Altria Group reuneste mai multe companii:

A    Kraft Foods North America

A    Kraft Foods international

A    Philip Morris USA

A    Philip Morris international

Brandul Altria a fost creat in 2002 pentru a inlocui pe cel de Philip Morris foarte cunoscut in intreaga lume pentru marca Marlboro si care reunea toate companiile amintite mai sus.

Practic, brandul Philip Morris, dupa 2002 nu a mai reunit toate operatiile derulate de acest grup de companii, el fiind folosit doar pentru operatiile cu tigarete.

De ce aceasta decizie importanta de a schimba o marca extrem de populara in intreaga lume cu o alta care aduce mai de graba a producator de medicamente?

Philip Morris, a investit mult in redefinirea imaginii, pentru a deveni mai mult decat un producator de tigarete. In acest sens a achizitionat compania Nabisco, si detine gigantul de produse alimentare Kraft precum si compania de bere Miller. Cu toate acestea, veniturile companiei sunt realizate in proportie de 61,2% din operatiile cu tigarete.

Una din strategiile companiilor din industriei produselor din tutun aplicate intre anii 1970-1980 a fost diversificarea. Allan Brandt, profesor la Harvard University preciza faptul ca in acea perioada companiile din industria de tutun s-au dezvoltat in multe alte directii aducand pe diferite piete mai multe produse insa cu intentia de a-si proteja productia de tutun. In prezent, precizeaza acesta, industria de tutun este intr-o perioada de reevaluare. Pe ce loc sunt plasate produsele din tutun in cadrul grupurilor de companii si modul in care se realizeaza imaginea unei astfel de companii sunt elemente extrem de importante ale strategiei de marketing.

Tom Blachett, presedintele companiei de consultanta Interbrand ce actioneaza in special in SUA si Europa, a declarat urmatoarele cu privire la redefinirea imaginii gigantului PM: ”Philip Morris se confrunta practic cu doua probleme. In primul rand, tigaretele reprezinta astazi o afacere fara viitor. Multe companii de tigarete cauta solutii pentru a separa ca imagine operatiile cu tigarete de celelalte operatii derulate, deoarece se apreciaza ca industria tutunului va intra in declin pe termen lung. Astfel, schimbarea brandului Philip Morris reprezinta o necesitate. In al doilea rand legislatia din ce in ce mai restrictiva cu privire la promovarea tigaretelor practicata la ora aceasta pe foarte multe piete nationale a fost un alt motiv pentru care a trebuit construit un nou brand care sa il inlocuiasca pe cel de Philip Morris ce este asociat in intreaga lume cu marca Marlboro.

Aceasta schimbare a fost extrem de comentata la momentul respectiv in SUA si nu numai.

Este interesant de retinut ca aceasta redefinire de imagine a gigantului PM vine sa sustina previziunile pe termen lung asupra industriei tutunului la nivel mondial, chiar daca persoane din top-managementul companiei au legat acest fapt de cu totul alte considerente.

n      producatorul celor mai apreciate marci de tigarete din lume

n      peste 40.000 angajati

n      63 capacitati de productie

n      160 tari si teritorii

n      14.5% din piata internationala de tigarete

n      un venit net de peste 39.5 miliarde USD in 2004

 

Philip Morris International



Philip Morris International

Altii

PMI

Cota de piata

s

Philip Morris International ce ocupa pozitia 49 in Top 100 mondial intocmit de UNCTAD in 2001, actioneaza pe 160 de piete nationale, detine cea mai mare cota de piata internationala de peste 14% ( aproximativ 18% in 2005), are 40.000 de salariati in intreaga lume, si opereaza sau a investit in peste 60 de fabrici in afara SUA.

Nomenclatorul PMI, cuprinde urmatoarele marci:

q      Apollo Soyuz 

q      Bond Street

q      Caro

q      Chesterfield

q      Diana

q      F 6

q      Fajrant

q      L&M

q      Lark

q      Longbeach

q      Marlboro

q      Merit

q      Multifilter

q      Muratti

q      Optima

q      Parliament

q      Peter Jackson

q      Petra

q      Philip Morris

q      Polyot

q      Red&White

q      SG

q      Start

q      Varta

q      Virginia Slims

Philip Morris Romania

este afiliatul



Eastern Europe, Middle East & Africa (EEMA)

Philip Morris Romania este afiliata la Philip Morris International. Pentru prima data Philip Morris a fost prezenta pe piata din Romania, in 1993 prin intermediul Philip Morris Service. In 1997 Philip Morris Inc. aproba proiectul „Greenfield” in Romania. Acest proiect a presupus realizarea unei investitii de aproximativ 125 mil. dolari, suprafata construita si amenajata fiind de 15,6 ha. Principalele obiective ale proiectului „Greenfield” au fost:

procesarea tutunului;

producerea si impachetarea tigaretelor

In prezent, Philip Morris Romania are 623 de salariati, 99% dintre acestia fiind romani. Media de varsta a salariatiilor companiei este de 31 de ani iar in echipa manageriala lucreaza aproximativ 35% femei.

Pe piata romaneasca, compania Philip Morris, este prezenta cu urmatoarele marci:

q      Parliament- SuperLux

q      Marlboro- Lux

q      Virginia Slim-Lux

q      Next- Mediu

q      Chestierfield- Mediu

q      L&M- Mediu

q      Bond Street- Preturi Populare

q      Red&White- Preturi Populare

q      Calatis- Economic (marca creata pentru piata romaneasca-adaptare locala, iesita din nomenclator in 2004)

q      Asoss- Preturi Populare

q      President- Economic

q      Zet - Economic

Din 1998 si pana in prezent Philip Morris a avut in general un trend crescator in ceea ce priveste cota de piata detinuta. In 1999 si 2000 a detinut pozitia a patra cu o cota de piata de 13,2%(1999) si 13,9%(2000). In 2001, PM trece pe pozitia a treia devansand SNTR-ul cu o cota de piata de 20,9%. In 2004, PM a detinut de mai multe ori pozitia de lider de piata, principalul concurent cu care s-a luptat pentru aceasta pozitie fiind British American Tobacco. In 2005, Philip Morris a ocupat pozitia a doua, dupa BAT.

British American Tobacco

(USA-UK)

British American Tobacco ce ocupa pozitia 92 in Top 100 mondial intocmit de UNCTAD in 2001, este cel de-al doilea mare grup de firme ce actioneaza in industria tutunului la nivel mondial. Marcile BAT sunt alese de unul din sapte fumatori la nivel mondial. Aceasta companie detine pozitia de lider de piata in aproximativ 50 de tari din cele 64 in care este prezenta.

Grupul de firme British American Tobacco are 81 de fabrici in care se produc tigarete si 7 fabrici ce produc tigari de foi, trabucuri si tutun pentru pipa. In toate aceste fabrici lucreaza peste 90.000 de angajati din intreaga lume.

Raportul de activitate publicat pentru primul trimestru al anului 2005, plaseaza Romania in randul celor mai bune piete in care compania detine cele mai bune pozitii, alaturi de tari ca: Rusia, Spania, Korea de Sud, Pakistan, Nigeria, Iran, Germania, Franta, Turcia, Taiwan.

Portofoliul BAT pentru Romania contine urmatoarele marci:

q      Dunhill- SuperLux

q      Kent- Lux

q      Pall Mall – Mediu

q      Lucky Strike – Mediu

q      Hollyood – Mediu

q      Viceroy – Preturi Populare

q      Derby – Preturi Populare

Din 2000 pana in 2003, BAT a ocupat pozitia de lider de piata. In 2004, BAT a pierdut si a recastigat de mai multe ori aceasta pozitie. In anul 2005, BAT a avut cea mai mare cota de piata ocupand pozitia de lider.

Pe segmentul Lux, BAT detine suprematia cu marca Kent in timp ce pe segmentul Mediu lupta este se da intre marca sa Pall Mall si marca L&M, marca Philip Morris.

In prima parte a anului 2006, British American Tobacco s-a detasat considerabil fata de principalul sau concurent Philip Morris, avand o cota de piata ce se apropie de 40%. Pe piata din Romania, portofoliul strategic de marci este alcatuit din – Kent, Pall Mall si Viceroy desi la nivel international compania si-a asigurat cea de-a doua pozitie cu patru marci strategice – Dunhill, Kent, Pall Mall si Lucky Strike care au detinut in 2004, 44% din volumul total al vanzarilor companiei la nivel international. Cu toate acestea portofoliul de marci al companiei este foarte variat continand peste 300 de marci care acopera toate clasele de calitate si preferintele clientilor din intreaga lume.

Japan Tobacco international(JTI)

Jap.

Japan Tobacco International este o divizie a Japan Tobacco Inc. ce se ocupa cu productia si comercializarea tigaretelor. Compania are peste 40 de fabrici in intreaga lume si 12.000 de salariati de diferite nationalitati.

Grupul JT Inc. este cel de al treilea mare producator de tigarete la nivel mondial. In 2004 incasarile grupului din operatiunile cu tigaret s-au ridicat la 36,5 miliarde. Aceste incasari uriase au rezultat din vanzarea a 423,5 miliarde tigarete. In Japonia, JT are o cota de piata de 72,9% iar din 1985 pana in prezent JT s-a extins in industria farmaceutica si in industria produselor alimentare, astazi 10.700 de oameni lucreaza in aceste divizii ale companiei.

In procesul de extindere a operatiilor cu tigarete la nivel global, in 1999 JT achizitioneaza RJ Reynolds - operatiile cu tigarete ale companiei RJR Nabisco din afara USA. Apare astfel Japan Tobacco International.

JTI Romania este prezenta pe piata din 1993. RJR Romania a fost prima mare companie multinationala de tigarete care a ales ca strategie de patrundere pe piata romaneasca investitia directa in anul 1995. Fabrica si-a inceput activitatea cu numai doua linii de confectionat si impachetat tigarete. In 1997, numarul liniilor a crescut la sase. RJR a investit in Romania pana la momentul achizitiei sale de catre JT peste 50 milioane de dolari si a creat peste 500 de locuri de munca. In prezent in cadrul JTI Romania isi desfasoara activitatea in jur de 800 de salariati.

Portofoliul JTI contine peste 40 de marci. Pe piata romaneasca compania este prezenta cu:

q      Camel – Lux

q      Mild Seven - Lux

q      Winston – Mediu

q      Mote Carlo – Preturi Populare

q      Winchester – Preturi Populare

q      More – Preturi Populare

Dupa cum se observa compania are trei marci incadrate in clasa Preturi Populare, cu toate acestea, nu reuseste sa ocupe mai mult de pozitia a treia pe acest segment de piata, primele pozitii fiind detinute de Philip Morris, si respectiv BAT.

JTI a fost in 2001 lider de piata cu o cota de piata de peste 30%. In prezent compania se situeaza pe pozitia a treia dupa BAT si Philip Morris.

Pe pagina web a companiei apare urmatorul fragment desprins din misiunea companiei: ”Misiunea JTI este sa consolideze o companie puternica la nivel global, sa ofere satisfactie maxima principalilor factori implicati in afacere si sa devina lider al industriei tutunului. Ne vom diferentia prin introducerea constanta de inovatii si vom urmari sa oferim consumatorilor nostri tot ce este mai bun”.

Gallaher Group Plc.

UK

Gallaher Group Plc. este o companie internationala ce actioneaza in industria tutunului si detine cote de piata importante in Austria, Germania, Irlanda, Rusia, Suedia si in Marea Britanie. Portofoliul de marci al acestei companii cuprinde:

q      Benson&Hedges

q      Silk Cut

q      Mayfair

q      Sovereign

q      Sobranie

q      Troica

q      LD

q      Memphis

q      Meine Store

q      Ronson

q      Blend

q      Hamlet

q      Old Holborn

q      Amber Leaf

q      Condor

Gallaher are peste 11.000 de salariati in intreaga lume iar marcile sale sunt disponibile in 68 de tari din Europa, Asia, Africa etc. In 2004, Gallaher a vandut 171 miliarde tigarete in intreaga lume. Compania mama se afla in Marea Britanie iar grupul este alcatuit din patru divizii: UK, Europa de Vest, Rusia si restul lumii.

Divizia din Europa careia ii este subordonata Gallaher Romania, are sediul in Viena. Aceasta divizie domina piata din Austria si pe cea din Irlada. Aceasta companie detine pozitii importante si in alte tari din UE, din Centrul si Estul Europei. In Romania Gallaher are o cota de piata modesta.

3. Productia si oferta din Industria de Tutun din Romania. Analiza structurii ofertei de tigarete

In Panoram of Eurpe Industry – Tobacco Industry 1997, Industria tutunului este definita ca fiind alcatuita din toate companiile ce produc si comercializeaza produse din tutun, mai putin cele ce cultiva planta de tutun.

Prin produse din tutun se intelege ”produsele fabricate din tutun, total sau partial, in scopul fumatului, si anume: tigaretele, tigarile de foi, tutunul destinat prepararii manuale a tigarilor, tutunul de pipa, precum si tutunul destinat prizatului, suptului sau mestecatului”[1]

Prin tigarete se intelege ”produsele din tutun ce contin tutun prelucrat, tutun taiat, invelit intr-un sul longitudinal de hartie, cu sectiune rotunda sau ovala, care contine tutun prelucrat, dispus intr-un mod adecvat pentru a fi fumat in mod direct”[2]

Industria de produse din tutun si-a crescut ponderea detinuta in industria prelucratoare, in perioada 1997-1999, si a cunoscut o scadere in perioada 2000-2002. Cea mai importanta crestere a acestei ponderi s-a inregistrat in anul 1999, aceasta crestere a avand la baza, printre alti factori, investitiile directe straine facute de cei mai mari operatori multinationali de tigarete din lume pe piata din Romania.

Tabelul nr. 1 - Ponderea industriei produselor din tutun in industria prelucratoare

Industria prelucratoare

Industria produselor din tutun

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2003

Tabelul nr. 2 - Productia de produse din tutun in perioada 1997-2002

UM

mii tone

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2003



Luand in considerare perioada 1997-2003, se constata ca productia de produse din tutun a crescut in perioada 1997-2001 pentru ca in 2002 sa revina la acelasi nivel inregistrat in 2000. Cea mai mare crestere s-a inregistrat in 2001, crestere ce se justifica pe de o parte prin cresterea consumului de tutun iar pe de alta parte prin adoptarea strategiilor de diversificare de catre cele trei mari companii multinationale analizate care patrund pe segmentul Economic, in cea de-a doua jumatate a anului 2000, atacand SNTR-ul care pana in acel an a avut monopol pe acest segment de piata.

Productia de 33 mii tone de produse din tutun realizata de acest sector in 2002, privita in structura, a fost urmatoarea: peste 95% tigarete, sub 5% - celelalte produse din tutun: tigari de foi, tutun de pipa etc. Aceasta structura este foarte apropiata de cea a sectorului de tutun din UE. Astfel tigaretele sunt cel mai important produs al acestui sector.

In perioada Sep.01-Feb.03, vanzarile de tigarete au avut o evolutie sinuoasa, asa cum se poate observa in tabelul nr. 3:

Tabelul nr. 3 - Volumul vanzarilor de tigaret(x 100000 )

Sep.01

Dec.01

Sep.02

Dec.02

Ian.03

Feb.03

Volumul vanzarilor

X100000

tigarete

tigarete

tigarete

tigarete

tigarete

165222 tigarete

Sursa: Amer- Nielsen research, 2003

Desi industria tutunului a avut in general un trend crescator ea ramane una relativ modesta din punct de vedere al valorii adaugate.

De ce prezinta aceasta industrie interes sub aspectul marketingului?

Cea mai importanta motivatie care poate sta la baza alegerii acestei industrii ca domeniu de cercetare, este faptul ca firmele multinationale din aceasta industrie se afla printre primele companii de aceasta talie care au realizat investitii straine directe pe piata din Romania, 1995 fiind anul in care RJR Nabisco Tabacco deschide prima fabrica de tutun apartinand unei companii straine din domeniul tutunului in Romania.

In ciuda faptului ca aceasta industrie este una controversata datorita implicatiilor fumatului, este foarte interesant de urmarit cum aceste companii au reusit, totusi, sa se pozitioneze pe piata romaneasca ca cetateni corporativi globali responsabili, implementand si in Romania, ca in multe alte tari in care acestea opereaza, conceptul de marketing responsabil.

Un alt motiv pentru care aceasta industrie prezinta interes sub aspectul marketingului practicat de companiile ce actioneaza in cadrul acesteia, este caracterul global al industriei care este pus in evidenta de urmatoarele elemente: peste 85% din piata romaneasca de tutun este controlata de corporatiile multinationale; asa cum se va arata pe parcursul acestei cercetari o mare din deciziile strategice privind activitatea acestor companii luate pe diferite piete nationale au efect si asupra activitatilor derulate pe piata din Romania, de exemplu achizitionare companiei elene Papastratos de catre Philip Morris a avut ca efet realizarea si comercializarea marcii Assos pe piata din Romania de catre compania PM. De asemenea, fuziunea la nivel mondial a companiilor Rothmans of Pall Mall si British American Tobacco in 1999, a avut ca efect in Romania, realizarea si comercializarea de catre BAT a marcilor Dunhill si Rothmans ce faceau parte din portofoliul companiei Rothmans.

Pe de alta parte, operatorii multinationali din industria de tutun sunt printre cele mai cunoscute si importante corporatii multinationale din lume, gestionand marci cu vocatie globala care ocupa locuri fruntase in topul celor mai valoroase marci (de exemplu, marca Marlboro ocupa locul 9 in topul primelor 10 marci la nivel mondial.

In ciuda restrictiilor impuse astazi prin legislatie cu privire la productia, comercializarea si promovarea tigaretelor, aceste companiile au intrat pe piata din Romania cu ajutorul unor strategii de marketing puternice, ce le-au ajutat ca in foarte putini ani sa detroneze SNTR-ul care dupa 1990 era lider de piata incontestabil si sa-si adjudece o mare parte din aceasta piata (peste 85%). Mai mult de atat este interesant de cercetat, cum companiile din aceasta industria reusesc sa ramana in randul celor mai importante corporatii la nivel mondial (figurand in top 100 mondial) in ciuda caracterului controversat al industriei in care activeaza.

Avand in vedere rolul important pe care corporatiile multinationale il au in transferul de tehnologi, know-how managerial si de marketing precum si de cultura corporativa in contextul globalizarii economice, cercetarea companiile multinationale din industria tutunului din Romania reprezinta un bun exemplu de surprindere a valorilor culturale corporative si a know-how-ului de marketing transferate pe piata din Romania.

La toate aceste motive se poate adauga faptul ca piata de tutun din Romania este o piata de un miliard de dolari anual ceea ce inseamna de zece ori mai mult decat piata de ciocolata, de exemplu.

In perioada 1998-2003 numarul operatorilor prezenti in cadrul acestei industrii a evoluat astfel:

Tabelul nr. Evolutia numarului de operatori

Prezenti in industria tutunului in perioada 1998-2003

Anul

Numar de companii

Sursa: Institutul National de Statistica al Romaniei;

Rezultatele si performantele intreprinderilor, 2004.

Ofertele producatorilor ce activeaza in industria tutunului din Romania, sunt structurate pe clase de calitate. In aceasta idee, fiecare marca in functie de mai multe elemente - calitate tutunului, prezentare, pozitionare, raport calitate-pret- este incadrata intr-o clasa de calitate. Aceasta impartire pe clase de calitate reprezinta in acelasi timp segmentarea pietei de tigarete din Romania ce are la baza drept variabila de segmentarenivelul de venit al fumatorilor-tinta. Fiecare clasa de calitate corespunde unei clase de preturi. Toate marcile ce fac parte dintr-o anumita clasa de calitate au aproximativ acelasi pret de vanzare cu amanuntul, diferentele de pret intre acestea fiind neglijabile, luptand pentru acelasi nivel de venit al fumatorilor tinta.

Tabelul nr. 4 - Clase de calitate/Segmente de piata-iunie 2002

Clasa de calitate

Marci

Producatori

SuperLux

Lux

Mrlboro

Kent

Rothmns Blue

Camel

PM

BAT

Rof PM

JTI

Superior

Gauloises

Mediu

Chesterfild

Pall Mall

Lucky Strike

Whinston

Assos

Papastratos Special

Hollyood

Bio Filter

PM

BAT

BAT

JTI

Papastratos

Papastratos

BAT

PM

Preturi Populare

L&M

Bond Street

Viceroy

Monte Carlo

Whincester

Callatis

Red&White

Derby

More

Ronson

Maro de Luxe filter

PM

PM

BAT

JTI

JTI

PM

PM

BAT

JTI

Gallaher

SNTR

Economic

Jet Set Filter

Golden Monkey

Cooper

Savanna

President

Zet

Pannonia

Snagov

Coloana

Iasi

Timisoara

Carpati filter

Bega

Amiral

Bucuresti

Ever

Record

Dacia

Millenium

Timber

Roxboro

SNTR

Gallaher

PM

PM

PM

Gallaher

Gallaher

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

Inferioara

Carpati non filter

Marasesti

Bucegi

Nationale

Maro Havan non filter

Delfin

Cerbul Carpatilor

Timber non filter

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

Sursa: AC Nielsen , 2003

In 2005, structura ofertei pe clase de calitate a fost urmatoarea:

Tabelul nr. 4 - Clase de calitate/Segmente de piata-2005

Clasa de calitate

Marci

Producatori

SuperLux

Dunhill

Parliament

BAT

PM

Lux

Mrlboro

Kent

Rothmns Blue

Camel

Sobraine

Vogue

Virginia Slim

PM

BAT

BAT

JTI

PM

JTI

PM

Medie

Chesterfild

Next

L&M

Pall Mall

Lucky Strike

Whinston

Hollyood

Bio Filter

Viceroy

PM

PM

PM

BAT

BAT

JTI

BAT

PM

BAT

Preturi Populare

President

Bond Street

Zet

Assos

Monte Carlo

Whincester

Red&White

Derby

More

Memphis

PM

PM

PM

PM

JTI

JTI

PM

BAT

JTI

GG

Economic

Golden Monkey

Cooper

Savanna

Pannonia

Snagov

Coloana

Iasi

Timisoara

Carpati filter

Bega

Amiral

Bucuresti

Ever

Record

Dacia

Millenium

Timber

Roxboro

Gallaher

PM

Gallaher

Gallaher

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

Inferioara

Carpati non filter

Marasesti

Bucegi

Nationale

Maro Havan non filter

Delfin

Cerbul Carpatilor

Timber non filter

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

SNTR

Sursa: AC Nielsen , 2005

Evolutia cererii pe clase de calitate este legata pe de-o parte de evolutia nivelului de venit iar pe de alta parte de evolutiile ce au intervenit in timp in structura claselor de calitate evolutii ce pot fi observate in cele doua structuri prezentate (2002; 2005). Se observa ca in perioada luata in discutie structura ofertei de tigarete a cunoscut numeroase transformari in trei directii principale: retragerea unor marci de pe piata, repozitionarea unor marci in alte clase de calitate si introducerea de noi marci in diferite clase de calitate.

In perioada 2000-2003 cererea pe clase de calitate a cunoscut evolutii interesante:

Tabelul nr. 5 - Evolutia segmentelor de piata 2000-2003

Segment de piata

Dec.00

Sept.01

Dec.01

Sep.02

Dec.02

Ian.03

Feb.03

SuperLux

Lux

Superioar

Mediu

Preturi Populare

Economic

Inferior

Sursa: Amer Nielsen Research , 2003

Prima evolutie importanta a cererii a avut loc la granita dintre clasa Preturi Populare si clasa Economic, in perioada 2000-2001. Aceste mutatii apar ca urmare a adoptarii strategiilor de diversificare de catre cei trei mari operatori multinationali, care aduc pe piata romaneasca marci incadrate clasa Economic (Calatis, Derby, More), clasa care pana la data respectiva era controlata de SNTR-ul ce isi desfasurase activitatea nestingherita la ”umbra” monopolului pe segmentul de piata Economic.

Cele trei multinationale ataca segmentul Economic cu marci realizate special pentru piata din Romania sau cu marci deja existente in portofoliul international al acestora dar adaptate la conditiile pietei romanesti.

Ca urmare a alternativelor oferite de cele trei multinationale in perioada 2000-2001 fumatorilor cu venituri scazute, o parte din fumatorii de marci nationale (apartinand producatorului national – SNTR) trec catre noile marci din clasa Economic oferite de producatorii multinationali.

Alte mutatii interesante in structura claselor de calitate apar in 2002, ca urmare a practicarii strategiilor de repozitionare, prin care operatorii multinationali schimba clasele de incadrare pentru anumite marci. Lucky Strike, marca a companiei BAT, trece in mai 2002 din clasa Superioara in clasa Medie. Ca urmare a acestei repozitionari, clasa Superioara dispare deoarece aceasta continea la data respectiva doar marca Lucky Strike.

In 2002 au loc modificari importante si la nivelul clasei Medii. In luna martie, Philip Morris retrage marca L&M din aceasta clasa ea fiind repozitionata in clasa Preturi Populare . Efectele acestei repozitionari se vad foarte clar in evolutia segmentelor de piata corespunzatoare.

In aceeasi perioada (Ian.-Feb.2002), marcile din clasa Economic (Calatis, Derby, More, Red&White) sunt repozitionate, ele trecand in clasa Preturi Populare.

In urma adoptarii acestor strategiilor de catre cele trei mari companii multinationale analizate concurenta se muta dinspre extremitatea inferioara a pietei (segmentul Economic) catre mijlocul pietei (segmentul Preturi Populare si cel Mediu).

Efectele aplicarii strategiilor de repozitionare si lansarile de noi marci prezentate mai sus se vad foarte clar in evolutia celor doua segmente de piata:

Tabelul nr. 6 - Evolutia segmentelor de piata Preturi Populare si Economic

Segment de piata

Ian. 2002

Feb.2002

Preturi Populare

Economic

Sursa: Ammer Nielsen Research, 2002

Toate repozitionarile ce au avut loc in 2002 au fost rezultatul intensificarii concurentei prin preturi si al cresterii accizelor, ele lasand loc in, cadrul claselor lansarii altor marci. De exemplu, dupa repozitionarea marcii L&M din clasa Medie in clasa Preturi Populare, Philip Morris lanseaza pe piata romaneasca o noua marca in clasa Medie - Chestarfield

Daca la inceputul anilor 90 marcile din Clasa Economic si Clasa Medie imparteau practic vanzarile de tigarete, in prezent situatia este foarte diferita, datorita modificarilor ce au avut loc la nivelul preferintelor consumatorilor si pe fondul cresterii nivelului de venit.

Euromoitor sustine ca, marcile SuperLux si Lux au o cota de piata de 10%, in timp ce volumul vanzarilor marcilor din clasa Economic a scazut la mai putin de o treime din piata. Produsele din Clasa Medie si Clasa Preturi Populare care impreuna alcatuiesc zona de mijloc a pietei, datorita diversitatii si faptului ca sunt usor accesibile, detin cea mai mare cota de piata de 60%.

Desi impartirea pe clase de calitate reprezinta cea mai importanta structurare a ofertelor producatorilor de tigarete, acestea pot fi analizate si in functie de alte structuri: full flavor vs. lights; pachet cu 20 tigarete vs. pachet cu 10 tigarete; menthol vs. non-menthol, filtru vs. fara filtru.

Cei trei mari producatori isi disputa prima pozitie pe piata din 2000, pe fondul scaderii constante a producatorului national de tigarete - SNTR si in ciuda intrarii pe piata a unui jucator mediu la nivel mondial - Gallaher.

Impreuna cele trei companii analizate au acoperit 81,5% din piata in Dec.2001, 78,2% in Dec. 2002, aproximativ 80% in Dec 2003, iar in primul trimestru din 2005, aceste companii au acoperit 86% din piata.

s

In perioada 2000-2003, cotele de piata ale celor trei producatori au evoluat astfel:

Tabelul nr. 7 - Evolutia cotei de piata pentru cei mai importanti producatori in perioada 2000-2003

COMPANIE

Procente de piata

Dec. 2000

Dec. 2001

Dec.2002

Feb. 2003

Philip Morris

BAT

JTI

SNTR

Sursa: AMER-NIELSEN RESEARCH(Producers -volume share)-2003

Topul celor mai vandute 10 marci, intocmit de AC Nielsen in 2004, este pe departe dominat de marcile celor trei operatori multinationali. Desi cota de piata a SNTR-ului a scazut foarte mult, aceasta companie reuseste sa-si mentina in acest top 10, doua marci - Carpati si Snagov.

Topul celor mai vandute 10 marci

L&M

Philip Morris

Viceroy

BAT

Winchester

JTI

Pall Mall

BAT

Carpati

SNTR

Marlboro

Philip Morris

Kent

BAT

Winston

JTI

Snagov

SNTR

Mnote Carlo

JTI

Sursa: AC-NIELSEN, 2004

Acest top arata ca lupta pentru prima pozitie se duce intre marci ce apartin celor trei multinationale: L&M, Viceroy si Winchester. Cele mai populare marci in randul romanilor fac parte din Clasa Preturi Populare si Clasa Medie, ceea ce dovedeste ca romanii, inca, fumeaza mult si relativ ieftin. De asemenea, se observa ca segmentul Lux desi are tendinta de crestere nu este atat de puternic reprezentat in top 10, datorita puterii de cumparare scazute a fumatorilor romani. Probabil ca in urmatoarea perioada se va inregistra o crestere a prezentei marcilor Lux in top 10 ca urmare a cresterii accizelor ce favorizeaza marcile de lux. Cresterea accizelor a fost extrem de contestata deoarece aceasta trebuia sa aiba loc cu trei luni mai tarziu conform calendarului de crestere a accizelor convenit cu UE. Pe de alta parte, SNTR-ul a acuzat Guvernul ca noile accize favorizeaza marcile din clasa Lux, deoarece pentru aceasta clasa cresterea a fost de 2000-3000 lei pe pachet in timp ce pentru marcile din clasa Economic cresterea a fost de 5000-6000 lei pe pachet.

Cu privire la top 10, Adrian Popa, Director Corporate Affairs al BAT Romania, a apreciat ca: ”Este o veste buna dominatia acestui segment (preturi populare) care atinge o cota de piata de aproape 60%. Este un lucru normal si cred ca aceasta situatie se va pastra mult timp de acum incolo. Nu cred ca in top 10 vor surveni schimbari majore in acest an (2005), desi piata a suportat o majorare de acciza mai devreme si mai mare decat era anuntat. Aceste masuri depasesc ritmul de crestere al veniturilor medii ale populatiei.”

4. Contrabanda – fenomen cu consecinte negative asupra activitatii operatorilor multinationali ce actioneaza in Industria tutunului din Romania

Ca urmare a cresterii accizelor se apreciaza ca in ultima perioada contrabanda cu tigarete a crescut in tara noastra de la 5-6% la 9-10%.

Contrabanda nu s-a nascut in Romania si probabil ca nu o sa moara in Romania. Este insa o certitudine faptul ca acest fenomen se manifesta la cote ridicate in Industria Tutunului comparativ cu alte industrii din tara noastra. Comertul cu tigarete contrafacute este o problema globala in plina crestere.

Gilda Lazar, Corporate Affairs Director al JTI, considera ca: ”Actuala marire a accizelor indreapta piata catre tigari mai scumpe, iar una dintre cele mai mari probleme generate de aceasta majorare a accizelor se vede prin cresterea alarmanta a contrabandei.”

In general, contrabanda inseamna introducerea unor bunuri intr-o tara fara plata taxelor aferente. In cazul Industriei Tutunului poate fi vorba de tigarete autentice sau, asa cum se intampla in cazul companiilor multinationale, de tigarete contrafacute. De exemplu, 90% din tigarile de contrabanda purtand marca Philip Morris International, confiscate de autoritatile romane in 2002 erau, de fapt, contrafacute.

Efectele contrabandei se vad in reducerea volumului vanzarilor la toate categoriile de comercianti, producatorii isi pierd din cota de piata. Acest fenomen conduce practic la distrugerea unor locuri de munca atat la nivelul comertului cu amanuntul, cat si la nivelul producatorilor care nu-si realizeaza veniturile scontate. Comisia Europeana, a precizat ca, organizatiile criminale internationale implicate in contrabanda ”isi exploateaza forta de munca, formata in mare parte din copii care sunt tinuti inchisi in conditii mizere fara nici o preocupare pentru siguranta lor. Aceeasi comisie a estimat ca toate produsele contrafacute stau la baza pierderii a 100.000 de locuri de munca anual in Europa. Din aceasta cauza, producatorii precum si celelalte firme implicate in producerea si comercializarea tigaretelor isi pierd investitiile in sisteme de distributie de calitate.

Pe de alta parte, fumatorii care sunt inselati si cumpara tigari contrafacute nu primesc produsul la care se asteapta. Un documentar difuzat de BBC, a aratat ca tigarile contrafacute contin cu ”75% mai mult gudron, cu 28% mai multa nicotina si cu aproximativ 63% mai mult monoxid de carbon” decat tigarile originale vandute pe piata UK, iar unele dintre tigarile contrafacute erau chiar ”contaminate cu nisip sau alte materiale de ambalaj cum ar fi bucati de plastic”

Contrabanda cu tigari este una dintre cele mai importante probleme cu care se confrunta industria tutunului in zilele noastre.

Pentru eliminarea acestui fenomen, companiile multinationale isi unesc eforturile cu cele facute de Guvern si cu alte organizatii implicate in lupta impotriva contrabandei. Aplicarea eficienta a legilor este critica pentru succesul acestui efort comun.

Companiile multinationale considera ca acest fenomen poate fi combatut prin intermediul unor reglementari mai stricte in cadrul industriei:

Aplicarea acestor reglementari la toate nivelurile de distributie, inclusiv, producatori, importatori, exportatori, depozite, transportatori, comercianti cu amanuntul;

Sa fie consecventa - sa se aplice in toate tarile;

Sa impuna licentierea si monitorizarea tuturor partilor implicate in afacere;

Sa includa comerciantii pe Internet si prin corespondenta.

Eforturile acestor companii pentru combaterea fenomenului includ:

Monitorizarea cererii consumatorilor si limitarea volumului de vanzari in conformitate cu cererea existenta;

Verificarea si monitorizarea tuturor partenerilor de afaceri;

Colaborarea cu partenerii de afaceri pentru promovarea practicilor anti-contrabanda;

Utilizarea codificarii cutiilor si a altor tehnologii de urmarire si de evidenta, pentru a asigura comercializarea produselor doar in locurile prevazute;

Desfasurarea continua a verificarilor prin sondaj a transportului, livrarii si vanzarii cu amanuntul a produselor.

5. Reglementari cu privire la productia, comercializarea si promovarea tigaretelor

In Romania, principalul act normativ care urmareste prevenirea si combaterea efectelor consumului de tutun, este Legea Nr. 349 din 6 iunie 2002, publicata in Monitorul Oficial Nr. 435 din 21 iunie 2002.

Aceasta lege „stabileste unele masuri privind prevenirea si combaterea consumului produselor din tutun, prin restrangerea fumatului in spatiile publice inchise, prin inscriptionarea pachetelor cu produse din tutun, prin desfasurarea de campanii de informare si de educare a populatiei, avand ca scop protejarea sanatatii persoanelor fumatoare si nefumatoare de efectele daunatoare ale fumatului.”Lg.349/2002 art.1

Aceasta lege contine articole ce se refera la eliminarea fumatului in spatiile publice si articole ce stabilesc informatiile ce trebuie sa existe pe fiecare pachet de tigarete precum si modul in are aceste informatii vor fi prezentate publicului:

ART. 3

Se interzice fumatul in spatiile publice inchise.

Fumatul este permis in spatii special amenajate pentru fumat, cu respectarea urmatoarelor conditii obligatorii:

a.     sa fie construite astfel incat sa deserveasca doar fumatului si sa nu permita patrunderea aerului viciat in spatiile publice inchise.

b.     sa fie ventilate corespunzator, astfel incat nivelul noxelor sa fie sub nivelurile maxime admise.

De la prevederile alin.(1) fac exceptie barurile, restaurantele, discotecile si alte spatii publice cu destinatie similara, daca indeplinesc conditiile alin.(2) lit.b)

Prevederile alin.(2) nu se aplica barurilor, restaurantelor, discotecilor si altor spatii publice cu destinatie similara, al caror proprietar sau manager stabileste si afiseaza avertismentul: ”In aceasta unitate fumatul este interzis”

Se interzice vanzarea produselor din tutun la bucata, precum si punerea pe piata a pachetelor de tigari care contin mai putin de 20 de bucati.

Unitatile care comercializeaza sau detin automate pentru vanzarea produselor din tutun sunt obligate:

a.      sa afiseze la loc vizibil interzicerea vanzarii produselor din tutun tinerilor sub 18 ani

b.     sa afiseze cuantumul amenzii aplicate pentru nerespectarea prevederilor lit. a)

In autorizatia sanitara de functionare a unitatii care comercializeaza produse din tutun se introduce o clauza speciala de interzicere a vanzarii produselor din tutun tinerilor sub 18 ani.

Sunt interzise productia si importul destinate pietei interne, precum si punerea pe piata a oricarui produs care nu poarta inscriptionat continutul de gudron, de nicotina si monoxid de carbon din gazele masurate.

Sunt interzise productia si importul destinate pietei interne, precum si punerea pe piata a oricarui produs care nu poarta inscriptionat avertismentul general si cel aditional privind pericolul consumarii acestuia asupra sanatatii individuale si publice.

Este interzisa punerea pe piata a oricaror produse din tutun de uz oral.

ART. 6

Fiecare pachet care contine produse din tutun, in momentul punerii pe piata a produsului, trebuie sa prezinte tiparit pe o parte a pachetului, in limba romana, continutul de gudron, de nicotina si monoxid de carbon din gazele masurate, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, astfel incat sa se acopere cel putin 10% din suprafata corespunzatoare.

Fiecare pachet care contine produse din tutun, cu exceptia tutunului de uz oral sau a altor produse din tutun care nu se fumeaza, se inscriptioneaza in limba romana, cu un avertisment general, precum si cu unul aditional, dupa cum urmeaza:

a.       avertismentul general se tipareste alternativ, prin rotatie, la intervale egale de timp, folosindu-se unul dintre cele doua texte, precum: ”Fumatul ucide/Fumatul poate ucide” si ”Fumatul este nociv pentru sanatatea dumneavoastra si pentru cei din jurul dumneavoastra”;

b.       avertismentul general se tipareste pe cea mai vizibila suprafata a pachetului, cu exceptia celui transparent, folosit in vanzarea cu amanuntul a produsului;

c.       avertismentul general acopera cel putin 30% din suprafata vizibila a pachetului;

d.       avertismentul aditional se tipareste alternativ, prin rotatie, la intervale egale de timp, folosindu-se unul dintre textele prevazute in lista cuprinsa in anexa care face parte integranta din prezenta lege;

e.       avertismentul aditional se tipareste pe cealalta suprafata vizibila a pachetului, precum si in oricare loc pe ambalajul exterior al pachetului, cu exceptia celui transparent, folosit in vanzarea cu amanuntul a produsului;

f.        avertismentul aditional acopera cel putin 40% din suprafata pachetului pe care este tiparit;

g.       Ministerul Sanatatii si Familiei va stabili, prin ordin al ministrului, reglementari referitoare la pozitionarea avertismentelor pe aceste suprafete, precum si utilizarea unor imagini fotografice sau a desenelor care ilustreaza consecintele fumatului asupra sanatatii

Textul avertismentului general, al celui aditional, precum si continutul de gudron, de nicotina si de monoxid de carbon este:

a.     tiparit cu font negru ingrosat, tipul Helvetica, pe fond alb; dimensiunea fondului va ocupa ca mai mare proportie posibila din aria tiparita;

b.     tiparit cu minuscule, cu exceptia primei litere a mesajului;

c.     tiparit central, paralel cu imaginea de sus a pachetului;

d.     textul avertismentelor este incadrat cu chenar negru, lat de minimum 3mm si maximum 4mm, care nu interfereaza cu textul avertismentului sau cu informatia prezentata in limba romana.

Se interzice tiparirea textului avertismentelor pe timbru.

Textul se tipareste astfel incat sa nu poata fi mutat, sters sau ascuns, neclar ori intrerupt de alte texte sau desene ori in momentul deschiderii pachetului.

Pentru a se asigura identificarea produsului, produsele din tutun vor fi marcate in mod corespunzator, la numerotarea lotului, pe pachetele cu produse din tutun, facand posibila determinarea locului si a momentului producerii acestora.

Sunt interzise productia si importul destinate pietei interne, precum si punerea pe piata a oricarui produs care poarta inscriptionat orice text sau imagine care sugereaza ca un produs din tutun este mai putin daunator decat altul.

LISTA

Cuprinzand avertismentele de sanatate aditionale, conform art. 6 alin.(2) lit.d)

Fumatorii mor mai tineri.

Fumatul blocheaza circulatia sangelui in artere, provoaca infarct miocardic si accident vascular cerebral.

Fumatul provoaca cancer pulmonar, care este letal.

Fumatul in timpul sarcinii dauneaza copilului dumneavoastra.

Protejati copiii: nu-i lasati sa respire fumul dumneavoastra!

Doctorul sau farmacistul dumneavoastra va poate ajuta sa va lasati de fumat.

Fumatul da dependenta, nu incepeti sa fumati!

Oprire fumatului scade riscul de imbolnaviri cardiace sau pulmonare fatale.

Fumatul poate provoca moarte lenta si dureroasa.

Fumatul incetineste circulatia sangelui.

Fumatul provoaca imbatranirea tenului.

Fumul de tigara contine benzeni, nitrozamine, formaldehide si cianuri.

Legea 349/2002 a fost modificata si completata prin Ordonanta nr. 13/2003 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 64 din 2 februarie 2003.

Aceasta Ordonanta a adus putine imbunatatiri legislatiei din domeniul tutunului.

a.     clarificari la anumite definitii utilizate in Lg.349/2002;

b.     interzice explicit fumatul in toate unitatile sanitare de stat sau private;

c.     introduce un termen mult prea lung pentru posibilitatea de a se pune in vanzare pachetele de 20 de tigarete;

d.     prevede largirea si la comercializare(nu numai la promovare) a interzicerii utilizarii emblemelor sau denumirii marcilor de tutun pentru publicitatea la alte produse.

Legislatia din Romania privind combaterea efectelor consumului produselor din tutun este in mare masura aliniata la reglementarile UE in domeniu. Romania face eforturi in continuare in acest domeniu, facand parte din diferite acorduri internationale ce au ca scop protejarea sanatatii publice. Conventia Cadru privind Controlul Tutunului este primul acord international de sanatate publica. Versiunea actuala a tratatului include prevederi care fac referiri la aspecte importante legate de industria tutunului, dintre care cele mai importante sunt: ambalarea si etichetare, publicitatea, comertul ilicit cu produse din tutun.

In eforturile sale de aliniere la standardele si cerintele Uniunii Europene, Guvernul Romaniei va aplica o lovitura puternica producatorilor de tutun precum si companiilor ce beneficiaza de pe urma vanzarii timpilor si spatiilor de publicitate catre producatorii de tigarete.

Reprezentantii Ministerului Sanatatii au pregatit un proiect de lege ce va interzice, orice fel de publicitate la produsele din tutun si sponsorizarea in favoarea acestora in cadrul evenimentelor culturale, sportive sau sociale. Prin acest proiect de lege, se va interzice publicitatea produselor din tutun in presa scrisa si alte materiale tiparite, in cadrul programelor de radiodifuziune si in cinematografe. De asemenea supuse acelorasi restrictii se afla si panourile stradale si serviciile publice de informare.

Este interzisa si publicitatea la produsele din tutun prin obiectele inscriptionate cu marcile produselor din tutun sau care imita produsele din tutun, prin acordarea unor avantaje financiare, obiecte cu titlu gratuit sau participarea la evenimente de tipul jocuri sau concursuri promotionale.

Operatorii multinationali considera ca reducerea drastica a posibilitatilor de promovare pentru marcile pe care acestia le comercializeaza pe piata romaneasca nu va conduce la reducerea consumului de tutun mai exact tigarete avand in vedere ca peste 95% din consumul de produse din tutun reprezinta de fapt consum de tigarete. Cu privire la acest lucru, Adrian Popa, Corporate Affairs in cadrul BAT, amintea ca „Studiile realizate in statele in care reclama la tutun este interzisa de mai mult timp au aratat faptul ca reducerea numarului de fumatori a fost nesemnificativa”. Gilda Lazar, Corporate Affairs la JTI a precizat ca „din experienta celorlalte state care au adoptat deja aceasta norma a Uniunii Europene, a reiesit ca numarul fumatorilor a ramas acelasi sau chiar a crescut”

Companiile multinationale producatoare de tigarete sunt de parere ca implementarea directivelor europene in cadrul Industriei Tutunului din Romania nu se justifica in momentul de fata deoarece normele sunt obligatorii din momentul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

La ultima runda de dezbateri a Conventiei Cadru privind Controlul Tutunului ce a avut loc la in 17-18 februarie 2003, Romania a fost reprezentata de o delegatie condusa de Reprezentantul Romaniei la Organizatia Natiunilor Unite. Conventia Cadru de Control al Tutunului (CCCT), este primul tratat international pentru controlul tutunului in lume. Acesta stabileste un set de norme care vizeaza reducerea efectelor nocive ale tutunului asupra sanatatii. In mai 2003, cele 192 de state membre ale Organizatiei mondiale a Sanatatii au aprobat Conventia-cadru privind controlul tutunului. Printre altele acest tratat cere statelor membre sa furnizeze informatii suplimentare consumatorilor privind pericolele asociate cu fumatul si sa combata raspandirea tigarilor de contrabanda si a celor contrafacute.

Aspectele prevazute de CCCT se refera la:

institutii si mecanisme;

educarea publicului;

publicitate, promovare, sponsorizare;

taxe;

fumatul pasiv;

etichetare si ambalare;

reglementarea produselor;

vanzarea de tutun;

contrabanda.

Pozitia Romaniei la aceste negocieri a avut la baza principiul ca protectia sanatatii publice trebuie sa fie o prioritate pentru fiecare stat.

Industria Tutunului are nevoie de reglementari care sa raspunda preocuparilor societatii si care determine toate intreprinderile din Industria tutunului sa actioneze dupa aceleasi reguli.

In ciuda acestui cadru legislativ destul de apropiat de legislatia UE in domeniu precum si a eforturilor facute pentru a pune sanatatea publica mai presus de orice interese politice sau financiare, romanii raman fumatori inraiti, ocupand locul doi in Europa dupa Spania, asa cum arata un raport al agentiei de cercetare Euromonitor.



Lg.349, 6iunie2002,art.2

Lg.349, 6iunie2002,art.2




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Strategii privind lansarea si promovarea lantului Metro pe piata Romaniei
Consideratii privind conceptul teoretic al riscului in activitatea de antreprenoriat
Instrumentele mixului promotional
Descrierea unui obiect
Observarea ca tehnica de informare in marketing
Politica de service si garantie
Patrunderea pe pietele externe - obiect la deciziei strategice
Planificarea strategica in marketingul international


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu