Comparatie intre psihoza individuala si psihoza colectiva

Comparatie intre psihoza individuala si psihoza colectiva

Prin psihoza se intelege o tulburare psihica extrem de grava ce marcheaza intreaga personalitate a omului si intreg comportamentul sau. Termenul de psihoza este unul cu rezonanta madical-psihiatrica si se caracterizeaza prin:

invalidare sociala a omului

inadaptare pe plan social

tulburari in sfera relatiei omului cu ceilalti

tulburari sau alterari in planul perceptiei (halucinatii) si al gandirii (idei delirante)

tulburari in sfera reprezentarilor si a capacitatii de evocare

tulburari ale constientei (confuzii majore, pierderea repeelor de tip spatio-temporal, pierderea identitatii)

comportamente bizare cu caracter absurd

Psihoza  colectiva se refera la o tulburare la nivelul personalitatii grupului uman. Psihoza colectiva are o conotatie socio-patologica. Din perspectiva psihanalizei pihoza colectiva e considerata mecanism de aparare la nivelul eului colectiv in fata evenimentelor psihotraumatizante.

Psihozele colective au drept cauze exclusiv situatiile problematice si traumele din mediul social pe fondul unei dispozitii sufletesti aparte a grupului respectiv. Din perspectiva cuzelor una din deosebirile dinte psihoza individula si cea colectiva este ca in czul psihozei individuale cauza este legata de factorul genetic, iar in cazul pihozei colective cauza este mediul social.

Psihozele colective apar in anumite conditii (se asociaza cu) :

o anumita hiper-exaltare emotionala ce duce in timp, datorita neexprimarii ei la o asa numita stare de epuizare emotionala favorabila unei situatii generate de anxietate, nesiguranta si ngoasa sociala

un fenomen de inductio colectiva sugestiva (in majoritatea cazurilor aparand un lider carismatic cu rol de tip meianic)

inlocuirea sistemului normal de gandire cu un sistem de gandire ilogic, aberant si cu caracter absurd, reprezenarile colective nu mai au valenta normala ci una cu caracter patologic

inlocuirea initiativei individuale cu imitatia ca fenomen de ansamblu

automatizarea/robotizarea conduitelor umane

influentarea emotionala extrem de puternica intre indivizi si mai ales de la lider la membri

Supraeul colectiv (idealurile grupului)

|

Trecut  - grupul uman - Viitor

(eul colectiv)

|

Inconstientul colectiv (sediul pulsiunilor primare

ale grupului, instinctele, predispozitiile)

Axa orizontala cuprinde experienta istorica a grupului (evenimente de tip psihotraumatizant prin care a trecut grupul), perspectiva viitorului (actele sau manifestarile ce sunt anticipate a avea loc si care au un caracter de tip raportor compensator vis-a-vis de situatiile problematice sau de nedreptatile cu care s-a confruntat grupul.)

In functie de schema putem distinge 2 zone:

I.         De sublimare a supraeului colectiv (zona din stanga sus). Astfel putem delimita si clasifica principalele tipuri de psihoze colective:

psihoze idealiste - isi au originea in traumele trecutului grupului si apar ca niste situatii de rezolvare dar cu caracter pur utopic. Apar sisteme de natura ideologica, politica sau religioasa cu caracter fictiv. Aceste psihoze sunt caracteristice totalitarismului (comunism, nazism)

psihoze de refugiu - (de retragere fat ade societate) se caracterizeaza prin:

conduite de izolare, inchidere in sine a membrilor unui grup prin refuzul mijloacelor si modalitatilor moderne(asistenta medica)

conduite de autopedepsire gen automutilari, mergand pana la extrema, sinucideri colective (acestea avand rolul de a reduce culpabilitatea resimtita de indivizi) sunt denumite si psihoze schizoide datorita ruperii de lume, de realitate si datorita caracterului profund aberant (ex. secte religioase)

II.       De descarcare pulsionara a inconstientului colectiv (dreapta jos)

psihoze agresive

au la baza potentialul latent agresiv al maselor

presupun descarcarea pulsionala instinctuala cu manifestari agresiv-violente

individul isi pierde identitatea si se confunda cu puterea grupului, el simtindu-se valorizat in grupul respectiv

psihoze expansive - capata forma unor constructii delirante colective si se  manifesta prin:

dorinta de a schimba lumea, ordinea sociala (atacurile teroriste)

conduite de panica, anxietate sociala majora vis-a-vis de evenimente cu caracter catastrofic (inundatii, cutremure)

migratia populationala (avand la baza dorinta grupurilor de a-si crea o noua identitate, de a avea alte valori)

Psihozele colective si manifestarile in plan functional

Un rol important il are aparitia unui lider. Liderul are rol mesianic pentru grupul respectiv. El se suprapune imaginii tatalui autoritar, care rezolva conflictele si nedreptatea si cu care grupul se identifica absolut.

Puterea de sugestie, de manipulare a acestui lider este extrem de mare. Are la baza un grad crescut de sugestibilitate a maselor. Liderul are un rol salvator, oferind asa-zise solutii pentru problemele grupului.

Discursul de tip colectiv - este simplu, clar si accesibil tuturor. Este o forma aparte de limbaj cu caracter insinuant, demascator si cu o puternica semnificatie emotionala. Este orientat foarte orecis, vizeaza anumite tinte. Prin discursul de tip colectiv masele se identifica cu liderul. Acest limbaj propune solutii noi, dar cu caracter ilogic. Mare imporanta o are starea de nesiguranta sociala pentru fondul unor crize valorice, morale.etc