Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » referate » psihologie psihiatrie
Dezvoltarea fizica si psihica a scolarului mic

Dezvoltarea fizica si psihica a scolarului mic

DEZVOLTAREA FIZICA SI PSIHICA A SCOLARULUI MIC

Obiectivele unitatii de invatare nr. 4

 
Dupa ce vor studia aceasta unitate de invatare, cursantii vor putea.

• sa explice contributia acestui stadiu la dezvoltarea capacitatilor de integrare in activitatea de invatare scolara;

• sa descrie principalele schimbari care se produc in functionarea diferitelor tipuri de perceptie datorita antrenarii lor specifice in sarcinile scolare;

• sa identifice particularitatile atentiei scolarului mic si caile de dezvoltare a acesteia;

• sa descrie felul in care se realizeaza trecerea de la gandirea preoperatorie la cea operatorie in cursul acestei a treia copilarii;

• sa inregistreze aspectele specifice ale memoriei scolarului mic si sa explice relatia lor cu  sarcinile de invatare;

• sa descrie evolutia motivatiei copiilor de-a lungul celor patru ani de scoala;

• sa explice felul in care activitatea scolara dezvolta si valorifica diferite insusiri ale personalitatii;

• Sa-si testeze posibilitatile de aplicare a cunostintelor la analiza cazurilor si situatiilor concrete in care se afla copiii.

1.1.       Dominantele in profilul dezvoltarii psihice a scolarului mic

         

Eveniment remarcabil:

• intrarea in scoala

 
          In jurul varstei de 6-7 ani, in viata copilului se petrece un eveniment cu totul deosebit, acela al intrarii in scoala. De acum in colo intreaga sa dezvoltare fizica si psihica va fi influentata de acest nou factor. Invatarea scolara se deosebeste in mod radical de toate actele de invatare de pana acum, atat prin continut cat si prin cadrul si modul de desfasurare. Volumul, calitatea si diversitatea continuturilor invatarii de dincolo de 7 ani, hotarasc, in societatea contemporana, viitorul fiecaruia, locul lui in comunitatea umana. De aceea eforturile societatii si ale indivizilor sunt directionate spre reusite si succes spre integrare scolara optima.

          Acest nou context, scoala, influenteaza puternic intreaga dezvoltare psihica a copilului si-i da un relief specific. Este important sa relevam dominantele, in profilul de dezvoltare a scolarului mic pentru a putea diferentia acest stadiu de cele anterioare si a reusi sa intelegem mai bine locul si contributia sa la dezvoltarea de ansamblu a fiintei umane. Iata care sunt aceste dominante:

          • invatarea scolara devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihica si exercita influente hotaratoare pentru toate transformarile din cursul acestui stadiu;

          • se stabilesc raporturi mai obiective cu lumea, scoala integrandu-l pe copil in aria inteligibilului, rationalului, rigorilor cunoasterii;

          • se formeaza deprinderile de baza pentru scris-citit si socotit care-i asigura accesul la continuturi din ce in ce mai ample de invatare;

          • creste caracterul voluntar si constient al tuturor manifestarilor psihocomportamentale;

          • se insusesc statutul si rolurile de elev si se adauga noi dimensiuni identitatii de sine;

          • catre sfarsitul stadiului se implinesc atributele copilariei si se realizeaza un bun echilibru cu ambianta.

1.2.       Regimul de viata si dezvoltarea fizica intre 6 si 10 ani.

Programul zilnic trebuie stabilizat si respectat

 
          Spre deosebire de stadiul anterior, in programul zilnic al scolarului mic intervin urmatoarele schimbari:

          • programul activitatilor este mult mai stabilizat adica ora de trezire si cea de culcare trebuie mai mult respectate pentru ca activitatea scolara sa se desfasoare optim. Scolarul mic are nevoie de 10-11 ore de somn noaptea si mai ales stabilizarea si respectarea orei cand merge la culcare. Insuficienta somnului genereaza scaderea atentiei, a eficientei memoriei si a performantelor gandirii;

          • timpul petrecut la scoala este mai bine organizat si plin cu activitati care se deosebesc din ce in ce mai mult de cele de la gradinita. Copilul trebuie sa faca efortul de a se adapta la: a) spatiul scolar, b) timpurile de activitati si solicitari scolare, c) relatia cu un nou adult semnificativ care este invatatoarea, d) la grupul de covarstnici cu care se confrunta si se compara pe terenul unei activitati foarte importante cum este invatarea scolara;

          • dupa intoarcerea acasa copilul trebuie sa realizeze o perioada de invatare independenta care poate fi asistata de parinti dar, nu poate fi substituit de acestia.

Tema de reflexie nr. 1

Explica urmatoarea intamplare si manifestare a unei fetite de clasa I: intarziind cu joaca n-a mai avut timpul sa faca desenul cerut de invatatoare si mama l-a realizat in locul ei. Invatatoarea a fost nemultumita si i-a dat nota 4. Cand a venit acasa fetita a spus vesela: „Mama ai luat 4”.

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 135

         

          • jocul trebuie sa ramana in programul zilnic al scolarului mic dar momentul si durata lui sunt dependente de solicitarile scolare.

Aspectele cele mai importante ale dezvoltarii fizice sunt urmatoarele:

          cresterea in inaltime este usor incetinita intre 6 si 7 ani dar apoi ritmul este mai mare si la sfarsitul stadiului inaltimea medie este la baieti de 132 cm iar la fete de 131 cm. Exista insa tendinta ca fetele sa aiba pentru prima data un usor avans fata de baieti;

          cresterea in greutate este relativ constanta si se ajunge, in medie, la 29 kg la baieti si 28 kg la fete;

          • osificarile cele mai importante din acest stadiu se petrec in urmatoarele zone: la nivelul coloanei vertebrale dar curbura lombara este inca instabila si in pericol de a se deforma daca scolarii au pozitie proasta la scris sau duc greutati mari; in zona bazinului, la maini (carpiene si falange); continuarea schimbului dentitiei provizorii. Se intaresc articulatiile si creste rezistenta generala a sistemului osos;

          • cele mai importante perfectionari ale sistemului muscular sunt la nivelul mainii, a acelor grupuri musculare implicate in scriere;

          • la nivelul sistemului nervos sunt importante urmatoarele schimburi: a) creste masa creierului pana la 1200-1300 g; b) din punctul de vedere al structurii neuronilor creierul scolarilor mici este aproape ca al adultului; c) se dezvolta in mod deosebit, sub raport functional lobii frontali; d) creste viteza de formare a legaturilor dintre neuroni;

          P. Osterrieth caracterizeaza astfel finalul acestui stadiu: „Varsta de 10 ani, cu echilibru, cu buna sa adaptare, cu calm, dar insufletita sa siguranta, cu tinuta lipsita de incordare constituie pe drept cuvant, apogeul copilariei, momentul de deplina inflorire si deplina integrare, a caracteristicilor copilului mare”.

1.3.       Particularitatile atentiei scolarului mic

          Atentia este conditia necesara a desfasurarii optime a tuturor proceselor informationale si a obtinerii succesului scolar.

Atentia se modeleaza dupa solicitarile scolare

 
          Ciclul primar exercita cateva influenta hotaratoare pentru dezvoltarea atentiei astfel ca, in acest interval al vietii se obtin cele mai importante perfectionari ale acesteia. Prin urmare: a) scoala solicita permanent si sistematic atentia copilului dezvoltand-o si modeland-o dupa specificul sarcinilor cognitive; b) sunt mai bine dezvoltate unele insusiri ale atentiei iar altele sunt formate in acest stadiu; c) este special antrenata atentia voluntara.

          Ca urmare a acestor influente progresele atentiei in acest stadiu sunt urmatoarele:

          • la intrarea in clasa I concentrarea atentiei poate fi fluctuanta si astfel, copiii pot face greseli chiar cand au cunostintele corespunzatoare, dar apoi se obtine gradul necesar de manifestare a acestei insusiri;

          • la inceput atentia copiilor nu este perfect modelata in raport cu fazele activitatilor din clasa si deci nu pot sa se concentreze mai tare in anumite momente si sa se relaxeze in altele asa ca se intampla sa le scape unele aspecte importante cum ar fi momentul in care se comunica tema pentru acasa. Invatatoarele cu experienta cunosc aceste aspecte si au bune remedii pentru ele;

Tema de reflexie nr.2

Ce recomandari ai face invatatoarelor ca sa optimizeze acest moment al lectiei?

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 135

Cresc:

• stabilitatea

• gradul de concentrare

• distributivitatea

• volumul

 
          • la cei de clasa I se constata o tendinta accentuata catre distragerea atentiei daca intervin fel de fel de zgomote in mediul ambiant (chiar si caderea unui creion) si acesta ar putea influenta prestatia lor scolara, dar dezvoltarea treptata a reglajelor voluntare diminueaza foarte mult acest fenomen;

          • creste stabilitatea atentiei pana la 45-50 de minute;

          distributivitatea redusa in primele saptamani de scoala sporeste in urmatorul interval si faciliteaza indeplinirea sarcinilor si receptionarea mesajelor invatatoarei;

          • si volumul atentiei creste in a doua parte a stadiului;

          • trebuie sa fie rezolvate cazurile de neatentie cronica ce pot avea fie cauze organice (stare de boala, de convalescenta, de disfunctionalitati hormonale) sau educationale (existenta unor interese mai puternice decat cele scolare; insuficienta pregatire din punct de vedere motivational a copilului pentru scoala).

Tema de reflexie nr.3

Neatentia se poate manifesta in forma activa si in forma pasiva. Incearca sa prezinti cele doua forme de neatentie asa cum pot ele sa fie observate de catre invatatoare.

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 135

1.4.       Dezvoltarea perceptiilor si a capacitatilor observative intre 6 si 10 ani

Perceptiile vizuale sunt modelate de activitate de scris-citit

 
          Evolutia perceptiilor si a capacitatilor observative este marcata de natura continuturilor de invatare.

Perceptiile vizuale sunt puternic implicate in scris-citit si de aceea se remarca prin:

Miscarile oculare in timpul citirii:

• fixare

• anticipare

• regresie

• trecere de la un rand la altul

 
          • cresterea sensibilitatii vizuale generale cu 60% fata de prescolar iar a celei diferentiale cu 45%. In aceste conditii perceptiile devin mai clare si mai precise: incepand chiar cu varsta de 6 ani copiii pot stabili rapid simetriile si asimetriile, in imaginile pe care le percep, iar cand invata sa scrie si sa citeasca percep cu finete semnele grafice de dimensiuni mici, diferentele dintre litere, orientarea in spatii mici si se formeaza scheme perceptive pentru litere mici si mari, de mana si de tipar care asigura viteza corespunzatoare a scris-cititului;

          • miscarile oculare cresc in ceea ce priveste viteza pana la 1-3 sutimi de secunda si in actul citirii ochii realizeaza urmatoarele tipuri de miscari: a) de fixare a literelor si silabelor ce se pronunta in acel moment; b) de anticipare a celor ce vor urma prin functionarea mai buna a campului periferic al vederii; c) de regresie adica de intoarcere la cele deja citite pentru control si intregire a intelesurilor; d) de trecere de la un rand la altul (aceasta trecere este la inceput realizata prin urmarirea cu degetul a randului);

          • cresc si celelalte categorii de perceptii ce se refera la obiecte, la simboluri matematice, la figuri geometrice etc.

Auzul fonematic puternic antrenat

 
          Perceptiile auditive progreseaza mai ales in ce priveste auzul fonematic. Acesta este antrenat sistematic in sarcini precum: a) identificarea tuturor sunetelor dintr-un cuvant; b) identificarea cuvintelor intr-o propozitie; c) analiza pozitiei unui sunet in cuvant; d) despartirea in silabe; e) trecerea corecta de la semnele grafice la pronuntarea sunetelor corespunzatoare. Auzul muzical progreseaza si copiii canta bine melodiile care li se potrivesc.

Tema de reflexie nr.4

In ce sens trebuie inteleasa sublinierea de mai sus: „melodiile care li se potrivesc”?

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 135

          Perceptiile tactile devin mai fine, se imbogatesc si incep sa fie antrenate in scriere.

          Un progres semnificativ se constata si in ceea ce priveste capacitatea de observare in sensul ca elevii pot sesiza aspecte noi complexe si mai subtile atunci cand privesc obiecte sau fenomene. Dar conditia de baza ramane conducerea de catre invatatoare a activitatii lor observative din aproape in aproape.

1.5.       Evolutia reprezentarii la scolarul mic

Apar categorii noi de reprezentari legate de invatarea scolara

 


Reprezentarile scolarilor mici sunt de asemenea influentate de scoala si caracteristicile lor principale sunt urmatoarele:

-          sunt mult mai bogate pentru ca scoala depaseste sursa reprezentata de experienta de viata si asigura conditii de formare a unor reprezentari legate de cunostintele scolare;

-          incep sa se formeze si reprezentari cu un grad mai mare de generalitate asa cum sunt cele ale figurilor geometrice si relatiilor matematice;

-          se formeaza categorii noi de reprezentari cum sunt cele fonetice si grafice.

Tema de reflexie nr. 5

Gandeste-te si precizeaza ce rol au reprezentarile grafice si cele fonetice in scris-citit.

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 135

          - reprezentarile dobandesc mai multa mobilitate si pot semnaliza si miscarea si transformarile obiectelor pentru ca ele beneficiaza de un nou nivel al inteligentei care se atinge in scolaritatea mica. Scoala trebuie sa acorde atentie speciala formarii reprezentarilor pentru ca acestea continua sa aiba un important rol in activitatea de invatare a elevilor.

1.6.       Aspectele principale ale dezvoltarii limbajului intre 6 si 10 ani

Evenimentul cel mai important: insusirea scris-cititului

 
          Se poate spune ca in cursul acestui stadiu cea mai importanta schimbare in planul limbajului o reprezinta insusirea scris-cititului. In afara implicarii perceptiilor vizuale si auditive si a miscarilor fine si complexe ale mainii trebuie sa subliniem si rolul altor factori cognitivi si noncognitivi. Dintre cei cognitivi avem in vedere reprezentarile fonetice si grafice, memoria, intelegerea.

Tema de reflexie nr. 6

Incearca sa explici cum contribuie memoria la scris-citit

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 135

          Factorii non-cognitivi sunt mai ales: motivatia pentru invatarea scolara, stabilitatea afectiva, increderea in sine, atitudinea celorlalti fata de copilul care citeste. Progresul in citire se exprima in caracteristici cum ar fi: corect, cursiv, expresiv.

          Insusirea scris-cititului are efecte si asupra celorlalte dimensiuni ale limbajului si anume:

Perfectionarea:

• vorbirii

• citirii

• scrierii

 
          - Cresterea vocabularului pasiv pana la 4000-5000 de cuvinte, dublandu-se fata de al prescolarului iar al celui activ peste 1000 de cuvinte. Alte progrese se refera la precizarea semnificatiei cuvintelor si intelegerea si a sensurilor figurative, rigoare in folosirea corecta a cuvintelor.

          - Vorbirea este mai bine reglata prin exigentele privind corectitudinea gramaticala ceruta de scris-citit. Propozitiile si frazele sunt mai bogate si adaptate la situatiile de comunicare: in clasa elevilor li se cere sa se exprime complet, corect si clar, conform modelelor oferite de invatatoare.

          - Apar si se dezvolta evident capacitatile de exprimare in scris, cu respectarea normelor gramaticale si ortografice. Acestea au acum forma unor reguli practice cuprinse in tabelele cu ortograme.

          - Daca mai exista si se face apel, la timp, la logoped se rezolva toate dificultatile de pronuntie. Dar pot sa apara altele: dislexii (dificultati de citire) si disgrafii (dificultati de scriere). In acest caz este nevoie de logoped.

          - Limbajul intern isi consolideaza rolurile de anticipare si reglare ale celui extern.

          Dezvoltarea foarte buna a limbajului asigura o conditie de baza in dezvoltarea tuturor proceselor cognitive.

1.7.       Gandirea concret-operatorie a scolarului mic

         

Trecerea la gandirea operatorie

 
          Gandirea prezinta in acest stadiu o schimbare fundamentala si anume: se trece de la gandirea preoperatorie a prescolarului la gandirea operatorie. Adica actiunile mentale se desprind de continuturile informationale particulare, se generalizeaza, se transfera cu usurinta la noi continuturi si se automatizeaza transformandu-se in operatii. Astfel, scolarul mic, isi formeaza si utilizeaza cu succes operatii generale ale gandirii (analiza, comparatie, clasificare, etc.) dar si cele speciale implicate in insusirea cunostintelor scolare, asa cum sunt operatiile aritmetice.

Dar operatiile sunt concrete

 
          A doua caracteristica a gandirii scolarului mic este faptul ca ea ramane legata inca de concret si vorbim astfel de o gandire a operatiilor concrete. Accesul la o operatie noua sau notiune noua este conditionat de perceptii si reprezentari care ofera informatia directa despre obiectele reale si apoi aceasta va fi transformata si prelucrata complex prin operatii deja dobandite.

Tema de reflexie nr. 7

Cum interpretezi urmatorul fenomen: dupa ce elevii aduna fel de fel de obiecte concrete pe care le-a pregatit din timp invatatoarea, aceasta le propune sa stranga totul, sa puna mainile la spate si sa faca adunari in gand dar elevii isi misca discret degetele?

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 135

         

          Aceasta gandire care devine operatorie dobandeste si reversibilitate, dar este vorba de o forma simpla a acesteia, adica elevii pot aplica de exemplu, o operatie de adunare si apoi sa faca una de scadere, consolidandu-le si verificandu-le reciproc.

          Totodata gandirea scolarului mic isi subordoneaza perceptia, nu mai este condusa de aceasta si dobandeste caracter rational: copilul nu se mai multumeste sa faca doar afirmatii ci cauta-argumente pentru a le sustine, este sensibil la erori si contradictii, vrea sa controleze felul in care a rezolvat problemele, etc.

          Unitatile cognitive cu care lucreaza gandirea scolarului mic sunt la inceput notiunile empirice dar apoi in scoala se insusesc cele stiintifice elementare.

Tema de reflexie nr. 8

Incearca sa caracterizezi aceste notiuni stiintifice elementare ale scolarului mic avand in vedere continutul lor, gradul de generalizare si abstractizare implicat, tipurile de relatii in care intra unele cu altele.

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

Gandirea devine cauzala

 
          Rationamentul care domina in gandirea5scolarului este cel inductiv dar care dobandeste rigoare.

          Gandirea scolarului mic devine cauzala adica este apta sa surprinda si sa inteleaga numeroase relatii cauzale relativ simple.

1.8.       Memoria si imaginatia – aspecte caracteristice scolaritatii mici

Domina memoria voluntara si logica

 


          Memoria prezinta intre 6 si 10 ani urmatoarele caracteristici:

Se insusesc procedee de memorare

 
- creste caracterul activ al memoriei prin faptul ca, mai ales elevii de clasa a III-a si a IV-a tind sa extraga din materialul de invatat ceea ce este important si isi formeaza cateva procedee mnezice de baza cum ar fi: scoaterea ideilor principale, alcatuirea planului unei lecturi, formularea cu cuvinte proprii, etc.;

- dominarea progresiva a memoriei voluntare care corespunde mai bine sarcinilor scolare, acestea fiind uneori dificile;

- realizarea unei mai bune legaturi cu gandirea si cresterea rolului memoriei logice;

- elevii isi dau seama ca pentru a asigura pastrarea unui material in memorie e nevoie sa-l repete, dar la clasa I-a si a II-a invatatoarea trebuie sa asigure realizarea acesteia;

- Incep sa apara particularitati individuale in realizarea memoriei si cele mai des intalnite sunt referitoare la usurinta memorarii la trainicia pastrarii si reactualizarea prompta.

Tema de reflexie nr.9

Incearca sa descoperi felul in care pot fi grupati elevii dupa criteriul usurintei intiparirii, a trainiciei pastrarii si realizarii reactualizarii si propuneti modalitati diferentiate de a la imbunatatii memoria.

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

Imaginatia reproductiva ajuta invatarea scolara

 
          In legatura cu manifestarea imaginatiei la scolarul mic, au fost formulate puncte de vedere diferite. Unii autori au considerat ca in acest stadiu se inregistreaza cel putin o stagnare si chiar regres, cand au comparat expresivitatea si cromaticitatea desenelor scolarilor mici cu ale prescolarilor. Dar cei mai multi cercetatori au considerat ca imaginatia progreseaza chiar daca nu apare pe primul loc in dezvoltarea cognitiva a scolarilor mici.

          Imaginatia reproductiva este antrenata in insusirea multor cunostinte scolare (stiintele naturii, istorie, geografie) si se afla la baza dezvoltarii gustului pentru lectura.

Tema de reflexie nr.10

Cum poate imaginatia reproductiva sa intretina interesul si gustul pentru lectura la copii?

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

Iamaginatia creatoare are rezultate mai valoroase

 
          Imaginatia creatoare este mai putin expansiva dar beneficiaza de spiritul rigorii promovata de scoala si se poate exprima in rezultate mai valoroasa. Activitatile optionale din ciclul primar, mai ales cele cu profil artistic stimuleaza si intretin aceste capacitati si le asigura progresul corespunzator astfel incat sa fie premise satisfacatoare pentru noul nivel pe care il vor atinge in urmatoarele stadii.

Tema de reflexie nr.11

Care credeti ca sunt noile zone de manifestare a imaginatiei creatoare la scolarii mici.

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

1.9.       Specificul vietii afective a scolarului mic

Trairile afective sunt mai diferite

 
          Comparand afectivitatea cu celelalte planuri ale dezvoltarii psihice a scolarului mic s-a facut aprecierea ca aceasta este eclipsata de celelalte (P. Osterrieth) sau ca la aceasta varsta se trece printr-o perioada de latenta afectiva (autorii de orientare psihanalitica).

          Putem deci, considera ca o prima caracteristica a afectivitatii scolarului mic este evolutia ei discreta, latenta, mai intima. Emotiile, dispozitiile, sentimentele copilului sunt mai putin exteriorizate, atat cele pozitive cat si cele negative. Cu privire la acestea din urma, se constata ca tind sa fie mai mult traite in tacere, copilul insusi punand pe primul plan felul in care raspunde la cerintele scolii. Contactul cu noul mediu-scoala si problemele de adaptare intensifica raspunsurile afective si le fac sa se succeada uneori cu mare viteza si sa se intensifice.

Tema de reflexie nr.12

Unii cercetatori spun ca intrarea in scoala este o adevarata „intarcare afectiva”. Ce inseamna de fapt acest fenomen?

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

          Activitatea scolara prin continuturile si prin sistemul nou de relatii pe care il implica imbogateste emotiile si sentimentele copilului.

Tema de reflexie nr.13

Da exemple de emotii si sentimente noi generate de scoala.

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

         

Creste controlul conduitelor emotional-expresive

 
          De asemenea, dupa fazele initiale de adaptare la noul mediu se constata o crestere a capacitatilor de autocontrol asupra conditiilor emotional-expresive. Ei se adapteaza astfel, mai bine la cerintele de desfasurare a lectiilor si reusesc sa comunice mai bine unii cu altii. Pot chiar sa simuleze cu succes suferinta si tristetea mai ales cand doresc sa ascunda ceva parintilor.

          De mare importanta raman legaturile afective cu parintii, mai ales acum cand copiii se confrunta cu sarcini numeroase si adesea dificile. Dragostea neconditionata a parintilor este un important factor de securizare si sprijin pentru a trece peste dificultati si unele insuccese.

1.10.  Motivatia si vointa – manifestari specifice scolarului mic

Motivatia pentru invatarea scolara este activa si in progres

 
          Motivatia scolarului mic este, pe de o parte, o premisa a adaptarii bune la scoala si pe de alta parte o zona de progres sprijinit de scoala.

          Cele mai importante schimbari se petrec in structura motivatiei pentru scoala si anume:

          · la intrarea in scoala exista o motivatie extrinseca dar de semnificatie personala pentru invatare, cum ar fi: dorinta de a respecta cerintele parintilor si a le pastra dragostea, urmarea exemplului fratilor mai mari, placerea de a fi considerat important, etc. Aceasta se va imbogati cu motive extrinseci cu mai mare semnificatie cum ar fi: toata lumea trebuie sa invete, scoala te ajuta sa te realizezi ca mama si tata, in viitor, etc.

          · incepe sa se dezvolte o motivatie intrinseca incepand cu amplificarea curiozitatii epistemice si continuand cu formarea intereselor cognitive tot mai stabile si mai eficiente.

Tema de reflexie nr. 14

Se stie ca atitudinile invatatoarei fata de fiecare copil ii stimuleaza sa invete. Analizeaza din perspectiva clasificarii in intrinseci sau extrinseci.

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

          La scolarul mic sunt si alte structuri motivationale care sustin celelalte activitati in care acesta se implica, asa cum ar fi:

Interese numeroase

 
          · interesul pentru joc ce trebuie satisfacut zilnic;

          · atractia catre grupul de copii;

          · interesul pentru lectura care incepe sa se manifeste incepand cu clasa a III-a si a IV-a;

          · atractia catre tehnica la baieti;

          · placerea lucrului la calculator;

          · dorinta zilnica de a viziona programe TV pentru copii;

          · alcatuirea de colectii care acum sunt eterogene si putin valoroase, dar le pot cultiva spiritul de ordine si disciplina si sustin relatiile de comunicare dintre ei.

          Vointa scolarilor mici exprima noi progrese. Un celebru autor american A. Gesell observa faptul ca acum comportamentele au, in mod constant, rationalitate si premeditare si atunci cand copilul isi propune sa faca ceva el spune mai intai „stai sa ma gandesc”.

Tema de reflexie nr.15

De fapt ce inseamna pentru comportamente acest „lasa-ma sa ma gandesc”?

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

         

Creste implicarea vointei

 
          Apoi scolarul mic poate din ce in ce mai mult sa-si fixeze scopuri si sa se mobilizeze pentru a le rezolva fara a fi nevoie de stimuli din afara. Aceasta noua capacitate voluntara se realizeaza, mai ales, in planul invatarii si in cel al activitatilor de timp liber.

          Dezvoltarea a numeroase deprinderi sprijina ducerea la capat a celor propuse si contribuie la cresterea generala a independentei si autonomiei.

1.11.  Principalele aspecte ale dezvoltarii personalitatii scolarului mic

          Scoala si activitatile specifice ei, vor fi cei mai importanti si mai eficienti factori pentru dezvoltarea personalitatii.

Aptitudinile se exprima mai clar in rezultate

 
Solicitarile sistematice, de durata si exigentele progresive vor structura si mai bine si vor consolida capacitatile si aptitudinile aparute in stadiul anterior si vor forma altele noi. Vor putea sa apara aptitudini pentru domenii noi cum ar fi poezie sau compozitii si pentru matematica si sa se exprime in rezultate notabile la nivelul celor de aceeasi varsta. In biografiile multor oameni mari, celebri se pot identifica realizari semnificative chiar in clasele primare.

Tema de reflexie nr. 16

Identifica la o personalitate cunoscuta manifestarile unor aptitudini chiar la varsta scolaritatii mici si incearca sa descoperi legatura lor cu notorietatea pe care au dobandit-o ulterior.

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

Se dezvolta noi trasaturi caracteriale stimulate de invatarea scolara

 


          Trasaturile caracteriale formate in stadiul anterior se pot consolida in clasele primare dar scoala dezvolta si altele noi cum ar fi sarguinta, punctualitatea, constiinciozitatea, disciplina, etc.

          Insusirile individuale de personalitate tind sa se exprime din ce in ce mai mult in comportamente.

Noua faza a dezvoltarii constiintei morale

 
          Constiinta morala a scolarului mic parcurge o faza de trecere catre autonomia morala si acest proces este puternic sustinut de relatiile cu colegii si prietenii in contextul carora copilul dobandeste experienta elaborarii, impreuna, de norme, a controlului indeplinirii lor, a reciprocitatii in fata exigentelor, etc.  Cu privire la aceste aspecte, J. Piaget sublinia: „sentimentele morale, legate la inceput de o autoritate sacra, dar care fiind exterioara, nu poate sa impuna decat o obedienta relativa, evolueaza in sensul unui respect natural si al unei reciprocitati, ale carei efecte de decentrare sunt mai profunde si mai durabile (J.Piaget, B. Inhelder, 1976, p.107).

          In ceea ce priveste constiinta de sine, se constata aparitia in acest stadiu, a interesului pentru viata interioara proprie  si a tendintei copilului de a-si exprima trairile si comportamnetele. Aceste momente sunt de scurta durata si relativ rare, dar ele indica deja o anume directie a dezvoltarii viitoare.

Imaginea de sine se cristalizeaza mai bine

 
Imaginea de sine are surse noi de clarificare pe de o parte reprezentate de rezultatul scolar si pe de alta parte de confruntarea si compararea zilnica si in diverse situatii cu cei de aceeasi varsta. Pot avansa mai ales eul spiritual care se confirma in principal prin prestatia scolara si cel social care se sprijina pe o viata de grup mai larga si mai persistenta in timp.

Insusirile individuale ale personalitatii tind sa se reliefeze din ce in ce mai mult in comportamentele acestor scolari.

          Prin urmare, confruntarile si chiar conflictele cu egalii sai il pot face sa se orienteze din cand in cand spre sine, sa-si puna intrebari, sa fie uneori framantat in legatura cu fiinta sa.

Toate acestea vor contribui la dezvoltarea imaginii de sine in cele trei planuri ale ei: eul fizic, cel spiritual si cel social.

Imaginea de sine poate influenta autoaprecierile

 
 Eul fizic al copilului are in fundamentele sale o schema corporala consolidata, identitatea sexuala este deja relativ clarificata, isi da seama de asemanarea sa cu cei din familie, dar si de ceea ce il deosebeste de ceilalti. Nu acorda prea mare atentie eului sau fizic, mai ales la inceputul stadiului. Spre sfarsitul acestui ciclu scolar se va orienta mai frecvent spre eul fizic, va tinde sa fie mai ingrijit, sa poarte haine la fel ca ceilalti, sa-si dea seama de unele calitati fizice. Dar nu realizeaza o implicare afectiva prea puternica in acest plan.

Eul spiritual se contureaza clar in contextul confruntarilor scolare, a aprecierilor si evaluarilor curente. Elevul incepe sa inteleaga relatia dintre rezultatele lui si unele capacitati pe care le are si poate spune: „sunt mai bun la citire, dar la matematica sunt asa si asa”. El este foarte sensibil la evaluarile invatatoarei si aprecierile si admiratia colegilor. Daca in toate aceste situatii copilul a avut semnale pozitive, isi construieste o imagine de sine buna care-l poate sustine si in conditii de insucces trecator. Dar daca si-ar fi format o imagine de sine mai putin buna, are tendinte de a-si diminua bucuria chiar cand ceva ii reuseste foarte bine (U.Schiopu, E.Verza, 1995, p.188). Insa in cea mai mare parte calitatile pe care si le percepe au drept sursa aprecierile invatatoarei si ale parintilor.

Tema de reflexie nr.17

Ce recomandari ai face invatatoarei si familiei cu privire la aceste aspecte?

Scrie raspunsul aici.

Compara raspunsul dat cu cel oferit la pagina 136

Cei buni la invatatura sunt alesi lideri.

 
Eul social este puternic influentat de viata de grup a scolarului mic, aceasta fiind cu mult mai bogata decat a prescolarului, si de noul sau statut de elev care-i schimba pozitia chiar si in cadrul familiei (parintii sunt interesati de activitatea lui scolara si tind sa-i respecte drepturile privind spatiul de invatare, respectarea timpului destinat acestei activitati).

Cei slabi la invatatura sunt marginalizati

 
          Scolarul mic are constiinta apartenentei la grupul clasa si a locului sau intre ceilalti, isi da seama daca este apreciat de colegi sau nu. Cel cu rezultate scolare foarte bune si bune, este preferat de toti, este ales lider, este luat drept model. Cel cu dificultati scolare este marginalizat, izolat, neluat in seama. El risca sa acumuleze multe insatisfactii, si sa-si gaseasca in alta parte atentia si acceptarea de care are nevoie, si poate astfel, sa cada sub influente nefaste. Este vorba de grupuri care-l indeamna spre furt, vagabondaj, agresivitate nemasurata etc.

          De aceea, atentia pe care invatatoarea trebuie sa o acorde dezvoltarii unei imagini se sine pozitive, reprezinta o importanta contributie a ei la reusita scolara din acest stadiu si la pregatirea pentru ciclurile urmatoare si pentru integrarea generala in viata si in societate.

Rezumatul acestei unitati de invatare

          Cele mai importante idei ale acestei unitati de invatare care trebuie in mod obligatoriu retinute sunt urmatoarele:

          • Intrarea in scoala inseamna exercitarea unor influente hotaratoare ale acestui factori asupra intregii dezvoltari a copilului.

          • Dezvoltarea perceptiilor si motricitatii fine la scolarul mic permit insusirea scris-cititului cea mai importanta achizitie a acestui stadiu.

          • Limbajul se perfectioneaza din toate punctele de vedere: imbogatirea vocabularului, corectitudinea structurilor de comunicare, rezolvarea tuturor problemelor de pronuntie, posibilitatea comunicarii verbale largi si a celei scrise, in forme mai simple.

          • Gandirea scolarului mic devine operatorie, este reversibila si reglata de o logica implicita, foloseste rationamente inductive adevarate, devine cauzala pentru relatii mai simple.

          • Atentia scolarului mic este puternic influentata  de scoala si modelata dupa tipul sarcinilor de invatare.

          • Memoria si imaginatia isi consolideaza insusirile si se subordoneaza invatarii scolare.

          • Afectivitatea scolarului mic progreseaza astfel: se imbogatesc trairile afective, mai ales cele generate de scoala, se formeaza noi sentimente, se manifesta capacitati mai crescute de reglare a comportamentelor emotional-expresive.

          • Se structureaza motivatia invatarii scolare trecandu-se de la motive extrinseci simple si personale la cele cu semnificatie sociala (invatarea este ceruta de integrarea in societate, invatarea iti asigura un loc in viata) si se formeaza motivatia intrinseca (curiozitate epistemica, interes cognitiv).

          • Personalitatea scolarului mic progreseaza in sensul consolidarii si formarii de noi insusiri caracteriale si a cristalizarii mai clare a imaginii de sine.

Recomandari si comentarii cu privire la probele de autoevaluare

Ca si in cadrul celorlalte unitati de invatare, iti recomand sa rezolvi pe loc temele de reflexie pentru ca astfel vei intelege mai bine notiunile si ideile acestei discipline.

Tema de reflexie nr.1

Intamplarea prezentata aici ilustreaza foarte bine procesul de integrare a copilului in scoala si asimilarea treptata a rolurilor de elev.

Tema de reflexie nr.2

Poti sa-ti amintesti experienta personala de elev in clasa I sau poti sa deduci astfel de procedee.

Tema de reflexie nr.3

Pentru orientarea necesara rezolvarii acestei probleme iti ofer descrierea neatentiei pasive si anume: copilul este linistit, nu deranjeaza pe nimeni, pare ca face ceea ce i se cere, chiar o urmareste cu privirea pe invatatoare dar gandurile ii sunt in alta parte.

Tema de reflexie nr.4

Ca sa raspunzi, trebuie sa-ti amintesti cate cantece ai invatat in scoala primara si prin ce se deosebesc ele de cele ale celor mari (si ca text si ca linie metodica).

Tema de reflexie nr.5

Trebuie sa explici in ce fel aceste feluri de reprezentari usureaza trecerea de exemplu de la sunetele si cuvintele auzite la scrierea lor.

Tema de reflexie nr.6

Sa ai in vedere in ce fel intelesul reactualizat  al vreunui cuvant usureaza diferentierea lui de unul asemanator si scrierea lui corecta.

Tema de reflexie nr.7

Trebuie sa ai in vedere procesul de trecere de la perceptie la reprezentare.

Tema de reflexie nr.8

Daca vei compara notiunile scolarului mic, dupa parametrii cuprinsi in intrebare, cu cele ale adultului vei reusi sa raspunzi foarte bine.

Tema de reflexie nr.9

Sa descoperi grupurile dupa combinarea dintre usurinta sau greutatea intiparirii si usurinta sau greutatea actualizarii ar rezulta cel putin patru grupuri. Incearca apoi sa intuiesti modalitati de imbunatatire a memoriei fiecarui grup.

Tema de reflexie nr.10

Daca este bine dezvoltata ea va permite ca propozitiile si frazele citite sa produca in minte scenele corespunzatoare si sa desfasoare astfel, un adevarat film mintal.

Tema de reflexie nr.11

Sa ai in vedere si cele ce sunt cuprinse in paragraful corespunzator din aceasta unitate de invatare, dar sa te gandesti si la varietatea activitatilor copiilor din acest stadiu.

Tema de reflexie nr.12

In genere, intarcare inseamna stopare, , intrerupere a satisfacerii unei dorinte, a unei placeri. Arata ce caracteristici are noul mediu care determina astfel de efecte.

Tema de reflexie nr.13

Gandeste-te la disciplinele scolare din acest ciclu si la noile tipuri de relatii ale scolarului mic.

Tema de reflexie nr.14

Ca sa raspunzi reciteste cu atentie paragraful despre motivatia extrinseca si motivatia intrinseca.

Tema de reflexie nr.15

Este vorba de relatia foarte stransa intre gandire si vointa.

Tema de reflexie nr.16

Poti sa-l ai in vedere pe Edison.

Tema de reflexie nr.17

Atat invatatoare cat si familia trebuie sa se fereasca de aprecieri necorespunzatoare realitatii, dar atunci cand trebuie sa semnaleze copilului un defect, o neimplinire, sa-l faca sa inteleaga faptul ca el are foarte multe capacitati care sa-i permita sa inlature acel neajuns.

Lucrarea de verificare nr.5 si modul de evaluare

1.      Argumentati de ce scoala este un factor hotarator al dezvoltarii psihice a copilului de 6-10 ani. (ai in vedere continuturile invatarii, organizarea, durata)

2.      Care sunt cele mai importante progrese ale perceptiilor vizuale si auditive din stadiul scolaritatii mici. (legate mai ales de citit-scris)

3.      Ce rol au reprezentarile in activitatea mentala a scolarului mic? (sunt foarte importante in acest stadiu)

4.      Cum se desfasoara capacitatile observative ale scolarului mic? (conduse de invatatoare)

5.      Care sunt particularitatile atentiei scolarului mic? (ai in vedere volumul, stabilitatea, gradul de concentrare, mobilitatea)

6.      Ce inseamna ca gandirea scolarului mic este operatorie? (vezi paragraful corespunzator)

7.      Ce fel de notiuni sunt caracteristicile gandirii scolarului mic?  (cele stiintifice)

8.      Care sunt factorii cognitivi si noncognitivi implicati in scris-citit? (vezi paragraful corespunzator)

9.      Ce progrese inregistreaza memoria scolarului mic? (volum, caracter activ, este logica, voluntara)

10.  Ce inseamna ca in scolaritatea mica se inregistreaza un stadiu de latenta in ceea ce priveste afectivitatea? (desfasurare discreta, reglaj mai bun, noi sentimente)

11.  Ce tipuri de motive sustin activitatea de invatare a scolarului mic? ( extrinseci si intrinseci)

12.  Ce este caracteristic pentru vointa scolarului mic? ( sustine mai bine realizarea scopurilor)

13.  Cum se manifesta aptitudinile la scolarul mic? (pentru noi domenii si cu rezultate semnificative)

14.  In ce consta dezvoltarea caracterului la scolarul mic? (se formeaza noi insusiri caracteriale)

15.  Analizeaza imaginea de sine la scolarul mic. (eul fizic, spiritual si social)

Lucrarea se elaboreaza pe foi separate si se transmite tutorelui. Trebuie sa aiba 4 pagini.

Se va acorda 0,50 puncte pentru fiecare raspuns corect de la intrebarile: 1,12

Se va acorda 1 punct pentru raspunsurile corecte la intrebarile: 3,4,5,8,9,11,13,14

Se vor acorda 2 puncte pentru raspunsurile corecte la intrebarile: 2,6,7,10

Se vor acorda 3 puncte pentru raspunsul la intrebarea 15.

Total maxim 20 puncte. Se impart la 2 si se obtine o nota din scara 1-10. Nota finala se rotunjeste in favoarea studentului daca exista 0,5 puncte in plus.

Bibliografie minimala

BIRCH ANN, Psihologia dezvoltarii, 2000, Editura Tehnica, Bucuresti, p.100

BONCHIS ELENA, SECUI MONICA (coord), Psihologia varstelor, 2004, Editura Universitatii din Oradea, p.165-171

CRETU TINCA, Psihologia varstelor, Editura Credis, Bucuresti, 2001, p. 209-219

MUNTEANU ANCA, Psihologia copilului si a adolescentului, Editura Augusta, Timisoara,1998, p. 217-219

OSTERRIETH P., Introducere in psihologia copilului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976, P. 138-141

SCHIOPU URSULA, VERZA E.., Psihologia varstelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995, P. 166-184





Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Matematica-Geometrie CLASA: a VIII-a - Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan
 PROIECT DIDACTIC Grupa: mijlocie Expresie grafica si plastica Rochita
 TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE - Proiectarea stantei pentru reperu
 Proiect Implementarea SQM in cadrul societatii Ericsson Telecommunication Romania - Managementul Afacerilor prin Proiecte

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA BALNEOFIZIOKINETOTERAPIE SI RECUPERARE - TRATAMENTUL STARII DE RAU ASTMATIC LA COPIL
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Proiect de diploma ecologie - calitatea aerului ambiental in regiunea 5 vest
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA MANAGEMENT CRESTEREA VANZARILOR PRIN METODA IMBUNATATIRII SERVICIILOR CATRE CLIENTI
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - sistemul de selectie in jocul de handbal pentru copii de 10-11 ani in concordanta cu cerintele handbalul
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 LUCRARE DE ATESTAT - TABLOURI BIDIMENSIONALE
 ATESTAT LA INFORMATICA - Gestionarea unui magazine de confectii
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 PROIECT ATESTAT STRUNGAR - Strung frontal


MODULUL APLICATIV - ELEVI CU HANDICAP MENTAL
Metode specifice psihologiei sociale (sociometrice)
PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTA ASISTENTUL MATERNAL PROFESIONIST SI CONSILIEREA ACESTUIA
PERSONALITATEA PROFESORULUI
TULBURAREA DE CONDUITA
AFAZIA
MECANISMELE NEUROFUNCTIONALE ALE INTELIGENTEI
CONSILIEREA COPILULUI

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu

 


.com Copyright © 2014 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.