PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTA ASISTENTUL MATERNAL PROFESIONIST SI CONSILIEREA ACESTUIA

PROBLEME CU CARE SE CONFRUNTA ASISTENTUL MATERNAL PROFESIONIST SI CONSILIEREA ACESTUIA

Dupa 1989, serviciile de asistenta sociala s-au dezvoltat deosebit de mult, capatand valente noi. In ultimul deceniu se sustine din ce in ce mai clar si mai argumentat ideea ca serviciile de protectie a copilului trebuie sa lucreze intr-o relatie de parteneriat cu parintii, nu impotriva acestora, asa cum afirma Aldagate . Ingrijirea familiala temporara este mijloc de actiune al politicii sociale, cea mai buna alternativa fata de plasamentul in institutii si ofera copiilor separati de propria lor familie, ingrijire intr-un climat familial, in scopul de a raspunde nevoilor lor fizice, psihologice si sociale. Exista o larga diversitate de situatii in care copiii si familiile nu mai pot locui impreuna datorita unor factori structurali ca saracia, dezastrele naturale, sau factori personali, de exemplu boala, abuzul sau abandonul. In general, ocrotirea de tip familial se imparte in doua categorii principale: pe termen scurt, ocrotire temporara si pe termen lung, ocrotire permanenta, substitutiva.

Rolul asistentului maternal implica, pe de o parte, impartirea ocrotirii copilului cu parintii si alte rude, iar pe de alta parte, colaborarea cu asistentul social pentru a construi un plan de viitor permanent pentru copil. In Romania, plasamentul copilului la un asistent maternal profesionist este serviciul comunitar promovat in cadrul strategiei guvernului din domeniul protectiei copilului.

Asistenta maternala. Definire si obiective

Clasificarea conceptului de asistenta maternala.

Asistenta maternala este un mijloc de actiune al politicii sociale, care ofera ocrotire familiala alternativa copiilor separati de propria lor familie, in scopul de a raspunde nevoilor lor fizice. psihologice si sociale.

Cel mai propice mediu de dezvoltare fizica, emotionala si intelectuala a oricarui copil este familia in care s-a nascut. Cum mentinerea acestuia in familia biologica nu este intotdeauna posibila, din anumite motive ( saracie, familii dezorganizate, etc.), sunt recomandate alternative la institutionalizare, printe care si plasamentul copilului in grija unui asistent maternal.

Scopul plasamentului acestor copii la asistenti maternali era acela de a pregati familia pentru reintegrare, constituinde-se in acest sens o echipa formata din: asistent social, asistent maternal, copil si familia acestuia.

Pentru o parte din copiii pentru care s-a dispus aceasta masura speciala de protectie se realizeaza reintegrarea in familie, pentru cealalta parte acest lucru nu este posibil deoarece familiile nu reusesc sa depaseasca situatia de criza care conduce la institutionalizarea copiilor.

De la aparitia acestei alternative, au aparut la un anumit moment semne de intrebare asupra eficientei sistemului de plasament al copiilor la asistenti maternali. O parte dintre copiii reintegrati in familie au ajuns din nou in atentia Directiei pentru Protectia Drepturilor Copilului, deoarece familia nu a reusit sa mentina copilul. Concluzia a fost aceea ca resursele familiei nu au fost evaluate realist de catre asistentii sociali, prin urmare nevoile copilului nu au fost satisfacute.

Obiectivele programului de asistenta maternala.

Principalul obiectiv al acestui program este de a oferii unui copil eligibil pentru acest program o familie temporara, care sa asigure o ingrijire si o dezvoltare optima a copilului, pana cand se va reintegra in familia naturala sau i se va gasi o familie permanenta, adoptiva.

Obiective secundare:

recrutarea, evaluarea si formarea asistentilor maternali;

dezvoltarea retelei de asistenta maternala;

supervizarea plasamentului copilului in familia asistentului maternal si urmarirea evolutiei acestuia pe toata durata plasamentului;

construirea si implementarea unui plan individual de protectie pentru fiecare copil din acest program.

Grup tinta il reprezinta totii copiii ale caror drepturi sunt grav incalcate si pentru care se impune separarea de familia naturala ( in situatia in care se afla in familie ) precum si copiii care sunt parasiti in maternitati si alte unitati sanitare de pe raza sectoarelor Municipiului Bucuresti ( in situatia in care nu au fost reintegrate in familia naturala sau nu au fost plasati la rude pana la gradul IV ).

Beneficiari directi:

copii care au fost parasiti in maternitati si care nu au fost reintegrati in familia naturala;

copii care au fost abuzati, neglijati si pentru care s-a impus separarea de familia naturala prin dispunerea unei masuri de protectie sociala.

Identificarea, recrutarea, evaluarea si atestarea asistentilor maternali profesionisti.

Responsabilitatea desfasurari activitatilor cuprinse in aceasta sectiune revine, asistentului social, al asistentului maternal si psihologului programului de asistenta maternala.

Persoana care doreste sa devina asistent maternal profesionist se adreseaza Directie Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, Serviciul Asistenta Maternala. Solicitantul adreseaza o cerere de evaluare a capacitatii de a devenii asistent maternal profesionist si anexeaza cererii o serie de documente ( acte de identificare, certificate de cazier, certificate medical etc. ).

Cererea de evaluare se solutioneaza in termen de 90 de zile de la data inregistrarii.

Procesul de evaluare a solicitantului are doua etape:

a)     evaluarea initiala

b)     etapa de pregatire ( formare ).

a)     Etapa evaluarii initiale:

Asistentul social care se va ocupa de caz va efectua minim 6 vizite la domiciliul solicitantului. In cursul primei vizite este obligatorie prezenta tuturor membrilor familiei cu care locuieste solicitantul.

Aceste vizite au drept scop verificarea conditiilor de viata ale solicitantului si a afirmatiilor facute in cererea de evaluare. Solicitantii vor fi incurajati sa puna intrebari in legatura cu eventualele nelamuriri legate de profesia de asistent maternal profesionist. Vor fi si vizite in cadrul carora se vor purta discutii individuale cu fiecare membru al familiei. Asistentul social va completa un raport dupa fiecare vizita.

In perioada de evaluare initiala, psihologul va intervieva solicitantul si membrii familiei acestuia, pentru determinarea profilului psihologic al solicitantului. Pe parcursul vizitelor, vor fi discutate teme stabilite de asistentul social. Fiecare tema are ca scop culegerea de informatii ce vor fi consemnate in raportul intermediar de evaluare, dupa modelul din ghidul metodologic .

La finalul evaluarii initiale asistentul social va realiza raportul intermediar de evaluare.

In functie de raportul intermediar de evaluare asistentul social impreuna cu solicitantul va decide daca se trece sau nu la etapa urmatoare. Atunci cand se constata ca nu sunt indeplinite conditiile cuprinse in lege, DGASPC va raspunde cererii de evaluare, in scris, motivand concluziile raportului intermediar de evaluare.

Atunci cand asitentul social observa, in perioada de evaluare initiala, atitudini necorespunzatoare sau aspect ce prejudicieaza ocrotirea copilului in familia respectiva, acest lucru va fi consemnat si considerat motiv de respingere a solicitarii. In aceasta etapa, asistentul social poate solicita si implicarea si altor specialisti.

Dupa intocmirea raportului intermediar se trece la etapa pregatirii.

b)     Etapa de pregatire:

Solicitanti selectati pe baza raportului intermediar de evaluare vor participa la un program obligatoriu de formare ( 60 de ore ).

La finalul celor doua etape, asistentul social va intocmi raportul final de evaluare, care va cuprinde informatii din raportul final de evaluare, informatii din raportul de pregatire. In urma procesului de evaluare solicitantul va intocmi o cerere de atestare ca asistent maternal ce va fi adresata Comisiei Pentru Protectia Copilului si se va solutiona in termen de 15 zile de la inregistrare. La cererea de atestare ca asistent maternal se ataseaza recomandarea asistentului social cu privirea la eliberarea atestaului. Atestaul va fi eliberat de Comisia Pentru Protectia Copilului pentru o perioada de 3 ani si va cuprinde in mod obligatoriu: numarul si varsta copiilor ce pot fi plasati; particularitatile copiilor ce pot fi plasati ( deficiente, limba, etnie, religie ).

Plasarea si ingrijirea copilului la asitentul maternal profesionist.

In derularea activitatilor referitoare la plasarea si ingrijirea copilului la asistentul maternal profesionist vor fi implicate in mod activ si permanent copilul, asistentul maternal si familia copilului ( exceptie facand acele situatii cand istanta sau Comisia Pentru Protectia Copilului interzice acest lucru ). Plasarea si ingrijirea copilului in reteaua de asistenta maternala include o serie de etape:

a) Procesul de potrivire care consta in identificarea si pregatirea unui asistent maternal care sa raspunda nevoilor specifice copilului care urmeaza sa fie plasat. Procesul de potrivire este initial si coordonat de asistentu social al copilului.

In procesul de potrivire sunt parcurse urmatoarele etape:

potrivirea teoretica presupune luarea in considerare a urmatoarelor criterii ( incluzand atat copilul dar si familia biologica si asistentul maternal ) varsta, etnie, religie, temperament etc. Asistentul social al copilului impreuna cu asistentul social al asistentului maternal ( in cazul in care copilul provine dintr-un centru de plasament, persoana de referinta ) participa la potrivirea teoretica.

informarea si pregatirea tuturor partilor implicate, care presupune: informarea copilului ( in functie de gradul de maturizare si potrivit capacitatii de intelegere ) informarea familiei naturale ( sub rezerva respectarii interesului superior al copilului ) informarea asistentului maternal profesionist.

acomodarea copilului cu asistentul maternal se realizeaza pe parcursul unui numar de intalniri ale copilului cu asistentul maternal si familia acestuia ( la domiciliul copilului, pe teren neutru, la domiciliul asistentului maternal ) iar asistentul social al copilului coordoneaza aceste intalniri. Asistentul social al asistentului maternal este responsabil cu implicarea tuturor membrilor familiei asistentului maternal si supervizarea vizitele impreuna cu asistentul social al copilului. Problemele indentificate in aceasta etapa vor fi consemnate in conventia de plasament.

b)    Hotararea de plasament

Recomandarea stabilirii masurii de plasament la asistentul maternal se face de catre asistentul social care a evaluat copilul ( responsabil de caz ) , decizia finala apartinand autoritatii competente ( instanta judecatoreasca in cazul in care nu exista acordul parintilor cu privire la masura plasamentului si Comisia pentru Protectia Copilului in cazul in care exista acest acord si se prezinta, in aceasta situatie si planul de servicii in care a fost inclus atat copilul dar si familia acestuia, si motivele pentru care planul a esuat in activitatea de prevenire a separarii copilului de familia naturala ).

c)     Mutarea propriu-zisa a copilului la asistentul maternal se face dupa ce incheie o conventie de plasament intre asistentul maternal si angajator ( asistentul social al copilului este cel care intocmeste aceasta conversatie ). Intregul process de mutare al copilului la asitentul maternal este coordonat de asistentul social al copilului.

d)    Urmarirea plasaentului copilului la asistentul maternal de care este responsabil asistentul social al copilului care colaboreaza cu echipa pluridisciplinara. Urmarirea plasamentului are la baza prevederile conventiei de plasament si cele ale planului individualizat de protectie. Asistentul social va efectua vizite bilunare la domiciliul asistentului maternal in vederea implementarii si monitorizarii obiectivelor cuprinse atat in plan cat si in conventia de plasamenet.

Monitorizarea si evaluarea activitatii asistentului maternal.

Asistentul social al asistentului maternal este responsabil de monitorizarea activitatii acestuia, in acest sens va stabili intalniri lunare cu asistentul maternal si familia acestuia in vederea identificarii problemelor si nevoilor asistentului maternal, intocmind in acest sens rapoarte lunare. Anual, asistentul social al asistentului maternal va intocmi un raport privind activitatea asistentului maternal, in raport va fi consemnata atat opinia asistentului social al copilului aflat in plasament dar si opiniile celorlalti specialisti care s-au relationat cu asistentul maternal, pe parcursul desfasurarii activitatii acestuia.

3. Rezulatatele programului de asistenta maternala.

a)     impact asupra beneficiarilor:

dezvoltare emotionala si stabilirea relatiilor de atasament - copilul isi poate exprima liber sentimentele ( isi manifesta bucuria, tristetea ) relationeaza mai bine atat cu alti copii cat si cu adultii, fara sa-i fie frica de persoanle din aturaj;

descoperirea unor abilitati speciale sau cel putin a preferintelor educative ale copiilor, ca urmare a unei abordari individuale ( copiii frecventeaza cursuri de dans, pictura, calculator, gimnastica, limbi straine, fotbal );

corectarea unor tulburari de comportament, in special la copiii mai mari de 6 ani;

corectarea limbajului, imbogatirea limbajului;

calitatea vietii copiilor plasati la asistent maternal este superioara fata de cea a copiilor din centrele de plasament, datorita existentei unui spatiu mai intim si mai personalizat, ca urmare a numarului mai mic de copii aflati in grija unui ocrotitor.

b) impact asupra comunitatii: datorita faptului ca acest sistem functoneaza in cadrul comunitatii ajuta la socializarea copilului, la facilitarea integrarii lui in comunitate si la schimbarea mentalitatii cu privire la copilulu ocrotit prin masuri speciale de protectie.

Asistentul maternal profesionist are urmatoarele obligatii privind copiii primiti in plasament:

• sa asigure cresterea, ingrijirea si educatia copilului, in vederea asigurarii unei dezvoltari armonioase fizice, psihice, intelectuale si afective a acestora;
• sa asigure integrarea copiilor in familia sa, aplicandu-le tratament egal cu al celorlalti membrii ai familie;
• sa asigure integrarea copiilor in viata sociala;
• sa contribuie la pregatirea reintegrarii copiilor in familia lor naturala sau la integrarea acestora in familia adoptiva, dupa caz;
• sa permita specialistilor serviciului public specializat pentru protectia copilului sau organismului privat autorizat supravegherea activitatii sale profesionale si evaluarea evolutiei copiilor;
• sa asigure continuitatea activitatii desfasurate si in perioada efectuarii concediului legal de odihna, cu exceptia cazului in care separarea de copiii plasati sau incredintati pentru aceasta perioada este autorizata de catre angajator;
• sa pastreze confidentialitatea informatiilor pe care le primeste cu privire la copii.

4. Problemele cu care se confrunta asistentul maternal profesionist.

Aistenta maternala este in primul rand, o profesie de suflet care implica multa dragoste si rabdare; cei care opteaza pentru aceasta profesie trebuie sa se consulte cu familia despre toate problemele si greutatile pe care le-ar putea intampina ca asistent maternal profesionist, deoarece sprijinul si intelegerea familiei sunt esentiale.

Insa, o astfel de meserie implica mult mai mult decat conditiile cerute de lege pentru ca o persoana sa poata devenii asistent maternal profesionist, care nu sunt greu de intrunit. O alta trasatura de caracter foarte importanta pentru un asistent maternal profesionist este puterea de a-si controla sentimentele. Aceasta problema intervine mult in munca unui asistent maternal profesionist si genereaza la randul ei, numeroase alte dificultati.

Desii pe parcursul intregii perioade de evaluare in vederea atestarii, precum si in etapele urmatoare, de formare, atestare si monitorizare, dupa dispunerea plasamentului copilului, asistentul maternal profesionist este sfatuit sa nu se ataseze de copilul primit in plasament, sa nu-i permita acestuia sa ii spuna,, mama ",sa nu emita judecati de valoare in ceea ce priveste parintii copiilor sau situatia acestora, multi descopera ca, in realitate acest lucru este mult mai greu de pus in practica.

In general, problemele asistentului maternal profesionist sunt de ordin afectiv si sunt generate fie de relatia sa cu familia naturala a copilului primit in plasament, fie de despartirea de aceasta, in urma reintegrarii copilului in familia naturala sau adoptie.

Exista si foarte multi asistenti maternali care aleg aceasta profesie tocmai pentru ca doresc sa adopte un copil, si spera ca aceasta activitate sa le usureze pe de-o parte luarea acestei decizii, iar pe de alta sa le faciliteze accesul la un copil pe care sa il primeasca in plasament si pe care ulterior, dupa ce s-au obisnuit cu el, sa il adopte. Insa, dupa atestarea ca asistent maternal profesionist descopera ca acest lucru este un fapt foarte dificil, ca parintii copilului pe care l-au primit si pe care il iubesc din tot sufletul nu consimt adoptiei, in plus doresc sa viziteze regulat copilul, creand astfel si mai multe probleme asistentului maternal.

Putem vorbi si despre cazurile in care parintii sunt de etnie rroma, iar acest lucru creeaza resentimente si preconceptii asistentului maternal, care nu-si poate ascunde sau stapanii sentimental ca acest lucru va avea un impact negativ asupra copilului care, mai tarziu poate va comite acte anti-sociale, tocmai din cauza faptului ca este ,,tigan". Astfel, la aparitia oricarui semn de devianta ( de ex: furtul unor obiecte din casa ) care, in realitate are cu totul o alta explicatie, asistentul maternal considera ca acest lucru nu face altceva decat sa ii confirme judecata gresita despre copilul caruia el insusi i-a oferit educatia si sistemul de valori.

Toate aceste probleme, care din pacate, nu sunt singurele care apar in practica acestei meserii, impiedica la un momentdat asistentul maternal de a mai fi ,, profesionist ". Multi dintre acestia constientizeaza ca au o problema care ii impiedica sa isi desfasoare activitatea in conditii mai bune si mai putin stresante, altii refuza sa accepte ca in urma monitorizarii activitatii lor s-au constatat anumite nereguli si accepta cu greu sugestii sau consiliere.

5. Consilierea.

Clasificarea conceptului de consuliere.

Termenul de consilire se refera la suportul imediat acordat indivizilor intr-o situatie de criza sau intr-un moment de schimbare care necesita o adaptare a indivizilor la conditii de viata cu care este familiarizat. In ultimii 20 de ani, metodele de consiliere s-au mai extins pentru a raspunde unor categorii mai largi de populatie, motiv pentru care societatile postmoderne pot beneficia de consiliere individuala, consiliere a familiei, consiliere acordata grupurilor sau comunitatilor/organizatiilor, in vederea adaptarii la schimbare, in mod special .

O alta caracteristica a consilierii o constituie centrarea pe resursele persoanelor pe care clientul le aduce cu sine si, totodata, folosirea resurselor existente in sistemele cu care clientul intra in contact.

Decizia de a cere consiliere este in sine, un pas important. Adeseori, oamenii nu apeleaza la ajutor deoarece se simt stanjeniti, vinovati sau rusinati. Prin luarea deciziei de a cere ajutor, pacientul alege sa isi imbunatateasca starea de sanatate. Serviciile de consiliere trebuie alese cu grija, pentru a putea raspunde cerintelor individuale ale fiecaruia.

Etapele procesului de consiliere :

Construirea unei relatii de ajutorare

Explorarea problemei in profunzime

Gasirea impreuna cu clientul a unei solutii alternative

Stabilirea unui plan de interventie si implementarea a alternativei gasite

Monitorizarea implementarii planului de lucru

Evaluarea si incheierea relatiei de colaborare.

6. Rolul asistentului social in procesul de consiliere.

Evaluare si planificare. Informatiile obtinute prin investigare si observare, asistentul social dezvolta o evaluare a persoanei implicate in situatie.

Evaluarea si incheierea interventiei. Periodic, beneficiarul si asistentul social evalueaza eficacitatea interventiei. Cand evaluarea sugereaza ca problema a fost rezolvata si ca nu apar alte probleme, clientul si asistentul social cad de acord sa isi incheie implicarea lor in activitatea reciproca.

Comunicarea in procesul de consiliere.

Ascultarea activa, reflexiva si empatica - presupune participarea activa a ascultatorului si nu doar componenta fiziologica a receptionarii si prelucrarii undelor sonore. Atunci cand li se acorda toata atentia, oamneii tind la randul lor sa devina mai atenti, sa fie mai cooperanti, sau mai receptivi la discutarea completa a ideilor celorlalti. Ascultarea este o experienta care dezvolta atat ascultatorul cat si receptorul.

Odata aceasta etapa realizata, se poate trece la observarea interlocutorului, fara a interpreta. Prin aceasta etapa se urmareste a se face legatura intre miscarea corporala a interlocutorului si senzatiile pe care acesta le traieste. Acest proces poarta numele de calibrare, si presupune a sti rapid si simplu ce gandeste interlocutorul, ce simte, plecand de la miscarile corporale.

Pasii urmatori sunt sincronizarea gestuala, numita si tehnica oglinzii, reformularea, sincronizarea verbala si sincronizarea para-verbala.

Feed-back-ul.

Acest termen preluat din limba engleza insemna reactie inversa. Este foarte important in procesul de comunicare, deoarece permite actorilor implicati sa verifice daca mesajele transmise au fost receptionate asa cum s-a intentionat.

Scopul feed-back-ului este de a imbunatatii comunicarea in viitor. Cu cat feed-back-ul este mai prompt, cu atat este mai bine.

Un feed-back constructiv duce la constientizarea subiectului, ii ofera acestuia posibilitati de a alege si favorizeaza activitatea de dezvoltare personala.

Metacomunicarea.

Metacomunicarea reprezinta o comunicare despre comunicare, deci o discutie despre modul cum ne comportam unii cu altii si si despre modul in care vrem sa spunem ceva intr-o informatie transmisa, in care decodificam mesajele receptionate si reactionam la ele.

Acest instrument este de ajutor doar atunci cand il folosim ca ajutor pentru perceptie, pentru a constientiza ce se petrece in noi si intre noi.

7. Concluzii.

Concluzionam ca asistenta maternala presupune identificarea si formarea unor personae care sa inteleaga si sa accepte problemele copiilor aflati in dificultate, sa intervina constructiv in viata lor, in sensul identificarii problemelor cu care se confrunta si al gasirii, impreuna cu specialistii, de solutii adecvate.

Asistentul maternal are menirea de a ajuta copilul sa-si inteleaga si sa-si accepte trecutul, sa contribuie la pregatirea reintegrarii acestuia in familia naturala sau la intelegerea acestora in familia adoptive.

Asistentul maternal trebuie sa asigura un mediu sanatos, sigur si stimulativ pentru copilul plasat.

Copilul este elemental cel mai important al sistemului care ii este dedicat, iar, din pacate, neajunsurile de orice fel au impact in primul rand asupra dezvoltarii sale.

Bibliografie

Acris Corina, Dumitru Alina Crenguta - Pedegogie sociala aplicata - interventia in munca sociala, Editura Cartea Universala, Bucuresti, 2005;

Constantinescu Maria - Competenta sociala si competenta profesionala - Editura Economica, 2004;

Constantinescu Maria - Sociologia Familiei, Editura Universitatii Pitesti, 2004;

Constantinescu Maria - Dezvoltare umana si asistenta sociala, Editura Universitatii Pitesti, 2008;

Holt Romania - Asistenta maternala pentru copilul de varsta mica. Metodologie, standarde, proceduri, Editura Lumen, 2002;

Pop Luana Miruna ( coord) - Dictionar de politici sociale, Editura Expert, Bucuresti, 2002;

Tolstobrach Nina si colectivul - Plasamentul /increderea copilului la asistentul maternal profesionist - Principii si standarde minime de lucru, lucrare realizata cu sprijinul World Learning si USAID;

***Ghidul practicianului in asistenta pentru copii. Metodologie, standarde, proceduri - lucrare realizata in colaborare cu Holt Romania, Autoritatea Nationala Pentru Protectia Copilului si Adoptie, UNICEF;

Parlamentul Romaniei / Ordinul 35 din 15 mai 2003 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru asigurarea protectiei copilului la asistentul maternal profesionist si a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde.