PROBLEMATICA LOGICII

Apariia logicii este legat` de sofistica practicat` de contemporanii lui Socrate, Platon, Aristotel, tehnic` a argument`rii care degenereaz` treptat [ntr-o acrobaie verbal` care pune sub semnul [ndoielii existena adev`rului. Creatorul logicii este Aristotel (384-322 [.e.n.) ale c`rui tratate de logic` (Categoriile, Despre interpretare, Analitica prim`, Analitica secund`, Topica, Respingerile sofi]tilor) primesc ulterior numele de Organon (instrument). Logica aristotelic` cuprinde numai o parte a logicii deductive, logica termenilor sau claselor, cealalt` parte (logica propoziiilor) fiind opera logicienilor din ]coala megaric` ]i stoic`. {n sec. al XVI-lea Fr. Bacon (1561-1626), prin Novum Organum, pune bazele logicii inductive , [n contextul confrunt`rilor dintre raionalism ]i empirism. Prima lucrare de logic` [n cultura noastr` aparine lui D. Cantemir "Mic compendiu al [nv``rii logicii"(1700). {n sec. al XIX-lea G. Boole constituie algebra logic` [n care operaiile logice sunt exprimate algebric cu valori 1 ]i 0, ap`r@nd ecuaii ]i inecuaii ce pot fi supuse calcului algebric. G. Frege (1848-1925) realizeaz` primul sistem al logicii propoziionale [n care operaile algebrice reprezint` operaii logice ca disjuncie, negaie, conjuncie; [n 1920 este construit primul sistem de logic` plurivalent`, cu trei valori de adev`r, de c`tre Jan Lukasiewicz; [n secolul nostru este [n curs de constituire logica cercet`rii ]tiinifice.