Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » psihologie psihiatrie » sociologie
Diversitatea culturala - Proiect Sociologie

Diversitatea culturala - Proiect Sociologie



 

Diversitatea culturala

 

 

    - Proiect Sociologie -

 


 

Diversitatea culturala

Definitie

Termenul “cultura” are numeroase moduri de utilizare si semnificatii. Termenul se aplica tot atat de bine lucrarilor agricole(“cultura cerealiera”), corpului uman(“cultura fizica”), spiritului unui individ(“cultura generala”), unei intregi societati(“cultura franceza”), umanitati(“cultura clasica”)sau biologiei (“cultura micobiana”). Termenul constituie subiectul multor polemici politice si stiintifice. In 1952, A.L. Kroeber si C. Kluckhohn, numarau deja 160 definitii date de antropologii, sociologii sau psihologii englezi.

Abordare sociologica. Termenul intra destul de repede in limbajul sociologilor americani datorita influentei etnologilor, autorii francezi folosindu-l cu mai multa reticenta. E. Durkheim si M. Mauss prefera termenul de “civilizatie” pentru a desemna “tipuri de viata sociala, mai mult sau mai putin raspandite”. Ideea potrivit careia cultura nu are acelati sens pentru toti apare odata cu impartirea pe clase, separarea membrilor societatii industriale in functie de conditia lor economica ce ii plaseaza in mod diferit in ierarhia sociala. Traim in societati policulturale, in care se confrunta diverse “viziuni asupra lumii”, sustinute de catre agenti de socializare a caror obiective nu converg intodeauna. Practicile culturale nu sunt comparabile cu cele ale societatilor traditionale, ele fiind mai largi si mai bogate.

Sensurile moderne ale termenului sunt foarte variate. Este folosit pentru a caracteriza grupuri mai mult sau mai putin numeroase, pentru a le distinge de alte grupuri similare si pentru a analiza raporturile dintre ele.

G. Rocher (L’Action sociale,1968, p.111) defineste cultura ca fiind “un ansamblu legat de moduri de a gandi, de a simti si de a actiona, mai mult sau mai putin formalizate, care, fiind insusite si impartasite de catre o pluralitate de persoane, servesc, intr-un mod obiectiv si simbolic in acelasi timp, la constituirea acestor persoane intr-o colectivitate particulara distincta”.

Generalizarea mijloacelor de comunicare pune o alta problema oricarei sociologii a culturii. Pe langa culturile scolara si religioasa, impuse de mediul familial sau scoala, cultura de masa este o cultura de piata, raspandita prin tehnici de difuzare masive(presa,radioul, cinematograful). Acestea propun produse culturale ca marfuri. Exista doua teze legate de acest aspect:  tezele lui McLuhan, care afirma ca mass-media produce uniformizare culturala si alienare ideologica, iar J.L.Missika si D.Wolton sustin faptul ca prin intermediul mass-media fiecare individ are posibilitatea de a vedea nu numai propria cultura,ci fiecare ar avea posibilitatea de a-si afirma cultura, fara a imprumuta in mod sistematic pe a altora, mesajele fiind reinterpretate prin intermediul unui particularism.

In concluzie, nu se poate se poate spera la o utilizare unitara a cuvantului cultura. Diversitatea semantica, speculata uneori chiar si de sociologi, face iluzorie fixarea unei definitii acceptabila de toti. Se accepta pluralitatea sensurilor.

Diversitate culturala intre societati si in societati

Diversitate culturala exista atat in diferitele societati, cat si in interiorul acestora, conform cercetarilor sociologice si antropologice ; ele difera atat sub aspectul material, cit si sub aspect spiritual. Comparand simplele lucruri, ca locuintele, stilul de viata, mijloacele de transport sau de comunicatie, putem observa cu usurinta diversitatea societatilor, dar comparand normele care definesc un comportament adecvat, vom observa existenta acelorasi diferente.

Cultura apolinica si cultura dionisiaca

Exista doua mari tipuri de culturi : apolinica si dionisiaca. Ruth Benedict  spune despre caracterul apolinic al culturii ca apartine unui tip de cultura primitiva in care orice exces este prohibit, moderatia fiind comportamentul fundamental al colectivitatii, care cultiva personalitatea uniforma, stearsa. In partea opusa, cultura dionisiaca este caracterizata printr-un exces de sensibilitate, activitate frenetica, inividualism, competitie.

Raportandu-ne la diferentele culturale care exista azi, observam existenta acestora intre statele socialiste(acroda prioritate colectivitatii in raport cu individul) si statele capitaliste(accentul cade pe individ si competitie). Deosebiri culturale exista si intre tarile capitaliste, precum si intre tarile socialiste, etc.

Subculturile, contraculturile

In  interiorul aceleiasi societati, diferentele pot aparea in functie de clasa sociala, originea etnica, religia, rasa, stilul de viata, interesele urmarite, astfel apar subculturile.

Subculturile reprezinta ansamblul de simboluri, norme, valori care dau identitate grupului, il disting de celelalte grupuri si care se intemeiaza fie pe mostenirea etnica, fie pe situatia economica a grupului, pe apartenenta la o anumita regiune, la o anumita breasla profesionala etc.

Contraculturile sunt construite din acele valori, norme, simboluri, si moduri de viata care se manifesta in opozitie cu cultura dominanta din societate. Desi nu resping toate normele si valorile societatii din care fac parte, adeptii contraculturii resping o parte mai mare sau mai mica din modelele ei comportamentale. Aparitia unei contraculturi intr-o societate este un indicator al neintegrarii sociale, al sentimentului de frustrare incercat de anumite categorii sociale.



Exemple de diferente culturale

In continuare vom putea observa multele diferente intre culturile diferitelor societati, in ce priveste hrana, imbracamintea,educatia,etc.

Hrana:

Conform unui studiu din 2007, fiecare persoana din America consuma de 5 ori mai multe grane (orez, grau, secara, etc.) decat o persoana din India. Astfel, fiecare indian consuma aproximativ 178 kg de astfel de grane pe an, in timp ce un singur american consuma peste 1000 kg pe an! De asemenea, Statele Unite consuma intr-un an de doua ori mai mult decat toata Uniunea Europeana si de trei ori mai mult decat China. Nici nu este vorba doar de grane, americanii consumand pe cap de locuitor si aproximativ de 2 ori mai mult lapte (neprelucrat) decat indienii, aproximativ de 4 ori mai multe uleiuri vegetale, de 26 de ori mai multa carne de vita si de 23 de ori mai multa carne de pui.

Romanii mananca 280 grame de salam pe zi.

In China se consuma 190,1 mil t/ an orez, iar in India 120 mil t/an.

 

Germania                                                                              SUA



 

Italia                                                                                     Portugalia

  

Mexic                                                                                               Egipt

  

Chad                                                                                     Buthan

 

Ecuador

Imbracamintea

Mesopotamia
          Imbracamintea sumerianului obisnuit era simpla si sumara, mai ales vara. Iarna se purta un cojoc mitos de oaie. Chiar si barbatii din clasele avute sunt reprezentati cu bustul complet gol,iar in jurul coapselor un fel de fusta scurta. Femeile purtau rochii lungi pana la glezne. Regele imbraca o tunica, stransa la mijloc cu o centura.
Mai tarziu cand mestesugul s-a dezvoltat a aparut o mare varietate in imbracaminte. Barbatii purtau in mileniul al-3-lea o tunica cu maneci scurte si pana deasupra genunchilor si o curea. Bogatasii purtau peste tunica si o mantie. Rochiile femeilor erau mai variate : cu maneci sau fara, stramte sau largi dar de obicei se purtau cele ce nu scoteau in evidenta formele corpului.
Intr-o epoca mai tarzie regele si demnitarii aveau haine ornate cu felurite garnituri, broderii, galoane in culori si forme variate. Ca incaltaminte se purtau sandale de piele sau de scoarta de copac, insa majoritatea umblau desculti.

Egipt
        Imbracamintea era foarte sumara. Se purta bustul gol si o perizoma, un fel de fusta scurta, iar in Regatul Nou se purta si o camasa scurta. Femeile purtau camasi lungi pana la glezne prinse cu bretele, doar albe, doar zeii purtau haine colorate. Slujnicele aveau bustul gol, iar dansatoarele apareau complet goale.
Incaltamintea putea fi confectionata din impletitura vegetala sau din piele, dar majoritatea erau desculti. Preotii nu purtau articole din piele. La inceputul Regatului mediu au aparut haine specifice functiilor si profesiunilor : vizirul purta o camasa lunga pana la glezne, preotii o perizoma si o esarfa pe piept, militarii o perizoma si o bucata triunghiulara de material, iar regele o perizoma din piele cu panglici decolorate.
Apoi au inceput sa apara peruci, bijuterii (diademe, bratari, coliere, inele, pectorali) si panglici colorate.

Israel
       Aici se purta un fel de mantie necroita, din stofa groasa de lana. Mantia femeii era mai lunga si mai ornamentata. Sub mantie, era o camasa de lana sau de panza, cu maneci, lunga pana la genunchi si un brau de piele. Pe cap se purta un triunghi de stofa. Se purtau sandale (a umbla descult era un semn de mare saracie).

India
      In Sud toti umblau desculti si cu bustul gol. Daca se purtau sandale erau din impletituri vegetale sau panza. Pe cap barbatii au adoptat portul turbanului. Turbanul era confectionat dintr-o bucata de panza de 20 m. In Nord insa a aparut diferentierea pe profesiuni. Soldatii purtau o jacheta cu maneci scurte; Vanatorii si pescarii imbracaminte de protectie; brahmanii si pustnicii purtau haine din frunze si scoarta de copac.
Buddhisti purtau un sort vechi sau pictat cat mai neplacut. Mai tarziu purtau un vesmant din 3 bucati de stofa bruna-galbuie. Femeile purtau o haina din matase fina necroita, sari, care scoate in evidenta formele corpului.
In India hainele aveau rolul de a indica pozitia economica si sociala, de a ascunde defecte sau de a evidentia frumusetea corpului.

China
       Hainele chinezilor nu au variat prea mult in ciuda deosebirilor sociale, politice sau profesionale. Materialul folosit era in principal fibre de plante sau de matase.
Omul de rand purta un pantalon si o tunica alba. Iarna se imbracau pana la 13 tunici. Femeile de la tara purtau pantaloni, iar cele de la oras o camasa lunga.
Oamenii fara rang aveau doar haine albe sau negre fiind obligati de lege. Hainele nu scoteau in evidenta formele corpului, nu aveau buzunare dar aveau maneci largi. Nimeni nu umbla descult, cu exceptia preotilor buddhisti. Incaltamintea era facuta din tesatura groasa din canepa, din piele tabacita sau matase. Cei bogati purtau coturni inalti. Nimeni nu umbla cu capul descoperit. Se purta o caciula de blana, palarii vegetale, bonete sau turbane care indicau pozitia sociala.
Se punea mare pret pe centura cu pafta de bronz, argint, jad, fildes sau aur. Se purtau deasemenea umbrele de matase.

Japonia
       Omul din popor purta un pantalon strans deasupra pulpei, o bluza, o vesta larga stransa la gat. Totul de culoare inchisa rosie, indigo sau violet. De obicei se umbla descult si cu capul gol, dar se putea purta , mai rar, o palarie neagra ca o scufie, sandale de pai ori saboti de lemn. Se purtau umbrele de hartie sau panza.
Femeile purtau un simplu kimono cu maneci scurte, strans la mijloc cu un cordon ingust si un sort. Nobilii aveau o eticheta de respectat. Ei purtau o haina foarte lunga cu maneci si mai largi (in functie de rang), pantaloni ca o fusta si o boneta neagra (variind culoarea si forma dupa rang). Cu cat hainele erau mai lungi cu atat rangul era mai mare.
Mai tarziu a aparut moda in care se purtau multe kimonouri unul peste altul. Femeile purtau 20 de kimonouri, pantaloni lungi, un cordon lat care se lega la spate in functie de varsta si pozitia sociala; totul in culori asortate cu florile anotimpului respectiv.



Educatia

 In scolile egiptene se urmarea, pe de o parte, pregatirea conducatorilor statului – a preotilor – iar pe de alta parte, pregatirea acelora care, indeplinind diverse functii administrative mai marunte, aveau obligatia de a sti sa scrie.

Chinezii au avut scoli cu mult inainte ca societatea lor sa se imparta pe clase. Cu toate acestea scolile din China antica devin treptat un monopol al aristocratiei. Spre deosebire de alte scoli din orientul antic, in China se acorda mare atentie formarii deprinderilor de comportare, urmarindu-se mai ales cultivarea supunerii atat fata de cei mai in varsta, cat si fata de cei superiori ca situatie sociala. Educatia morala din scoala chineza era puternic influentata de religie.

Pentru indieni nu exista o demarcatie precisa intre cunostintele religioase si cele profane. Ele se impleteau. In India se studia astronomia, medicina (cu ajutorul magiei), matematica si limba sanscrita.

Casatoria

India- Aproape intotdeauna, casatoria este aranjata de familiile celor doi tineri, independent de vointa lor; casatoria este o indatorire, dragostea vine dupa aceea. Cele mai multe casatorii sunt trainice si fericite.Ceremonia casatoriei se realizeaza in familie si nu in temple. Un brahman oficiant vine sa rosteasca rugaciuni si sa vegehze asupra desfasurarii ceremoniei. El le aminteste mirilor ce indatoriri au. Totul se termina cu un ospat. De obicei familia fetei este cea care “cumpara” barbatul, iar nasterea unei fete in familie este considerate blestem.

Egipt- Locuitorii, in majoritatea lor, se casatoresc din dragoste, dar exista si casatorii aranjate care se practica in diverse imprejurari. Mai inainte de dinastia greceasca, numai faraonul se putea casatori cu un membru al propriei familii, fie sora, fiica, nepoata de frate sau sora, verisoara sau chiar mama.

 Azi, daca in tarile arabe casatoriile sunt planificate de familie, inainte ca viitorii soti sa isi spuna punctual de vedere, in Europa si America, casatoriile se fac doar daca cei doi sunt de acord, implinesc cerintele impuse prin lege. Piata matrimoniala reprezinta un mare interes pentru persoanele de orice varsta.

Bibliografie:

Dictionar de sociologie, Gilles Ferreol, Philippe Cache, Jean-Marie Duprey, Nicole Gadrez, Miechel Simon,1998

Enciclopedia Bibliei, Pat Alexander

Repere sociologice, Doina-Elena Nedelcu

www.eons.com/blogs/entry/760311-Food-For-Thought

www.romanialibera.ro

www.ase.ro

www.educat.ro








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu