Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » psihologie psihiatrie » sociologie
Proiect la Antropologie Sociala - Clonarea

Proiect la Antropologie Sociala - Clonarea



                          Proiect la Antropologie Sociala

                              Clonarea


Ingineria genetica si clonarea

Cercetarea stiintifica medicala; rezultat al colaborarii omului cu Dumnezeu sau orgoliu uman?

Incepand cu secolul al XVII-lea, intre discursul teologic si cel stiintific nu mai exista o legatura stransa, asa cum exista in timpul evului mediu, cand teologia era considerata regina stiintelor. Punandu-se un accent deosebit pe calitatile si posibilitatile ratiunii umane, s-a ajuns in situatia ca intreaga creatie, din dar oferit de Dumnezeu omului datorita nemarginitei Sale iubiri parintesti fata de el, sa devina un simplu obiect de analizat (accentul fiind pus pe observarea partilor constitutive). Evoluandu-se in aceasta directie, insusi omul a devenit obiectul acestei observatii. Aceasta orientare pe care a luat-o gandirea umana a condus la schimbarea viziunii asupra vietii omenesti, astfel incat in secolele trecute conceptia, nasterea si moartea sunt golite de misterul comuniunii omului cu Dumnezeu si transformate intr-un simplu fenomen natural.

Trebuie sa recunoastem faptul ca aceasta incredere a omului in ratiunea sa a avut si un sens pozitiv, intrucat prin dezvoltarea stiintei si tehnologiei s-a contribuit la imbunatatirea conditiilor de viata si la vindecarea multor boli si suferinte. Insa atat timp cat omul de stiinta, prin intermediul cercetarilor sale, va incerca sa: se substituie lui Dumnezeu din creatie, omul nu se mai prosterneaza inaintea Revelatiei divine, ci incepe sa adore propria ratiune cu ajutorul careia vrea sa ajunga la o intelegere completa a realitatii in toate formele si sa devina astfel stapanul deplin al naturii[1].

Progresul stiintific, dupa cum putem observa, a minimalizat riscurile si a maximalizat beneficiile, dar in acelasi timp a dus si la un refuz al religiosului in favoarea tehnologicului si in final la criza spirituala in care se zbate societatea contemporana.

Cercetarea stiintifica este o forma de manifestare a inteligentei umane, inteligenta care reprezinta darul facut omului de catre Dumnezeu. Din acest motiv, daca cercetarea stiintifica nu este transformata intr-o modalitate de aprofundare a relatiei omului cu Dumnezeu prin descoperirea ratiunii creatiei, ea va deveni o forma de alterare a identitatii sale, care va atrage osandirea acestuia. Pentru ca noile cuceriri stiintifice sa nu fie folosite impotriva omului si a vietii, stiinta trebuie sa intre din nou in dialog cu teologia[2].

Din perspectiva bioeticii, care este justitia de constiinta a medicinei[3], omul este singura valoare – scop, iar toate celelalte valori - mijloace , menite sa ajute omul in realizarea sa existentiala. De aceea, cercetarile si cuceririle tehnologiei medicale nu se pot realiza fara respectul absolut al drepturilor si libertatilor umane. In acest sens, M.U.R.S. (Miscarea Universala pentru Responsabilitatea Stiintei) militeaza pentru introducerea unui nou articol in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, care sa fie preluat de sistemele juridice din toate tarile: cunoasterea stiintifica nu trebuie utilizata decat pentru a servi demnitatea, integritatea si devenirea omului[4].  Dupa cum se poate observa, acest articol prevede dreptul fiecarui om de a fi protejat in fata unor minti mai mult bolnave decat sanatoase, care, ajunse sa faca cercetari pseudo-stiintifice, lezeaza demnitatea umana.

Pe baza acestor afirmatii putem desprinde concluzia ca nu trebuie respinsa stiinta, ci aplicarea ei incorecta.

Ingineria genetica: terapie sau manipulare?

Ingineria genetica este un ansamblu de metode si tehnici prin care sunt posibile sinteza artificiala si transferul de gene de la altul sau chiar de la o specie la alta, in vederea obtinerii de genotipuri noi, cu caracteristici determinate anticipat[5]. Daca avortul si mijloacele de procreare asistata nu-i afecteaza direct pe cei care li se impotrivesc, nu acelasi lucru se poate spune despre ingineria genetica intrucat aceasta implica consecinte biologice si sociale care au repercusiuni asupra tuturor. Totusi nu exista nici o indoiala asupra faptului ca ingineria genetica, in domeniul agriculturii si al productiei de animale, precum si in medicina, a realizat o revolutie stiintifica foarte importanta.

In prezent, oamenii de stiinta au reusit sa realizeze plante care rezista erbicidelor si continua sa imbunatateasca  tehnici care sa permita plantelor sa-si produca propriile insecticide, ingrasaminte cu nitrogen si mecanisme de stopare a inghetului[6].

Pentru a se surprinde ritmul evolutiei ingineriei genetice, vom prezenta principalele realizari din acest domeniu (pe plan mondial):

-                  in 1994, in SUA, a avut loc primele cercetari de inginerie genetica si                                                                  au avut in vedere transferul artificial de gene la microorganisme[7];  

-                  in 1959, in Franta, s-a facut experimente de transfer de ADN in stare pura intre doua rase de rate[8];

-                  in 1969 s-a izolat artificial o gena de la bacteria Escherichiacoli la Universitatea Harvard din SUA[9];

-                  in 1970, s-a realizat sinteza artificiala a unei gene a drojdiei de bere la Institutul de Tehnologie din Massachusets fin SUA[10];

-                  in 1975, la Universitatea din Harvard s-a sintetizat artificial pentru prima data o gena de mamifer (de iepure)[11];

-                  in 1977, la Institutul de chimie organica si biochimie din Hamburg, s-a sintetizat artificial o gena umana[12];

Sinteza genelor are ca obiectiv transferarea lor in organisme vii. Din acest motiv, experientele de transfer au mers in paralel cu cele de sinteza. Tot in paralel s-au realizat si culturi de celule animale si vegetale, in scopul manipularii genomului celular si crearii de linii celulare somatice[13]. Astfel s-au realizat clonele celulare, deschizandu-se calea spre inmultirea clonala in vitro. Ea a fost considerata importanta in cercetarile asupra plantelor, datorita beneficiilor economice care puteau fi obtinute intr-un timp foarte scurt.

Cercetarile nu s-au oprit aici, ci au mers mai departe, urmarindu-se descifrarea patrimoniului genetic uman. Astfel, dupa pregatiri si discutii preliminarii in cadrul comitetelor de bioetica intrunite in sesiunea a 38-a ordinara a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei din 1886 si in sesiunea a 40-a din 1989, s-a creat in 1990 Organizatia genomului uman, desemnata prin anonimul HUGO (Human Gnom Organisation). Organizatia intruneste peste 300 de oameni de stiinta din intreaga lume sub stindardul SUA, in vederea ambitiosului si maretului program de descifrare si cartografiere a celor 6-7 miliarde de nucleotide in care este continut mesajul genetic uman comun.

Costul mega-proiectului, comparabil ca proportie cu programul Apollo, depaseste 5 miliarde de dolari[14]. In 1998 erau cartografiati 4 cromozomi din cei 46 ai fiintei umane. Fiecare cromozom contine aproximativ 100000 de gene[15].

Programul genomul uman anunta inceputurile unei noi civilizatii, civilizatia biotehnologiilor. Se crede ca, descifrandu-se patrimoniul genetic, medicina va putea ameliora sau chiar elimina bolile incurabile astazi, precum: cancerul bolile generate de tulburarile de comportament, etc., prin actionarea directa asupra genei responsabile de acele deficiente organice. Prin descriptarea genomului uman se naste o noua forma de medicina: medicina predictiva, o adevarata revolutie in domeniul tehnologiei medicale cu imense consecinte pozitive, dar si provocatoare de intrebari pe care bioeticienii nu le pot ocoli. Prin intermediul acestei tehnici medicale se va putea stabili oricand, prenatal (chiar la stadiul de 8 celule ) si postnatal, traseul biologic al fiecarui om[16]. In aceasta situatie etica se va confrunta cu o multime de intrebari, cum ar fi :

-                  cine va controla informatiile obtinute si cum se va sigura confidentialitatea?

-                  in ce circumstante va fi obligatorie testarea?

-                  cum va fi editata discriminarea genetica?

-                  daca handicapul datorat unei mutatii genetice poate fi stabilit, se va proceda la intreruperea sarcinii?

-                  parintii  vor fi incurajati sau descurajati pentru aducerea la viata a copilului dorit in functie de patrimoniul genetic al lui sau/si al lor ?

In fata acestor intrebari putem sa desprindem ideea ca prin utilizarea ingineriei genetice fara existenta anumitor limite, societatea se va divide in doua grupe opuse: una a favorizatilor genetic si alta a defavorizatilor genetic.

Discriminarea genetica este deja o realitate in SUA in domeniul asigurarilor medicale si al muncii: societatile de asigurare nu reinnoiesc sau nu acorda polite celor diagnosticati genetic cu anumite tulburari. Pentru a dovedi adevarul celor spuse mai sus, vom prezenta un exemplu: o familie din SUA avea un copil cu fibroza chistica, Fiind asigurat medical, acest copil s-a bucurat de asistenta medicala adecvata care era foarte costisitoare. Ulterior mama a avut o noua sarcina. Examenul genetic prenatal arata ca si noul copil suferea de aceeasi deficienta. Deoarece mama a refuzat sa avorteze, societatea de asigurari a anuntat-o ca in acest caz nu numai ca-i va refuza un nou contract care sa-i asigure medical pe noul copil dar il va si retrage si plata asistentei medicale pentru copilul existent[17].

Se pare ca in acest mileniu va apare un nou tip de eugenism, selectia social politica (selectia scolara, profesionala, medicala, etc.), care se va face pe criterii genetice. Daca in cazul celor cu posibilitati economice embrionul va putea fi modelat dupa dorintele parintilor la periferia societatii, muncile dezagreabile vor apartine unor grupe genetice specializate in acest sens. Nu este exclusa nici posibilitatea ca la un moment dat sa existe o grupa speciala, de cobai, destinata cercetarilor medicale viitoare. Din acest motiv, din perspectiva moralei crestine, ingineria genetica nu se accepta atunci cand are ca finalitate manipularea materialului genetic imam in scopul sporirii unor caracteristici considerate dezirabile. Singura modalitate in care este acceptata este aceea care are ca obiectiv terapia genetica. Aceasta implica examinarea parintilor in devenire pentru a se vedea daca exista pentru copii riscul de a mosteni anumite defecte genetice, precum si interventiile prenatale si postnatale pentru corectarea acestor defecte. 

Generalitati referitoare la clonare

Cea mai tulburatoare manipulare genetica datorita consecintelor pe care le implica, este clonarea. Aceasta este, dupa afirma doctorul George Stan, o tehnica prin care se pot produce pe cale asexuata celule sau organisme identice, care provin dintr-o singura celula sau dintr-un singur organism[18].



In continuare, autorul afirma ca aceasta nu este o inventie a mintii omnului, pentru ca exista de cand lumea[19], daca ne bazam pe identificarea totala a clonarii cu reproducerea asexuata. Totusi, avand in vedere ca a fost folosit in prealabil cuvantul „tehnica”, este oarecum gresita o astfel de identificare.

Cu toate acestea, tinand seama de etimologia cuvantului[20], vom putea admite ca exista o anumita clonare naturala. Pentru a clarifica aceasta situatie sonfuza, vom prezenta modalitatile de inmultire asexuata, adica inmultirea organismelor vii fara a fi implicate celulele sexuale (gametii).

1. Diviziunea (sciziparitatea) la vietuitoarele unicelulare consta in scindarea periodica a organismului in doua celule fiica, care pot fi sau nu identice, in functie de tipul de diviziune[21].

2. Fragmentarea (regenerativa) la unii viermi precum cei inelati si cei acvatici. Aceasta nu este propriu-zis o metoda de inmultire ci este capacitatea organismului de a se regenera in urma sectionarii in cateva segmente, ca urmare a faptului ca fiecare dintre acestea contine elementele fiecarui organ in parte ca si cand ar repeta in ansamblu intregul organism. Totusi, cel mai adesea supravietuieste numai segmentul care contine garnitura genitala[22].

3. Inmugurirea este caracteristica celenteratelor (hidra de apa dulce, corali, meduze etc.) spongierilor (buretele de mare) si drojdiei. Din organismul initial se dezvolta un mugur care se maturizeaza si se separa.

4. Inmultirea prin spori are loc la muschi, ferigi, ciuperci, alge. Sporii germeni asexuati, specializati, astfel incat in acest caz putem vorbi de reproducere asexuata in sens strict[23].

5. Inmultirea vegetativa a plantelor prin bulbi, tuberculi, butasi de ramura sau frunza. In acest caz, germenii asexuati sunt nespecializati. Aceasta modalitate de inmultire asexuata o intalnim in mod comun la cartofi, la ceapa, lalele, sub numele de inoltire si consta din separarea de planta originara a unei parti dintr-un organ vegetativ (tulpina, frunza) sau a unui organ vegetativ (bulbi, tuberculi), urmata de dezvoltarea unei plante intregi[24]. Astfel indivizii care au fost obtinuti dintr-un singur organism deoarece sunt identici genetic cu planta mama pot fi numiti clone.

Un exemplu mai curios de aparitie a clonelor, intalnit la unele specii de plante si animale, este partenogeneza, care poate fi definita ca fenomenul prin care se formeaza embrionul si, respectiv, organismul dintr-o oosfera nefecundata[25]. La astfel de plante si animale, desi exista organele sexuale si deci gametii, nu are loc procesul fecundatiei, embrionul formandu-se fie din oosfera care a suferit procesul de diviziune reductionala, avand un numar de cromozomi redus la jumatate in comparatie cu celulele corpului (partenogeneza haploida), fie din oosfera la care nu a avut loc reducerea cromozomiala si care are un numar de cromozomi egali cu al celulelor corpului (partenogeneza diploida). In timp ce unele specii de insecte si crustacee se inmultesc numai pe cale partenogenetica, la alte specii are loc o succesiune a generatiilor partenogenetice cu cele sexuale. Spre exemplu: la albina partenogeneza este legata de determinismul sexual avand un caracter facultativ: din ouale fecundate ies femele (lucratoarele si matca), iar din cele nefecundate mascule (trantorii).

Toate aceste procese apartin naturii, dar Dumnezeu a creat posibilitatea de aparitie a clonelor chiar si la om. Gemenii sunt frati dezvoltati in acelasi uter. Ei pot fi de doua feluri: monozigoti (cand provin din segmentarea unui singur ovul dupa fecundatie) si dizigoti (cand provin din fecundarea a doua ovule diferite sau a mai multor ovule). Germenii monozigoti, proveniti din acelasi ovul si spermatozoid, poseda aceeasi informatie genetica, sunt intotdeauna de acelasi sex si sunt foarte asemanatori ca infatisare si comportament. Din acelasi motiv ei pot fi considerati doua clone. Germenii dizigoti, rezultati din doua ovule diferite, fecundate de doi spermatozoizi diferiti pot fi de acelasi sex sau de sex diferit, nu poseda aceeasi informatie genetica si se aseamana intre ei asa cum se aseamana fratii si surorile intre ei[26].

Inainte de a prezenta momentele revolutionare din istoria clonarii vom prezenta care sunt metodele de obtinere a clonelor.

1. Clonarea orizontala sau diviziunea blastomerica, care consta in obtinerea unui embrion cel mai adesea prin fecundare in vitro. Dupa ce se asteapta inceperea divizarii lui pana in stadiul de 2, 4, 8, sau 16 celule, acestea sunt separate individual, obtinandu-se din 2, 4, 8 sau 16 blastomere toti atatia zigoti potential genetic. Blastomerele sunt celule totipotente si nediferentiate, care pot genera intregul organism individual. Urmeaza implantarea lor pentru a da nastere la mai multi fetusi.

2. Clonarea verticala sau obtinerea de clone pe cale sexuata consta in prelevarea unui ovul, extragerea nucleului acestuia (enucleare sau denucleare ovulara) si introducerea in ovulul enucleat a unui nucleu dintr-o celula somatica oarecare a altui individ. Clona obtinuta va fi identica cu individul de la care s-a luat nucleul celulei, intrucat poseda aceeasi informatie genetica. Prin aceasta metoda un individ poate fi multiplicat in serie ca la xerox[27].

Clonarea vertebratelor a inceput in 1952, cand R. Briggs si T. King au reusit sa cloneze o broasca folosind metoda obtinerii de clone pe cale asexuata. Mai tarziu, intre anii 1980-1981 s-au clonat soareci si pesti[28].

In 1979 a avut loc prima incercare de clonare umana, la Universitatea Columbia din New York sub supravegherea lui L. B. Shettels. S-a folosit o celula sexuala masculina a carui nucleu a fost transportat intr-un ovul uman enucleat, obtinandu-se un embrion care s-a dezvoltat pana in faza de morula[29]. In 1986 S.M. Willadsen reuseste sa cloneze o oaie, dar fara a obtine un produs viabil.

Doctorii Jerry Hall si Robert Stillmann de la George Washington University Medical Center au realizat clonarea umana pentru prima data in octombrie 1993 folosind diviziunea blastomerica.

Din 17 embrioni obtinuti in vitro ei au separat 48 de blastomere, creand clone care nu au fost pastrate in viata.

Pentru oamenii de stiinta o mare intrebare era daca celulele somatice (care sunt diferentiate), mai poseda informatia genetica capabila sa dea nastere unui alt organism precum aceasta este posedata de nucleul zigotului. Primul experiment pe care s-a reusit ca nucleul unei celule somatice diferentiate (fiind introdus intr-un ovul denucleat) sa se dezvolte pana la obtinerea unui organism mamifer adult, a fost realizat la Institutul Roslin din Edinburg (Scotia), de catre o chipa de cercetatori condusa de Yan Wilmut in 1997[30].

Prin urmare, aceasta clona, cunoscuta oita Dolly a demonstrat ca nucleul unei celule diferentiate ramane identic cu nucleul zigotului, pastrandu-si totipotenta. Experimentul efectuat la Institutul Roslin reprezinta punctul de plecare pentru tehnologia clonarii fiecarui mamifer, inclusiv a oamenilor. Dupa acest eveniment oamenii de stiinta specializati in ingineria genetica au obtinut o serie de succese, clonand soareci, porci, ovine si taurine.

Argumente pro privind clonarea

Perioada in care traim ne demonstreaza ca cercetatorii din domeniul ingineriei genetice sunt increzatori in rezultatele experimentelor lor, motiv pentru care nu accespta nici o limita in cercetarea stiintifica.

Este cunoscuta in acest sens, realizarea doctorului italian Severino Antinori: clonarea unei fiinte umane. Acest doctor a facut acest anunt surprinzator in timpul unei conferinte despre ingineria genetica in Emiratele Arabe Unite. El nu a dezvaluit identitatea femeii insarcinate si nici tara ei de origine, ci numai a mentionat ca la acea data (5 aprilie 2002), femeia respectiva era in saptamana a opta de sarcina[31].

In continuare vom prezenta principalele argumente evocate de catre sustinatorii clonarii.

-        Ar aduce beneficii importante rasei umane deoarece exista posibilitatea de a se produce indivizi geniali, cu calitati exceptionale, precum si de a prelungi viata prin crearea de indivizi sanatosi, evitandu-se, astfel, riscul transmiterii bolilor ereditare asa cum se intampla in reproducerea pe cale sexuala.

-        Posibilitatea ca familiile sterile sa aiba copii cu calitatile dorite, fiindca s-ar folosi celule prelevate de la personalitati celebre. De asemenea, prin aceasta metoda s-ar asigura posibilitatea ca si cuplurile de homosexuali si de lesbiene sa aiba un copil, evitandu-se adoptia.

-        Parintii carora le moare copilul vor putea sa-l reproduca pe baza celulelor pastrate de la copil inainte de a muri.

-        Este un act natural pentru ca cel ce o face este o parte a naturii.

-        Nu contrazice religia: daca Dumnezeu a permis omului sa descopere clonarea, inseamna ca o vrea.

-        Este fiabila, adica este sigura.

-        Clonarea se poate utiliza in scopuri terapeutice. Deoarece in prezent este greu de gasit tesuturi si organe compatibile pentru transplant, clona poate furniza material biologic necesar in acest sens.

-        Un alt avantaj al clonarii ar fi posibilitatea de a se crea clone speciale, in functie de necesitati: pentru misiuni militare, pentru prestarea de munci grele, pentru jocuri sportive etc.

Se mai expune inca un argument de natura psihologica: noi nu avem dreptul sa putem principii definitive pentru a canaliza alegerile omenirii. Noi nu avem nici un drept de opinie asupra vietii oamenilor care se declara cu totul diferiti fata de noi.

O perspectiva ortodoxa asupra clonarii

Pentru a descoperi veridicitatea sau falsitatea acestor argumente, in continuare ne propunem sa facem o evaluare a acestora dintr-o perspectiva ortodoxa. Clona este doar o reproducere genetica a originalului. Mintea si personalitatea unei fiinte umane nu vor pute niciodata clonate. Individul, in bogatia sa psihologica si a personalitatii sale, nu este doar rodul genelor sale, ci si al mediului in care traieste si al educatiei pe care o primeste. Din acest punct de vedere, nici germenii monozigoti nu sunt doua persoane identice in privinta personalitatii, ci numai genetic sunt identice. Astfel, daca ar trai in medii distincte, ei se formeaza ca persoane complet diferite, avand alte idei, preferinte, idealuri etc. Din acest motiv, cu toate tehnicile sofisticate de care dispunem, nu vom reusi niciodata sa populam pamantul cu genii[32].

A crea fiinte identice inseamna nu numai a forta limitele naturale, dar si o desacralizare a umanului. In cazul unei sarcini naturale, parintii sunt colaboratori ai lui Dumnezeu, iar El este Creatorul. In acest sens, s-a afirmat de multi teologi: mitul nostru de origine se numeste ADONAI nu ADN.

In ceea ce priveste prelungirea vietii prin clonare nu inviem o persoana decedata, ci obtinem doar o copie somatica. Unicitatea si irepetabilitatea persoanei umane consta in primul rand in unicitatea si irepetabilitatea sufletului ei. Recurgerea la clonare in scopul supravietuirii unui om grav bolnav nu poate sa se admita niciodata. Nu se poate spune ca ar fi rezonabil, ci trebuie sa spunem ca este fatal. Clonarea nu este naturala ci e complet nenaturala, intrucat implica ruperea fiintei umane de natura careia ii apartine prin creare. Omul nu este Creator, ci o creatie a Creatorului. Din acest motiv omul nu poate crea viata pentru ca aceasta i s-a dat ca dar; el nu creeaza celulele, ci acestea sunt deja create.

Se afirma ca prin clonare se va schimba umanitatea, dar noi ne intrebam daca nu cumva aceasta schimbare nu va duce tocmai la pierderea acesteia? Din perspectiva crestina a uita de Dumnezeu in faptele noastre inseamna a ne comprimite pe noi ca persoane purtatoare ale chipului lui Dumnezeu. Astfel, a accepta clonarea nu constituie numai o desfiintare a cooperarii cu Creatorul, dar ci si o respingere a cooperarii cu Dumnezeu la paternitate.

Clonarea nu reprezinta singura solutie pentru familiile sterile. Tehnologia bio-medicala recomanda procreatia medical-asistate, acceptata si de Biserica Ortodoxa in anumite conditii. Indemnul specific al Biserica este ca in cazuri de sterilitate parintii sa recurga la infierea copiilor abandonati. In ceea ce priveste posibilitatea ca si cuplurile homosexuale sa aiba un copil prin colare, trebuie sa mentionam ca din punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe ele nu constituie familii, ci sunt calificate ca asociere impotriva firii. Se pare ca ceea ce este impotriva firii si a naturii dispare. In acest sens, in Sf. Scriptura se afirma: „cei drepti vor locui pamantul si cei fara de prihana vor salaslui pe el; iar cei fara de lege vor fi nimiciti de pe pamant si cei necredinciosi vor fi smulsi de pe el” (Pildele lui Solomon 2, 21-22).

Clonarea nu se poate utiliza niciodata in scopuri terapeutice. A creste clone fara creier (care a fost distrus in faza embrionara) pentru a le folosi organele ar insemna ca prin cunostintele dobandite in urma cercetarilor se savarsesc crime impotriva umanitatii[33]. Aceasta dinamica regresiva inchide omul in marginirea sa. Inca de la creatie omul a preferat sa se faca centrul si punctul de plecare al vietii sale, in loc sa dobandeasca cunoasterea in urma relatiei de comuniune cu Creatorul sau. Probabil din acest motiv, experientele limita exercita asupra lui o forta de atractie irezistibila.

Experientele facute pe animale au aratat ca clonarea nu este fiabila, fiindca sansele ca embrionul clonat sa poata ajunge a se dezvolta intr-un organism sanatos dupa fatare, sunt in jur de 1%, deci foarte mici. In cazul obtinerii oii Dolly, eficienta clonarii somatice este de 3,4% daca se utilizeaza metoda diviziunii blastomerice (1:29 de blastocisti) si 0,4% daca se foloseste clonarea verticala (1:277 ovocite manipulate)[34].



Doctorul Harry Griffin, director  adjunct la Institutul din Edinburg (unde a fost clonata aoaia Dolly), atrage atentia ca experientele de clonare umana presupun si esecuri foarte multe, inerente acestei tehnici: nascuti morti, mortalitate infantila, cancer si posibilitatea unei imbatraniri premature. IN afara acestor esecuri el avertizeaza ca eficienta clonarii umane este nu de 1:277 (cum a fost cazul obtinerii oii Dolly), ci de 1:10000.

Pentru a prezenta atitudinea Bisericii Romano-Catolice asupra clonarii umane este suficient de amintit reactia Papei Ioan Paul al II-lea dupa publicarea anuntului ca a fost clonata oaia Dolly prin utilizarea unui nucleu provenit dintr-o celula somatica. Astfel, la sase zile dupa publicarea Papa a publicat un discurs prin care a combatut clonarea, aceasta fiind apreciata ca: experienta nepermisa si tulburatoare, „manipulare halucinanta, tentatia unei nebunii autodistrugatoare[35].



Experienta istorica ne demonstreaza ca ameliorarea conditiilor de viata, consecinta a progresului tehnologic, a dus intotdeauna la aparitia regresului spiritual. Putem observa si astazi o situatie similara: societatea cu cat produce mai mult, cu atat mai mult consuma. Aspectul negativ care intervine in astfel de imprejurari e faptul ca mentalitatea consumeristaa societatii relativizeaza religiosul. Un exemplu graitor este dorinta sectei religioase  Christians for clonation for Jesus de a-l clona pe Mantuitorul Hristos. Utilizandu-se urme de sange de pe giulgiul din Torino, membrii acestei secte cer ca Mantuitorul sa fie clonat in milioane de exemplare, pentru ca fiecare familie care-l doreste sa-l poata avea[36]. Aceasta dorinta aberanta nu credem ca mai necesita nici un comentariu.

O alta intrebare generala care apare in discutiile oamenilor este urmatoarea: clona are sau nu are suflet? Conform conceptiei Sfintilor Parinti, sufletul fiecarui om este creat de Dumnezeu la conceperea sa din sufletele parintilor, care se angajeaza cu toata responsabilitatea la aducerea la existenta a fiintei umane. Deoarece nu se poate vorbi despre un act de iubire in producerea unei clone, am fi tentati sa spunem ca ea nu are suflet. Totusi, intrucat creatia sufletelor depaseste orice experienta si intelegere umana, nu putem sa ne pronuntam sigur asupra acestei probleme. Din acest motiv ar fi bine sa asteptam sa vedem mai intai o clona cum se comporta iar dupa aceea sa reluam aceasta discutie. Afirmatia ar fi bine sa asteptam sa vedem mai intai o clona cum se comporta nu trebuie sa fie interpretata tendentios, adica in sensul ca suntem de acord cu clonarea, ci in sensul ca nu putem expune pareri cu valoarea absoluta.

George Stan afirma ca o clona nu poate fi o persoana pentru ca ea nu are identitatea ei proprie izvorata din identitatea a doua persoane care se iubesc, iar in alt loc spunea: s-ar putea ca o clona sa aiba numai viata vegetativa, ca restul vietuitoarelor[37]. Din punctul nostru de vedere nu credem ca afirmatiile lui George Stan sunt intemeiate. Faptul ca o clona nu se poate dezvolta intr-o eprubeta, ci numai in uterul unei mame, ne indeamna sa credem ca aceasta clona are o relatie directa cu femeia respectiva. Dezvoltarea clonei in pantecul mamei implica relatia cu o persoana, iar nasterea ei este rezultatul relatiei. Din acest motiv, credem ca ea poate fi considerata persoana.

Parintele Profesor Dumitru Staniloae afirma ca sufletul trebuie sa fie la inceputul formarii trupului in trup, pentru ca numai asa trupul poate oferi mediul pentru viata spirituala, adica pentru gandirea constienta si libera a sufletului[38]. Sf. Maxim Marturisitorul declara ca sufletul si trupul vin la existenta deodata, la inceput prin creatie, iar dupa aceea prin nastere si prin voia lui Dumnezeu ca o unitate, dar nu ca o unitate de substanta, ci ca o unitate formata din amandoua[39].

Deoarece clona poate fi considerata o persoana care este inzestrata cu suflet, cedem ca ea poate fi si botezata. Ea nu este responsabila de venirea ei la existenta, ci de acest fapt sunt vinovati cei ce au contribuit la conceperea ei. Tocmai din acest motiv ei vor da seama in fata lui Dumnezeu ca unii ce nu s-au aratat ca si colaboratori ai Lui, ci ca niste fiinte care au fortat natura.

Atitudinea medicinei si politicului in fata clonarii

Din prezentarea de mai sus desprindem concluzia ca aceasta tehnica a ingineriei genetice reprezinta o crima impotriva umanitatii deoarece implica manipularea genomului uman, iar prin intermediul acestei manipulari se modifica specia umana.  In continuare vom expune atitudinea comunitatii politice si medicale fata de clonare pentru a observa ca si acestea sunt orientate in aceeasi directie.

Adunarea parlamentara a Consiliului Europei a adoptat mai multe recomandari privind problemele care tin de bioetica. Astfel, in recomandarea nr. 934/1982 nu face nici o referire la clonare, dar stipuleaza ca: mostenirea caracterelor genetice nu poate fi supusa nici unei manipulari[40].

Recomandarea nr. 1046/1986 in legatura cu utilizarea embrionilor si fetilor umani in scopuri diagnostice, terapeutice, stiintifice, industriale si comerciale recomanda statelor membre sa interzica „tot ceea ce am putea defini ca manipulari sau deviatii non-dezirabile ale tehnicilor de inginerie genetica” dintre care amintim:

-        crearea de fiinte umane identice prin clonare sau prin alte metode;

-         crearea de copii din persoane de acelasi sex;

-        crearea de gemeni identici;

-        cercetarile pe embrioni umani viabili[41].

La intrunirea de la Madrid din anul 1987, Asociatia Medicala a emis Declaratia asupra fecundatiei in vitro si a transferului de embrion in care precizeaza: ieste interzisa crearea de indivizi identici prin clonare, implantarea embrionilor umani in uterul altei specii, precum si fuziunea de gameti umani cu gametii altei specii[42].

Conventia drepturilor omului si a demnitatii fiintei umane cu privire la aplicarea biologiei si medicinei a fost adoptata la Oviedo in aprilie 1997. Tot in aceeasi luna a fost ratificata si de Romania. Din cuprinsul ei rezulta ca scopul acestei Conventii este de a proteja demnitatea si identitatea tuturor fiintelor umane, garantand, fara discriminare, respectul integritatii lor si a altor drepturi si libertati fundamentale fata de medicina si biologie[43], celelalte dispozitii in art. 13 se precizeaza: o interventie care poate sa modifice genomul uman poate fi intreprinsa numai in scopuri preventive, de diagnosticare sau terapeutice si numai daca ea nu urmareste sa introduca o modificare in genomul nici unui descendent[44].

La 11 noiembrie 1997 UNESCO a elaborat Declaratia universala asupra genomului uman. Aceasta defineste genomul uman ca fiind patrimoniul umanitatii. Pentru bioetica medicala ea are o valoare foarte importanta, care a fixat limitele interventiilor pe patrimoniul genetic al unei persoane, a introdus obligativitatea comunitatii internationale de a apara demnitatea individului, indiferent de caracterele sale genetice si respingerea oricarui determinism genetic. Cercetarile pe genomul uman sunt admise numai in conditiile in care ele aduc un beneficiu direct pentru sanatatea individului, dar si in aceasta situatie prevaleaza respectarea drepturilor si a demnitatilor omului. De asemenea, aceasta declaratie reafirma ca nu este permisa clonarea, pentru ca este o practica contrara demnitatii umane. Este imbucurator faptul ca oficialitatile politice mondiale reactioneaza prompt in momentele in care demnitatea omului este compromisa de orgoliul unor comunitati de cercetare bio-tehnologica. Dupa anuntul pe care l-a publicat in data de 25 noiembrie 2001, compania de biotehnologie Advanced Cell Technology (A.C.T.) din Worcester (Massachusetts), conform caruia se anunta prima clonare a unui embrion uman, a urmat o puternica opozitie fata de acest fapt din partea gruparilor care sustin dreptul la viata si din partea oficialitatilor guvernamentale din mai multe tari.

Cercetarile stiintifice in scop terapeutic care se fac la ACT nu credem ca se fac din spirit de solidaritate, ci in acestea se evidentiaza mentalitatea secularizata a membrilor acestei comunicari stiintifice asupra fiintei umane. Ca argument in acest sens invocam afirmatia lui Michael West, presedintele ACT din punct de vedere stiintific si biologic, entitatile create de noi nu sunt indivizi, ci numai viata celulara; acestea nu sunt viata umana[45].

In fata acestui eveniment, presedintele George W. Bush si alti politicieni americani au facut demersurile necesare pentru a interzice clonarea prin lege de stat, deoarece presupune crearea si distrugerea multor enbrioni umani. Sunt pline de semnificatie, in acest sens, cuvintele presedintelui George Bush pe care le-a rostit in fata unui auditoriu de aproximativ 20 de legiuitori, conducatori religiosi, bioeticieni, oameni de stiinta: asa cum noi incercam sa imbunatatim viata umana, tot asa trebuie sa aparam totdeauna demnitatea umana[46].

In finalul acestui capitol putem sa desprindem concluzia ca liantul existentei umane este interdependenta si cooperarea, iar nu orgoliul si selectia. Prin urmare, Biserica nu condamna noile biotehnologii si ingineria genetica, ci le admite in conditia in care se respecta demnitatea si integritatea subiectului uman. Cercetarile privind obtinerea de noi medicamente, terapia genetica de detectare si corectare a deficientilor genetice reprezinta inmultirea darului oferit noua de Dumnezeu si un important ajutor dat semenilor nostri.

Tentativele de manipulare a fondului genetic uman si de clonare, care au ca scop crearea de rase superioare, constituie o crima impotriva umanitatii, deoarece dispar trasaurile personale ale oamenilor. Cu alte cuvinte, se desfiinteaza unitatea in diversitate.

Biserica nu accepta clonarea pentru a se evita pericolul ca, in numele progresului stiintific, uciderea sa devina un mod legitim de cercetare si pentru a nu se ridica artificialul la rang de natural.

Bibliografie

 Breck, Pr.Prof.Dr. John, Darul sacru al vietii, Edit.Patmos, Cluj-Napoca, 2001

      Carlan Marius, Clonarea animalelor si consecintele clonarii, Edit. Junimea, Iasi, 2001

Craciun Teofil, Luana Craciun, Dictionar de biologie, Bucuresti, 1999, p.125

      Dumea Claudiu, Omul intre a fi sau a nu fi, Edit. Arhiepisc. Romano-Catolice, Bucuresti, 1998

Grancea Oana, Ce este clonarea, Edit Teora, Bucuresti, 1999

Marin Andrei, Ion Popescu, Florica Marascu, Maria Soigan, Biologie – manual pentru clasa a XI-a, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998

      Maxim Marturisitorul, Ambigua, in  colec. PSB, trad. Pr.Prof.Dr. Dumitru Staniloae, Edit. IBM al BOR

Medan Viorica, Biologie, - manual pentru clasa a XI-a, Edit. Petrion, Bucuresti, 2000

Popescu, Pr.Prof.Dr. Dumitru, Stiinta si teologie, Edit. Eonul dogmatic, Bucuresti, 2001

Raicu Petre, Ingineria genetica, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983

Raicu, Conf.Univ.Dr. Petre, Genetica, Bucuresti, 1999, p.125

Scripcaru Gh., A. Ciuca, V. Astarastoae, C. Scripcaru, Bioetica, stiintele vietii si drepturile omului, Edit.Polirom, Iasi, 1998

      Staniloae, Pr.Prof.Dr. Dumitru Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol.I, Edit. I.B.M. al BOR., Bucuresti, 1996, p.260

Vlad, Pr.Lect.Univ. Vasile, Proiectul HUGO (Organizatia ,,Genomul Uman”) sau BIOETICA la cumpana dintre milenii, in Teologia, Anul III, nr. 3-4, 1999, Arad

Dictionar de biologie – Oxford, Edit. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1999

     

    

      



[1] Pr.Prof.Dr. Dumitru Popescu, Teologie si cultura, Bucuresti, 1993, p.67-68, apud Dr. George Stan, Teologie si bioetica, Edit. Biserica Ortodoxa, Alexandria, 2001, p.67



[2] Pr.Prof.Dr. Dumitru Popescu, Teologie si cultura, Bucuresti, 1993, p.67-68, apud Pr. Gheorghe Popa, Comuniune si innoire spirituala in contextul secularizarii lumii moderne, Edit. Trinitas, Iasi, 2000, p.82

[3] Gh. Scripcaru, A. Ciuca, V. Astarastoae, C. Scripcaru, Bioetica, stiintele vietii si drepturile omului, Edit.Polirom, Iasi, 1998,  p.15

[4] Ibidem, p.18

[5] Petre Raicu, Ingineria genetica, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983, p.5-6

[6] Pr.Prof.Dr. John Breck, Darul sacru al vietii, Edit.Patmos, Cluj-Napoca, 2001,  p.241

[7] Petre Raicu, op.cit., p.36

[8] Ibidem, p.37

[9] Ibidem, p. 41

[10] Ibidem, p.48

[11] Ibidem, p.48

[12] Ibidem, p.48

[13] Ibidem, p. 83

[14] Pr.Lect.Univ. Vasile Vlad, Proiectul HUGO (Organizatia ,,Genomul Uman”) sau BIOETICA la cumpana dintre milenii, in Teologia, Anul III, nr. 3-4, 1999, Arad, p.128

[15] Genele sunt segmente de ADN care determina codul genetic. Vezi Pr.Prof.Dr. J.Breck, op.cit., p.259

[16] Pr.Lect.Dr. V. Vlad, op. cit., p.129

[17] Ibidem, p. 129, 130

[18] Dr. George Stan, op.cit., p.69

[19] Ibidem, p.69

[20] Termenul de clona vine din limba greaca si inseamna vlastar. El se refera la ansamblul de indivizi care provin dintr-un unic individ – conform Dictionar de biologie – Oxford, Edit. Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1999

[21] Marin Andrei, Ion Popescu, Florica Marascu, Maria Soigan, Biologie – manual pentru clasa a XI-a, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998, p.18

[22] Viorica Medan, Biologie, - manual pentru clasa a XI-a, Edit. Petrion, Bucuresti, 2000, p.80

[23] Marin Andrei, s.a., op.cit., p.76

[24] Teofil Craciun, Luana Craciun, Dictionar de biologie, Bucuresti, 1999, p.125, apud Dr. G.Stan, op.cit., p.70

[25] Conf.Univ.Dr. Petre Raicu, Genetica, Bucuresti, 1999, p.125, apud Dr. George Stan, op.cit., p. 70

[26] Dr. George Stan, op.cit., p.71,72

[27] Ibidem, p.84

[28] Petre Raicu, op.cit., p.95, 97

[29] Ibidem, p.96

[30] Marius Carlan, Clonarea animalelor si consecintele clonarii, Edit. Junimea, Iasi, 2001, p.25

[31] O femeie este insarcinata cu un copil clonat, pretinde un medic italian Dr. Severino Antinori, (5.04.2002), // www.catolica.ro

[32] Dr.G. Stan, op.cit., p.88

[33] Oana Grancea, Ce este clonarea, Edit Teora, 1999, p.55, conform G. Stan, op.cit., p.91

[34] Pr.Prof,Dr. Dumitru Popescu, op.cit., p.278

[35] Pr. Claudiu Dumea, Omul intre a fi sau a nu fi, Edit. Edit. Arhiepisc. Romano-Catolice, Bucuresti, 1998, p.93

[36] Dr.George Stan, op.cit., p.90

[37] Ibidem, p.87,88

[38] Pr.Prof.Dr. Dumitru Staniloae, Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol.I, Edit. I.B.M. al BOR., Bucuresti, 1996, p.260

[39] Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, in  colec. PSB, trad. Pr.Prof.Dr. Dumitru Staniloae, Edit. IBM al BOR, p.261

[40] Gh. Scripcaru, s.a., op.cit., p.76

[41] Ibidem, p.90

[42] Ibidem, p.151

[43] Ibidem, p.42

[44] Ibidem, p.47

[45] Clonarea embrionilor umani – Declaratia Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe din America, ianuarie, 2002, informatie, www. Google.com

[46] Idem, Bush makes fervent bid to get Senate to ban cloning research, informatie www. 11.clon









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia






Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu