Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » referate » psihologie psihiatrie » sociologie
Sociabilitatea

Sociabilitatea




1.Operationalizarea conceptului

Definitii ale sociabilitati

SOCIABILITÁTE s.f. Insusirea de a fi sociabil; comunicativitate. [Pr.: -ci-a-] - Din fr. sociabilité. Sursa: DEX '98

SOCIABILITÁTE s. comunicativitate, expansivitate, volubilitate. (~ unei persoane.) Sursa: Sinonime

Sociabilitate ≠ gregaritate Sursa: Antonime



SOCIABILITÁTE f. Caracter sociabil. /<fr. sociabilité Sursa: NODEX

SOCIABILITÁTE s.f. Insusire, capacitate a oamenilor de a trai in societate. ♦ Insusirea, caracterul omului de a fi sociabil. ♦ (Biol.) Dispersarea indivizilor aceleiasi specii intr-o grupare vegetala. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. sociabilité]. Sursa: DN

SOCIABILITÁTE s. f. 1. insusire, capacitate a oamenilor de a trai in societate. ♢ comunicativitate. 2. (biol.) mod de grupare a indivizilor unei specii vegetale in cadrul unui habitat. (< fr. sociabilité) Sursa: MDN

Problema fundamentala a existentei individului in societate o constituie raportarea lui la retelele existente, dezvoltarea unor relatii sociale in scopul definirii intereselor si atingerii unor scopuri. Sociabilitatea, ca proprietate a individului de a exista si de a adera la societate, este prioritara in stabilirea acestor contacte, conform unui sistem de norme si modele care au functia de a reglementa viata sociala si rolul individului in cadrul ei, pentru mentinerea unei coeziuni.

Sociabilitatea este una din cele mai remarcabile si apreciate trasaturi umane. Oamenilor le place si chiar le prieste sa fie impreuna. Cele mai multe activitati ale omului civilizat, indeosebi cele economice, se desfasoara in mari aglomerari, in colective organizate si riguros dirijate.

Oricare dintre comportamentele noastre are urmari mai mult sau mai putin directe asupra celorlalti.In functie de aceste urmari,comportamentele sunt prosociale (in cazul urmarilor pozitive) sau antisociale (in cazul urmarilor negative).

Pe masura, in care, ne apropiem mai mult de deceniul al V-lea al secolului X, tipologiile devin mai numeroase. Dezvoltarea testelor de personalitate, dar si, cele legate de analiza factoriala, au pus in evidenta, factorii de intraversie si extraversie, si structura lor bipolara, dar permanent duala, cu accente diferite. Chiar daca, Eysenck a fost influentat de Carl Jung, care avea obsesia socialului, in sensul obisnuit al cuvantului, insasi arhetipurile, ca structuri ale inconstientului, erau structuri organizate in inconstientul colectiv. Jung caracterizase extravertitii, ca fiind noninhibati, sociabili (le plac reuniunile), cautatori de emotii puternice si de plezanterii. In schimb, intravertitii au fost caracterizati ca linistiti, stersi, rezervati, (cu putini prieteni intimi), cu o viata ordonata, cu evident control al emotiilor. Precum se stie, Eysenck a pastrat aceasta axa, careia i-a adaugat, axa nevrotismului si a instabilitatii emotionale, implicand intr-un model mai amplu si nomenclatorul, clasic tipologic al lui Hippocrates. In genere, testele de personalitate au implicat, aproape fara exceptie, sociabilitatea in profilele efectuate, prin aceste teste.

In chestionarul Guilford Zimmerman, de pilda, figureaza, inca din prima directie, factorul S- de tendinte sociale introverse si factorul T- de tendinte ideative de introversie. In chestionarul MMPI, de asemenea, figureaza implicatii de sociabilitate. Moreno a amplificat interesul pentru sociabilitate, diferentiind in grupuri mici, liderul formal, cel informal si persoanele cu numeroase alegeri, dar care, nu aleg reciproc, prea multi, din cei ce I-au ales, si altii care traiesc, reciprocitatea, ca si persoane de diferite tipuri, nealese si care aleg, si nealese care nu aleg, deci au o sociabilitate de grup mai redusa.

Testul efectuat de Robert Bales are, insa, o implicatie de testare a sociabilitatii mai complexa si o mai mare finete, in a decela tipuri de dimensiuni interpersonale, foarte largi. Chiar daca cuprinde doar 27 de itemi, testul pune in evidenta 27 de tipuri de personalitate pornind de la ideea, ca in procesul interpersonalizarii, fiinta umana tinde a se specializa in diferite tipuri de comportamente interpersonale, ce-si pun o anumita amprenta, de identitate asupra sa. Exista, conform acestui model, unele dominante factoriale antagoniste, ale functionalitatii interpersonale. In acest sens, el se refera la cerinta de dominanta inalta si joasa (D)(U), tendinta de conservatorism versus radicalism ca dimensiune anterioara- posterioara (F)-(B), tendinta de izolare si sociabilitate, care are conotatie pozitiva sau negativa (F)(N). Aceste tendinte constituie spatiul analitic factorial tridimensional, elaborat de Bales. In genere, personalitatea se realizeaza, fie printr-o dominanta factoriala, fie prin doua organizate sintetic, sau chiar mai multe. Prin codul alcatuit de autor, se poate obtine, in final, acest profil spatial social. Modelul lui R.F.Bales a aparut in 1973. Bales a efectuat 3 chestionare, cu cate 27 de itemi, fiecare. Desi exprimate relativ, cu alte cuvinte, fiecare item este analog, in fiecare din cele trei variante. (se refera la tipurile de sociabilitate, americane, mai ales). Testul are raspunsuri fortate (Da- Nu). Raspunsurile se raporteaza la cheia chestionarului, care are raspunsuri U, P, F, N, B, D, si combinatii ale acestora. Intr-o grila primara, se noteaza raspunsurile, saturatia lor intr-unul, doi sau chiar trei factori. Se aduna sumele gasite, se fac scaderi si detasarea, in acest context, a dominatiei si ramane in final, indicele directional final.Pe scurt o descriere a modelului Bales.

Sociabilitatea este doar o valenta umana - nici virtute, nici viciu - care trebuie gestionata cu grija si practicata cu gratie. Socotita din capul locului o virtute, ea risca sa fie practicata si aberant, si triumfator, sa dea semne vizibil patologice si sa necesite o grabnica lecuire.( Corneliu Traian Atanasiu).

2.Elaborarea chestionarului propriu zis

Ipoteza:Exista o corelatie directa/inverse intre sociabilitate si puterea de convingere.Se aplica doua chestionare,un chestionar elaborat de noi -gradul de sociabilitate al unei persoane si un psihotest, care are ca scop stabilirea capacitatii de convingere,persuasiune a unei persoane, pe un numar de 30 de participanti.

Elaborarea chestionarului propriu zis =transformarea trasaturilor de personalitate in indicatori observabili,comportamentali.

Urmarim operationalizarea conceptelor care desi nu se intalnesc la toate chestionarele este obligatorie si esentiala in elaborarea chestionarelor de personalitate-sociabilitatea.

Indicatorii comportamentali trebuie sa reflecte trasaturile de personalitate si trebuie sa asiguram validitatea de continut,adica toata trasatura masurata.

A 2 a etapa este alcatuita din trei pasi importanti:

-formularea intrebarilor chestionarului,tinand cont ca acestea sa nu inceapa cu negatie

-verificarea intrebarilor chestionarului,facandu-se apel la expert

-ordonarea intrebarilor in chestionar,pe care o vom face intr-un mod subtil urmarind astfel validitatea raspunsurilor oferite de participanti.

In urma efectuarii celei de a doua etapa am construit urmatorul chestionar B.A.S. de Personalitate.

1.Cand te afli intr-un cerc nou de prieteni te adaptezi repede?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

2.Accepti ceea ce este nou?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

3.Cand ai un esec treci cu usurinta peste el?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

4.Discuti cu usurinta cu persoane necunoscute?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

5.Preferati sa refuzati sa ajutati decat sa va ganditi la o solutie?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

6.Va preocupa felul in care va vad alte persoane?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

7.Daca vin musafiri neanuntati,va deranjeaza?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

8.Cand va aflati la o petrecere participati la jocuri?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

9.Preferati munca in echipa?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

10.Va folositi de mass media pentru a va informa?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

11.Interveniti in conversatiile celorlalti?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

12.Va exteriorizati sentimentele de fata cu alte persoane?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

13.Cand discutati vi se reproseaza ca vorbiti mult?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

14.Va ganditi de trei ori inainte de a face un lucru?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

15.Va dezvaluiti calitatile sau slabiciunile?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

16.Preferati sa vorbiti la telefon decat sa scrieti o scrisoare?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

17.Daca plangeti in public va simtiti rusinat?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

18.Vi se intampla sa ganditi cu voce tare?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

19.Cand va relaxati preferati sa fiti singur?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

2O.Va place sa faceti sau sa spuneti glume?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

21.Preferati sa va intalniti cu o persoana decat sa gasiti un motiv pentru a nu va vedea?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

22.Va displace tacerea celor din jur?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

23.Preferati sa cititi o carte decat sa iesiti cu prietenii?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

24.Vorbiti repede cu o gestica expresiva?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

25.Nu ati reusit sa ajungeti la petrecere.Prietenii v-au marturisit ca fara dumneavoastra nu s-au simtit bine?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

26.In timpul dvs liber, preferati sa iesiti cu cainele dvs in parc in locul unei intalniri cu prietenii la un restaurant?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

27.Preferati ca atunci cand mergeti pe strada sa va intalniti cu cat mai putina lume?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

28.Preferati o discutie cu un grup decat cu o singura persoana?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

Urmatoarea etapa o reprezinta intocmirea instructajului,etapa deosebit de importanta intrucat acesta nu trebuie sa sugereze participantilor trasatura masurata pentru a nu influenta raspunsul.Din aceasta cauza chestionarul nu are un nume précis.

Instructaj

Acest chestionar este menit sa va ajute in a descoperi mai multe despre dumneavoastra,pentru a va dezvolta calitatile si relatiile cu cei din jurul dumneavoastra.Va poate ajuta in plan professional dar si in plan familial.

In chestionarul de mai jos aveti 28 de intrebari cu cate cinci variante de raspuns fiecare.Bifati varianta care vi se potriveste cel mai mult.Daca pana acum nu v-ati confruntat cu situatia respective,incercati sa anticipate modul in care veti reactiona.

De asemenea incercati sa raspundeti imediat fara a analiza prea mult situatia.

Precizam faptul ca nu exista raspunsuri bune sau rele,cid oar raspunsuri care reflecta felul de a fi al dumneavoastra.



3.Metoda Split Half

Se verifica prin trei submetode:

a)Se impart rezultatele in pare si impare

Cronbach's Alpha

Part 1

Value

N of Items

1(a)

Part 2

Value

N of Items

1(b)

Total N of Items

Correlation Between Forms

-.513(c)

Spearman-Brown Coefficient

Equal Length

-2.106(c)

Unequal Length

-.678(c)

Guttman Split-Half Coefficient

b)Rezultatele se impart in prima jumatate si a doua jumatate

Cronbach's Alpha

Part 1

Value

N of Items

1(a)

Part 2

Value

N of Items

1(b)

Total N of Items

Correlation Between Forms

Spearman-Brown Coefficient

Equal Length

Unequal Length

Guttman Split-Half Coefficient

c)Randomizarea intrebarilor si alegerea primei jumatati si celei de a doua pentru fiecare subiect

Cronbach's Alpha

Part 1

Value

N of Items

1(a)

Part 2

Value

N of Items

1(b)

Total N of Items

Correlation Between Forms

Spearman-Brown Coefficient

Equal Length

Unequal Length

Guttman Split-Half Coefficient

Metoda Alpha

Cronbach's Alpha

N of Items

4.Chestionarul final;Histograme

1.Accepti ceea ce este nou?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna



2.Discuti cu usurinta cu persoane necunoscute?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

3.Va preocupa felul in care va vad alte persoane?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

4.Va folositi de mass media pentru a va informa?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

5.Interveniti in conversatiile celorlalti?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

6.Va exteriorizati sentimentele de fata cu alte persoane?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

7.Va dezvaluiti calitatile sau slabiciunile?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

8.Preferati sa vorbiti la telefon decat sa scrieti o scrisoare?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

9.Daca plangeti in public va simtiti rusinat?

a.foarte rar sau niciodata   b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

10.Vi se intampla sa ganditi cu voce tare?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

11.Cand va relaxati preferati sa fiti singur?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

12.Preferati sa va intalniti cu o persoana decat sa gasiti un motiv pentru a nu va vedea?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

13.Va displace tacerea celor din jur?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

14.In timpul dvs liber, preferati sa iesiti cu cainele dvs in parc in locul unei intalniri cu prietenii la un restaurant?

a.foarte rar sau niciodata b.rar c.uneori d.des e.foarte des sau intotdeauna

Cotarea raspunsurilor

Am notat cu 1 punct -foarte rar sau niciodata

2 puncte - rar

3 puncte -uneori

4 puncte -des

5 puncte - foarte des sau intotdeauna

Interpretarea rezultatelor

Intre 14-27 de puncte:foarte putin sociabil

Intre 28-41 de puncte:putin sociabil

Intre 42-55 de puncte:sociabil

Intre 56-69 de puncte:de obicei sociabil

Peste 70 de puncte:extreme de sociabil

Rezultatele participantilor

Intre 14-27 de puncte: 0 participanti 

Intre 28-41 de puncte

Intre 42-55 de puncte

Intre 56-69 de puncte: 0 participanti

Peste 70 de puncte :0 participanti 

Variabila 1 Variabila 2 Variabila 3

Variabila 4 Variabila 5 Variabila 6

Variabila 7 Variabila 8 Variabila 9

Variabila 10 Variabila 11 Variabila 12

Variabila 13 Variabila 14 Variabila 15

Variabila 16 Variabila 17 Variabil;a 18

Variabila 19 Variabila 20 Variabila 21

Variabila 22 Variabila 23 Variabila 24

Variabila 25 Variabila 26 Variabila 27

Variabila 28

Din cele 28 de histograme am ales 14 histograme cu distributie normala

Histogramele alese au fost evidentiate cu culoarea roz

5.Psihotestul

AVETI PUTERE DE CONVINGERE ?

Capacitatea de convingere este,in mod obiectiv,o calitate esentiala-si,in general,corect perceputa ca necesitate-pentru multe profesii:cadru didactic,manager,consilier,psihoterapeut,specialist in vanzari etc.Opiniile sunt insa mult diversificate in ceea ce priveste structura acestei calitati:de la considerarea aproape exclusiva a unui factor sau altuia (competenta profesionala,charisma,autoritarism, flexibilitate interpersonala etc.) pana la acordarea unor ponderi diferite acelorasi factori functionand in regim de interactiune.Aceasta din urma este,de fapt, si conceptia specialistilor in comunicarea persuasive.

Dv.aveti putere de convingere?Cat de mare este aceasta si pe ce se bazeaza?Aveti success intr-un process de negociere economica,financiara etc?Cu alte cuvinte,care este nivelul dv. De competenta persuasive?

Alegeti,la fiecare din intrebari acea varianta de raspuns care corespunde cel mai bine conceptiei sau experientei dv. In domeniul persuasiunii;la itemii ce prezinta situatii in edite proiectati-va ca si cum ar trebui sa actionati "aici si acum" si indicate (alegeti) una din posibilitatile enumerate.

1.Care este opinia dv. Despre urmatorul enunt: "Nu trebuie niciodata urmata prima impresie in relatiile cu ceilalti,pentru ca aceasta este,in general,inadecvata"?

a)Este un enunt pertinent

b)Prima impresie este de adesea cea corecta

c)Nu cred k exista criterii precise in acest sens

2.La care din "instrumentele" de mai jos recurgeti pentru a convinge pe cineva?

a)Puterea de seductie

b)Cunostintele mele de literature

c)Un umor reconfortant

d)Experienta psihologica

3.Aveti,in general, ultimul cuvant intr-o discutie de natura financiara cu prietenii,colegii,in familie?

a)Adesea si fara nici o dificultate

b)Depinde de forma in care ma aflu

c)Foarte rar

4.Dupa opinia dv.,un specialist in vanzari este:

a)Cineva care isi petrece timpul cam fara rost

b)Cineva care se scoala devreme si munceste mult

c)Cineva care vrea sa castige multi bani

d)Cineva care are o competenta specifica si complexa

5.Daca ar trebui sa negociati in numele institutiei la care sunteti angajat,care ar trebui sa fie obiectivul dv. principal?

a)Sa pastrez,indiferent de ceea ce se intampla,prestigiul institutiei mele

b)Sa obtin un contract cu drepturi si obligatii foarte precise pentru institutia mea

c)Sa imi creez o imagine de individ sclipitor care stie sa argumenteze

6.Cel pe care incercati sa-l convingeti va spune:"Ceea ce imi propuneti/sugerati etc. mi se pare inadecvat".Cum reactionati?

a)Il intreb imediat:"Inadecvat?In raport cu ce?"

b)Propun o usoara modificare

c)Accept remarca,adaugand:"Stiu ca este mai greu asa,dar in acest mod veti realiza cel mai mult".

d)Admit remarca fara alte comentarii

7.Cu care din enunturile de mai jos sunteti de accord?Intr-o discutie,indiferetn de natura sa.

a).intotdeauna trebuie spus adevarul si numai adevarul

b).anumite aspecte pot fi,uneori,dissimulate,infrumusetate etc.

c)..exista si minciuni scuzabile,mai ales in situatii delicate

8.In ce relatii va aflati cu vecinii?

a)Distante,ii salut politicos si atat

b)Amicale,discut deseori cu ei

c)Inexistente,uneori nici nu-i cunosc

9.Unul din subalternii dv.este pe cale de a obtine un success important intr-o negociere,dar in prealabil va solicita o marire de salariu.Cum procedati?

a)Discut cu el si ii explic faptul ca procedeul sau nu este correct

b)Il asigur ca succesul sau va fi recompensat,dar si in raport cu politica salariala a institutiei

c)Discut cu superiorii mei

d)Refuz de la bun inceput,pentru a nu crea un precedent

10.Cum considerati ca este mai bines a procedati pentru a determina un interlocutor sa vorbeasca?

a)Abordez o problema oarecare (fotbal,politica,vreme etc.)

b)Intru direct in subiect

c)Vorbesc mai intai despre mine,pentru a-i insufla curaj

d)Vorbesc in prealabil despre el si profesia (ocupatia) sa

11.Cartea pe care o cititi va plictiseste.Ce faceti?

a)O termin,parcurgand-o in diagonala

b)Citesc ultimile doua capitole,in general finalul,pentru a o intelege

c)Renunt,nu am timp de pierdut

12.Stiti s ail readuceti la tema discutiei pe un interlocutor care cam bate campii si aceasta fara ca el sa se simta jignit?



a)Da,stiu,dar nu-mi prea place sa procedez astfel

b)Stiu si o fac foarte usor

c)Nu stiu si nici nu cred ca as putea

13.Ce strategie utilizati pentru a convinge pe cineva?

a)Pun mai multe intrebari interlocutorului pentru a-I cunoaste opinia si a allege argumentele adecvate

b)Inainte de toate,imi sustin opinia cu convingere

c)Imi prezint punctual de vedere aparent neutru,neimplicat

d)In principiu,nu-l las sa isi dezvolte argumentele,spunandu-I de la inceput ca sunt gresite

14.Care din calitatile de mai jos considerati ca este cea mai importanta in domeniul comunicarii persuasive?

a)Rabdarea

b)Generozitatea

c)Credibilitatea

d)Spiritul deschis

15.Daca interlocutorul repeat de 2-3 ori aceeasi obiectie,aceasta inseamna ca:

a)Nu are coerenta,logica

b)Insista,pentru ca are nevoie de informatii complete

c)Este indecis si/sau incearca sa ma puna in dificultate

COTAREA RASPUNSURILOR

Intrebare

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

a

b

c

d

6 2 5 1 4 6 1 2 4 5 6 3 6 3 1

1 1 3 4 6 4 6 6 6 3 3 6 4 1 4

2 3 1 2 1 5 3 1 2 1 1 1 5 6 2

- 6 - 6 - 1 - - 1 6 - - 1 2 -

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Daca ai obtinut:

->Intre 15 si 40 de puncte

Competent adv.persuasiva este scazuta si-desi ii recunoasteti necesitatea-nici nu stiti cum trebuie sa procedati pentru a va dezvolta aceasta calitate.Competenta strict profesionala nu este suficienta,mai sunt necesare o oarecare deschidere spre oameni,arta de a vorbi cu usurinta fara a emite banalitati,un "simt" al dialogului si,mai ales, capacitatea de a argumenta.

Se pare ca probleme dv.sunt essential de ordin psihologic.In primul rand nu aveti incredere in procedurile de aceasta natura care va pot ajuta sa va dezvoltati capacitatile,aspect evident mai ales daca ati obtinut punctaj minim la intrebarile 1,2,6,10,12 si 13.

In al doilea rand,aveti duficultati de relationare interpersonala si/sau de adptare la situatii.Nu sunteti prea linistit in situatii incordate,va temeti de confruntari care ar putea afecta echilibrul dv.;va simtiti mai destines,mai protejat atunci cand lucrati singur si aveti o activitate puternic structurata,rutiniera.

Fie ca va cunoasteti,fie ca nu va cunoasteti slabiciunile si explicatiile lor,sa stiti ca aceste puncte slabe nu sunt de nedepasit.Fiecare om se poate perfectiona,cu conditia sa vrea acest lucru sis a stie cum.

Aveti nevoie de o cultura psihologica mai bogata,de un studio mai riguros si mai systematic in acest domeniu.Apoi,contacte interpersonale mai frecvente si mai extinse, activitati care provoaca destindere vor contribui,treptat, la cresterea increderii in sine,va vor permite sa va dovediti competenta in toate situatiile profesionale si socio-umane,chiar si in cele mai complicate.

->Intre 41 si 60 de puncte

Cunoasteti bine regulile intercatiunii eficiente,astfel incat va descurcati si in situatii delicate.Diplomat-si in acelasi timp "alergator de fond"-,stiti sa va stapaniti,sa va gradate actiunile,obligand interlocutorul sa-si dezvaluie ideile si intentiile;pe acest fond,dv. alegeti apoi strategia persuasive eficienta.

Realizati usor contacte interpersonale,aveti o conversatie interesanta si nu confundati negocierea-in sens foarte larg-cu infruntarea.

Totusi aveti tendinta de a va lasa dominat,de a fi dezorientat de un interlocutor tenace,care utilizeaza metode prea directe sau mai putin ortodoxe.Puteti redeveni insa stapan pe situatie:reflectati rapid si schimbati startegia,instrumentele dv.fiind,asa cum am aratat,destul de numeroase.

Intr-o negociere propriu-zisa,va trebui deci sa fiti atent,sa nu renuntati la vigilenta.

->61 de puncte sau mai mult

Intrucat stiti sa observati,sa ascultati sis a fiti expeditiv-fara a fi repezit-,suntei un maestru in arta de a convinge,de a negocia.Vigilent,prompt in a sesiza din zbor cea mai mica fisura in argumentatia sau in apararile "adversarului",stiti sa "scoateti din maneca" atuuri incontestabile.

Sunteti bun psiholog si bun logician,ceea ce va permite sa va expuneti argumentele concis si clar,fara a agresa interlocutorul,fara a-l plictisi si,ai laes,fara a-l subestima:apreciati-corect-ca intr-un process de convingere,intr-o negociere,discutiile dintre parteneri trebuie sa se desfasoare ca de la egal la egal.

Perfectionati-va permanent strategiile psihologice si tehniciile de argumentare sin u excludeti faptul ca puteti intalni oricand pe cineva la fel de competent-daca nu chiar mai bun-in persuasiune.

Pentru cei care au obtinut peste 60 de puncte,atentie la pericolul supraevaluarii de sine,cu o consecinta posibila:superficialitatea.

(J.S.,F.S.)

Rezultatele participantilor

Intre 15 si 40 de puncte: 10 si 25

Intre 41 si 60 de puncte

29, 30

61 sau mai mult

6.Corelatia Chestionar-Psihotest

Calculam cotele Z atat pentru chestionar cat si pentru psihotest

x-m

Z= ----- ----- ------------ x=punctajul obtinut de fiecare participant

Abaterea standard  m=media

Pentru Chestionar

Pentru Psihotest

m=42,1

abaterea standard=3,209

m=54,1

abaterea standard=6,190

Z1=0,592

Z2=1,215

Z3=0,280

Z4=0,342

Z5=0,903

Z6=0,654

Z7=0,342

Z8=0,966

Z9=0,903

Z10=0,654

Z11=1,215

Z12=0,654

Z13=1,526

Z14=0,280

Z15=0,654

Z16=0,342

Z17=0,903

Z18=1,277

Z19=1,277

Z20=0,592

Z21=2,212

Z22=0,280

Z23=0,966

Z24=2,461

Z25=0,592

Z26=0,592

Z27=0,966

Z28=0,342

Z29=0,031

Z30=0,654

Z1=2,924

Z2=2,277

Z3=0,468

Z4=0,016

Z5=1,631

Z6=0,823

Z7=1,147

Z8=0,630

Z9=0,500

Z10=1,308

Z11=1,308

Z12=0,791

Z13=0,662

Z14=0,468

Z15=0,468

Z16=0,468

Z17=1,147

Z18=0,985

Z19=0,500

Z20=0,500

Z21=0,953

Z22=1,470

Z23=0,500

Z24=2,891

Z25=1,760

Z26=1,437

Z27=2,245

Z28=1,437

Z29=1,276

Z30=1,276

cote z chestionar  cote z psihotest

Deoarece avem distributie normala,pentru a calcula corelatia voi utiliza metoda coeficientilor de corelatie parametrici,Bravais Pearson

In urma rezultatelor obtinute a reiesit confirmarea ipotezei (prezentata la inceputul lucrarii, si anume-exista o corelatie directa/inverse intre sociabilitate si puterea de convingere) prin faptul ca cele doua variabile studiate (sociabilitatea si puterea de convingere) coreleaza.

7.Bibliografie

- Prof.univ.dr.Nicolae Mitrofan, prof.dr.univ.Filaret Sintion ,cercetator

stiintific Jeni Sintion and co. ;"Cunoasterea de sine si a celorlalti", Psihoteste 2,

edit.Stiinta si Tehnica,

Bucuresti, 2002 ;

-Adrian Neculau (coord.), Luminita Iacob, Ovidiu Lungu, Dorina Salavastrau,

Stefan Boncu; Psihologie, Manual pentru clasa a X-a, edit.Polirom, 2000;

-Internet explorer,Google







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.