Analiza structurala a sectorului de telecomunicatii

ANALIZA STRUCTURALA A SECTORULUI DE TELECOMUNICATII

Esenta elaborarii strategiei concurentiale consta in raportarea firmei la mediul in care isi desfasoara activitatea . mediul firmei este foarte complex,cuprinzand atat forte sociale car si economice. Pentru o firma,elementul central al acestui mediu este reprezentat de sectorul(sectoarele) in care concureaza. Structura unui sector de activitate are o puternica influenta in stabilirea regulilor concurentiale,ca si in toate firmele din sectorul de activitate. Firmele dispun de capacitati diferite pentru a face fata acestor forte externe. Intensitatea concurentei dintr-un sector de activitate nu se datoreaza nici intamplarii,nici ghinionului. Concurenta la nivel de sector de activitate este adanc inradacinata in structura sa economica si nu este determinata numai de comportamentul actualilor concurenti. Intensitatea sa depinde de 5 forte principale si anume:

• Intrarea unor noi concurenti;
• Amenintarea produselor substituente;
• Puterea de negociere a cumparatorilor;
• Puterea de negociere a furnizorilor;
• Rivalitatea dintre concurentii existentii;

Intensitatea colectiva a acestor cinci forte competitive determina capacitatea firmelor dintr-o ramura de a obtine,in medie, rate ale rentabilitatii investitiei peste costul capitalului. Intensitatea celor cinci forte difera de la o ramura la alta si se poate schimba pe masura ce ramura evolueaza. Obiectul strategiei concurentiale a unei unitati dintr-un anumit sector de activitate consta in gasirea celei mai bune pozitii prin care firma sa se apere de fortele concurentiale sau sa le influenteze in favoarea sa. Cunoasterea surselor de presiune concurentiala va permite descoperirea atuurilor si slabiciunilor firmei, intarirea pozitiei sale in respectivul sector de activitate, clarificarea domeniilor in care transformarile strategice vor da cele mai bune rezultate si identificare domeniilor in care tendintele de evolutie a sectorului de activitate vor da nastere la cele mai semnificative ocazii sau amenintari.

INTENSITATEA RIVALITATII DINTRE CONCURENTI

Cu opt ani in urma, in Romania s-a putut vorbi pentru prima data de telefonie mobila. Cu o investitie initiala mica, cam cit pentru o afacere de familie, citiva investitori romani si straini au incercat in 1997 apa cu degetul pentru ceea ce avea sa devina "aerul" comunicational de astazi.

In prezent, in Romania, pe piata telefoniei mobile, exista doi operatori puternici: Orange si Vodafone si doi operatori mai mici : Zapp si Cosmote.

La sfarsitul anului 2005, un nou operator de telefonie mobila, Cosmote, intra pe piata romaneasca.

Toti jucatorii de pe piata stiu foarte bine ceea ce fac pentru ca este vorba de proiecte in care se investesc multi bani.

Piata este limitata, iar fiecare operator nou intrat adreseaza aceeasi baza de clienti, prin urmare consider fiecare competitor ca fiind unul foarte serios. Nu se discrediteaza si nici nu se ignora noii competitori.

In perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2006, operatorii de retele publice de telefonie mobila au incheiat 13 noi contracte de interconectare (Orange Romania - 4, Vodafone - 8, Telemobil - 1), in special de tipul "interconectare directa in locatiile unei terte parti". In total, la 30 iunie 2006, erau incheiate 90 de contracte de interconectare de catre operatorii de retele publice mobile de telefonie, dintre care 36 de catre Orange Romania, 40 de catre Vodafone Romania, 7 de catre Telemobil si tot 7 de catre Cosmote RMT.

In prezent, in Romania, sunt utilizate tehnologii avansate, de ultima generatie, dintre care amintim CDMA (utilizata de Telemobil), EDGE (utilizata de Orange) si UMTS (servicii 3G lansate in luna aprilie 2005 de catre Vodafone si in luna iunie 2006 de catre Orange).

Conform ANRCTI, Romania avea la sfarsitul anului 2006 17,4 milioane de utilizatori de telefonie mobila si 3,3 milioane conexiuni la internet.

Numarul utilizatorilor de servicii de telefonie mobila, atat pe baza de abonamente cat si cu cartele preplatite, era la sfarsitul anului 2006 de 17,4 milioane, in crestere cu 30% fata de anul 2005. Rata de penetrare a acestor servicii este de aproape 81%.

Orange avea la sfarsitul anului cel mai mare numar de utilizatori, 8,04 milioane, urmat indeaproape de Vodafone, cu 7,71 milioane. Cosmote a ajuns la 1,23 milioane de clienti, in timp ce Telemobil are aproximativ 500. 000 de utilizatori Zapp.

In 2006 a crescut si numarul conexiunilor la internet pana la valoarea de 3,3 milioane, cu 80% mai mult decat in anul precedent. Dintre acestea, conexiunile broadband au inregistrat o crestere de 135%, ajungand la finele anului la 1,8 milioane, o rata de penetrare de 8,2%.

ANRCTI a publicat si date preliminare in ceea ce priveste retelele fixe de telefonie, in 2006 inregistrandu-se 105 furnizori alternativi de astfel de servicii, care au atins o cota de piata de 20%.

Companiile Vodafone si Orange vor fi obligate sa reduca tarifele de interconectare, in perioada septembrie 2006-ianuarie 2009, cu cate 11,3% in patru etape, pana la 5,03 eurocenti/minut, a anuntat luni Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii (ANRC).
Tarifele de interconectare, respectiv de terminare a apelurilor, in retelele Vodafone si Orange reprezinta sumele platite celor doua companii pentru apelarea din alte retele si se ridica in prezent la 0,1 dolari/minut (0,0831 euro/minut), nivel stabilit la finele anului 2003.

Intensitatea rivalitatii dintre concurenti exista si in domeniul telecomunicatiilor:

Prezenta unui numar ridicat de concurenti sau a unor concurenti de dimeniuni relativ egale: in domeniul telecomunicatiilor, Vodafone si Orange au nu numar aproximativ egal de clienti

Ritmul lent de dezvoltare al sectorului: tinand cont ca populatia Romaniei este de aproximativ 22 milioane, iar numar de utilizatori de servicii de telefonie mobila, atat pe baza de abonamente cat si cu cartele preplatite, era la sfarsitul anului 2006 de 17,4 milioane, ne dam seama ca firmele nu se mai pot dezvolta rapid, pot eventual sa-si fidelizeze clientii.

Costurile fixe sau de depozitare inalte

Lipsa diferentierii sau a costurilor de schimbare a partenelui de afaceri: in prezent, toate companiile ofera servicii similare

Extinderea semnificativa a capacitatii

Diversitatea concurentilor: cu toate ca avem o piata saturata, Cosomte a reusit sa intre pe piata, oferind preturi foarte mici atat la telefoane, cat si la abonamente/cartele, in acest fel atragand din clientii competitiei

"Mizele" strategice inalte

Barierele inalte de iesire

AMENINTAREA EXERCITATA DE BUNURILE SUBSTITUENTE:

Toate firmele dintr-un anumit sector de activitate concureaza, intr-un sens mai larg, cu firmele din alte sectoare de activitate, care realizeaza produse substituente. Produsele substituente limiteaza castigurile potentiale dintr-un sector de activitate prin impunerea unui plafon asupra preturilor din respectivul sector de activitate. Cu cat este mai atractiva alternativa pret-performanta oferita de produsele substituente, cu atat vor fi mai limitate profiturile din respectivul sector de activitate.

Identificarea produselor substituente presupune gasirea acelor produse care indeplinesc o functie identica cu cea a produsului nostru. Cele mai importante produse substituente sunt: (1) cele care pot prezenta un raport pret-performanta cat mai atractiv pentru produsele dintr-un anumit sector de activitate; (2) cele realizate in sectoarele de activitate cu profituri ridicate. In cel de-al doilea caz, produsele substituente vor reprezenta un pericol iminent daca se va inaspri concurenta in sectorul de activitate in care sunt produse, cu efect asupra reducerii preturilor sau imbunatatirii performantelor. Analiza unor astfel de tendinte poate sa fie importanta atunci cand va trebui sa se decida daca se contracareaza aceste produse sau vor fi acceptate, iar strategia va fi in asa fel elaborata incat sa coexiste cu ele.

In ceea ce priveste sectorul comunicatiilor, am identificat doua produse substituente:

e-mailul si convorbirea pe Internet ( messenger, skype, etc). Ambele produse se incadreaza in prima categorie de produse substituente, cele care prezinta un raport atractiv pret-performanta. Din cele doua produse insa, ultimul aplica mai multa presiune asupra sectorului telecomunicatiilor decat primul.

In ceea ce priveste e-mailul, este cunoscuta utilizarea lui in toata lumea, si cu cat accesul la Internet creste pe plan mondial, cu atat creste si folosirea e-mailului ca mod de comunicare intre persoane. De departe sunt insa mult mai utilizate serviciile de Instant Messaging (IM). Se pare ca echipele care folosesc softuri de acest gen, de exemplu MSN messenger sau Google Talk, au parte de mai multe idei decat cei care folosesc ca mijloc de comunicare e-mail-ul.

Cercetatori de la Universitatea Pacificului (California), Universitatea din Miami si Universitatea Chung Cheng (Taiwan) au decis sa investigheze acest subiect si au recrutat 42 de persoane din domeniul afacerilor, pe care le-au impartit in grupuri care foloseau IM si grupuri care foloseau e-mail-ul ca modalitate de comunicare pentru rezolvarea unei probleme concrete in afaceri. S-a observat ca, in medie, grupurile care aveau la dispozitie IM au fost mai operative, cu mai multe idei. Cercetatorii sunt de parere ca acest lucru se datoreaza vitezei acestei metode de comunicare.

Cei mai numerosi utilizatori ai serviciilor de IM raman insa tinerii. Conform unui studiu 72% dintre adolescentii care declara ca folosesc acest gen de programe sustin ca trimit mai multe mesaje in acest fel decat o fac prin e-mail. Doar 26% dintre adulti au aceeasi atitudine. Unul din trei adolescenti nu isi poate imagina viata fara IM, fetele fiind mai atasate de acest mijloc de comunicare decat baietii (36% vs 23%).

Un aspect privit cu scepticism in cazul comunicarii online il reprezinta veridicitatea informatiilor vehiculate.

Nu este nici o urma de indoiala ca principalul atuu al IM este pretul. Practic, poti vorbi sau comunica in scris cu orice persoana fara sa platesti. Cu un computer cu acces la Internet, cu o pereche de casti si un microfon o persoana poate vorbi gratis cu oricine doreste in intreaga lume. Trebuie doar un soft si un interlocutor care sa beneficieze de aceleasi facilitati ca si persoana respectiva.

Microsoft a lansat in urma cu mai mult timp capabilitati Voice over IP (VoIP), la MSN Messenger - propriul Messenger.

A fost urmat de AOL si de Yahoo. Vocea a devenit principalul motiv de disputa pe piata. Asta, dupa ce Skype, un program foarte utilizat in special de europeni pentru a comunica pe Internet, a depasit 100 de milioane de utilizatori. Compania a scos deja pe piata doua noi functionalitati pentru posta electronica vocala si pentru efectuarea de apeluri catre posturile telefonice obisnuite.

Tehnologia Skype, care se afla si in atentia Google, exista de ceva vreme. Un serviciu de telefonie gratis, care functioneza prin intermediul conexiunii la Internet. Nu sunt necesare decat o pereche de casti si un PC. Pentru a-si dovedi intentiile serioase, producatorii Skype, creat in urma cu doi ani, au lansat si versiuni pentru Mac, Pocket PC. Skype include gratis telefonie Skype to Skype, initierea de conferinte pana la cinci participanti, servicii de personalizare si de asemenea serviciul pre-pay Skype Out, care permite utilizatorilor sa sune numere apartinand telefoniei fixe si mobile la pretul unui apel local. Acest software, realizat de o companie londoneza, nu a fost solicitat inca de nici o firma majora de telecomunicatii.

Dupa trei luni de proba, Yahoo a lansat in urma cu ceva timp noua varianta de Messenger cu capabilitati de voce. Utilizatorii nu trebuie decat sa fie inregistrati la Yahoo Messenger. De asemenea, pot folosi o gama larga de sonerii, casuta postala vocala gratis si o arhiva a convorbirilor efectuate. Mai mult, ultima versiune a Yahoo Messenger ofera sharing de poze printr-un singur click de mouse.

Variante:
Pentru comunicarea gratuita cu persoane din intreaga lume se poate opta pentru: Yahoo Messenger Voice, gratis sau , MSN Messenger.

Mai poate fi incercat si GVS (Game Voice Sidewinder) de la Microsoft sau Net Meeting tot de la Microsoft, caz in care trebuie sa se cunoasca IP-ul persoanei ce va fi contactata.

De asemenea, daca computerul este mai vechi si nu permite utilizarea skype, se poate incerca picophone, care functioneaza dupa aproximativ aceleasi reguli.

PUTEREA DE NEGOCIERE A CUMPARATORILOR:

Michael Porter vorbeste despre cumparatori ca o forta concurentiala in orice sector de activitate. Cumparatorii se afla si ei in concurenta cu firmele care actioneaza intr-un anume sector de activitate,fortandu-le sa-si reduca preturile,sa imbunatateasca produsele din punct de vedere calitativ, sa ofere mai multe servicii, obligandu-le practic sa concureze unele cu altele-si toate astea in detrimentul profitabilitatii din respectivul sector de activitate. Puterea fiecarui grup de cumparatori dintr-un sector de activitate depinde de caracteristicile pietei si de importanta achizitiilor pe care le face. Puterea cumparatorilor determina masura in care acestia vor pastra cea mai mare parte a valorii create pentru ei ,lasandu-le firmelor din ramura doar castiguri modeste. Un grup de cumparatori poate fi considerat puternic daca se indeplinesc urmatoarele conditii:

• Este un grup concentrat sau achizitioneaza o cantitate mare din produsele vanzatorului/vanzatorilor. In sectorul telecomunicatiilor,in special partea de telefonie mobila, grupurile de consumatori au o putere destul de mare. De exemplu,firmele mari achizitioneaza pachete de abonamente pentru angajati,abonamente prin care se permite vorbirea in cadrul anagajatilor firmei la un tarif redus. Unele firme de telefonie mobila au oferte speciale pentru aceasta situatie,lucru determinat de cererea puternica din partea acestui tip de grup de cumparatori. In cazul televiziunii prin cablu in marile orase,cumparatorii datorita faptului ca achizitioneaza anumite pachete de programe au determinat furnizorii sa ofere reduceri si sa includa mai multe programe in pachetele oferite. Spre deosebire de orasele mari,in cele mici si la sate, pachetele de programe sunt mai scumpe si mai putin diversificate, iar clientii nu au parte de reduceri prea mari sau de posibilitatea extinderii programelor.

• Produsul achizitionat necesita importante cheltuieli de aprovizionare sau are o pondere semnificativa in totalul achizitiilor facute de cumparator. Nevoia de comunicare a dus la folosirea cat mai intensa a mijloacelor de telecomunicatii si cumparatorii au inceput sa acorde o parte din ce in ce mai mare din buget pentru achizitionarea de abonamente de telefonie mobila, abonamente de internet, abonamente de televiziune prin cablu, din acest motiv ei au inceput sa analizeze ofertele de pe piata si sa se indrepte inspre cele cu cele mai satisfacatoare nu numai din privinta continutului dar si din privinta preturilor. Spre exemplu, dupa ce piata de telefonie fixa s-a deschis, Romtelecom s-a aflat in situatia de a pierde din ce in ce mai multi abonati si de a ajunge cu cererile de noi abonamente spre zero. Cumparatorii au considerat serviciile Romtelecom scumpe si nesatisfacatoare si s-au indreptat spre noile firme intrate pe piata.

• Produsele achizitionate din sectorul de activitate sunt standard sau nediferentiate. Acest lucru se poate intampla in cazul in care cumparatorii,fiind siguri ca pot gasi mai multi furnizori,pot sa puna firmele in situatii drastice de rivalitate. Este cazul ofertele de internet,in special pentru clientii persoane fizice pentru ca pe piata se afla multi furnizori si in acest caz in care clientii au mai multe optiuni,furnizorii se "bat" intre ei pentru gasirea cate unui avantaj concurential in profida celorlati concurenti.

• Grupul de cumparatori se confrunta cu un cost redus de schimbare a partenerului de afaceri. Prin cost de schimbare a partenerului de afaceri intelegandu-se costurile cu care se confrunta cumparatorul atunci cand trece de la produsul unui furnizor la produsul altui furnizor,acest cost implicand si cheltuieli de recalificare a angajatilor, costul noilor echipamente, costul si durata testarii sau acceptarii noilor surse de aprovizionare,nevoia de a primi asistenta tehnica din partea furnizorului, reproiectarea produsului si chiar costuri "psihice" cauzate de ruperea relatiilor. In cazul telefoniei mobile,costul de schimbare a partenerului este determinat de clauzele ascunse in contractele de abonamente. Spre exemplu,abonatii firmei de telefonie mobila Zapp s-au confruntat cu urmatoarea situatie in cazul in care nu anuntau ca vor sa renunte la abonamentul pe care il detineau in ziua scadenta a acestuia,compania reinoieste automat abonamentul pentru inca un termen de 1 an.

• Grupul de cumparatori obtine profituri scazute: profiturile reduse reprezinta un important stimulent pentru reducerea cheltuielilor de aprovizionare.

• Cumparatorii pot prezenta pericol in cazul unei integrari in amonte: daca cumparatorii sunt partiali integrati sau urmaresc o integrare in amonte, ei vor avea o putere deosebita de negociere.

• Produsul realizat de sectorul de activitate este neimportant pentru calitatea produselor sau a serviciilor cumparatorului: in cazul sectorului de telecomunicatii produsul realizat de sectorul de activitate este important pentru cumparator,intrucat comunicarea sta la baza tuturor relatiilor cumparatorului cu mediul exterior si din aceasta cauza,cumparatorii depind de calitatea serviciilor contractate de la furnizori.

• Cumparatorul dispune de informatii complete: cumparatorul in cazul sectorului de telecomunicatii este destul de bine informat,intrucat firmele concurente de pe piata au campanii puternice de promovare a propriilor servicii. Cu toate acestea,desi faimoasele scrisuri cu asterix au inceput sa fie scrise cu fonturi mai mari,cumparatorii nu sunt foarte bine informati cu privire la toate clauzele din contract. Firmele nu isi publica modelele de contracte care se pot incheia cu cumparatorii si astfel acestia pot sa il citeasca numai in momentul in care contractul trebuie semnat.

PUTEREA DE NEGOCIERE A FURNIZORILOR

Furnizorii isi pot exercita puterea de negociere in raport cu firmele dintr-un sector de activitate prin amenintarea ca vor majora preturile sau ca vor reduce calitatea produselor si a serviciilor pe care la furnizeaza. Furnizorii puternici vor reduce profitabilitatea in sectoarele de activitate care sunt incapabile sa-si acopere cresterile de costuri prin propriile preturi.

Conditiile care ii fac pe furnizori puternici se apropie de cele care ii fac pe cumparatori puternici:

Grupul este dominat de un numar restrans de firme si este mai concentrat decat sectorul de activitate catre care isi vinde produsele, acest lucru este evident si in sectorul telefoniei mobile deoarece pe piata numai cateva marci sunt de notorietate.

Grupul nu este obligat sa faca fata unor produse substituente care se adreseaza aceluias sector de activitate- daca pentru sectorul telecomunicatiilor Internetul reprezentat de Yahoo Messenger si Skype se poate constitui intr-un concurent serios in inlocuirea modalitatilor clasice de comunicatii, telefoanele mobile din noile generatii pot face o multitudine de operatii printre care si conectarea la Internet

Sectorul de activitate nu constituie un client important al grupului de furnizori. Fimele producatore de telefoane mobile nu se mai limiteaza doar la producerea de telefoane, au dezvoltat noi ramuri care in timp pot sustine cu succes activitatea companiei daca sectorul telecomunicatiilor nu mai este atat de profitabil.

Produsul furnizorului constituie o intrare importanta pentru activitatea derulata de comparator. In acest moment nu exista companie de telecomunicatii care sa nu foloseasca si un model de telefon, aceste aparate din ce in ce mai performante sunt indispensabile sectorului de telecomunicatii.

Produsele grupului de furnizori sunt diferentiate sau impun costuri de schimbare a partenerului de afaceri.

Grupul de furnizori poate reprezenta un pericol prin integrarea in aval, adica in sectorul de activitate in care opereaza cumparatorul.

Forta de munca reprezinta un furnizor ce exercita o putere tot mai mare in multe sectoare de activitate

Piata telefoanelor mobile este intr-o continua extindere, dupa ce in primul trimestru al acestui an peste 256,4 milioane unitati s-au vandut in intreaga lume.
Potrivit unui studiu efectuat de compania IDC, vanzarile din aceasta perioada au crescut cu 10% fata de primul trimestru al anului trecut, insa au fost mai mici cu 13,8% fata de ultimul trimestru din 2006. Desi primele trei luni ale acestui an au insemnat o diminuare a cererii, datoreaza sezonalitatii pietei, cresterea inregistrata pe parcursul acetui trimestru, fata de anul trecut, este destul de semnificativa.
In ceea ce priveste producatorii de telefoane mobile, Nokia este liderul pe piata in privinta unitatilor livrate in primul trimestru, cu 91,1 milioane si cu o cota de piata de 35,5%, cu 21,3% in crestere fata de aceesi perioada a anului trecut.

Motorola se situeaza pe a doua pozitie in topul celor mai bine vandute telefoane mobile, cu 45,4 milioane de unitati vandute, iar cota de piata detinuta in primele trei luni ale anului este de 17,7%. Urmatoarele trei pozitii sunt ocupate de Samsung, Sony Ericsson si LG Electronics, care au inregistrat cresteri de 15,2%, 12,8% si respectiv 11,9% fata de anul trecut.
Studiul IDC mai arata ca piata emergenta va creste constant pana in 2011, rata anuala fiind de aproximativ 6,7%. Pana in 2011, valoarea la nivel mondial poate ajunge la 6,6 miliarde dolari.

Cum sectorul telecomunicatiilor este un domeniu foarte dinamic cu o concurenta agerba toate companiile colaboreaza cu cei mai buni pentru a oferi servicii de calitate si cu o competitivitate ridicata.

Astfel am identificat principalii furnizori pentru liderii pietei telecomunicatiilor mobile din Romania.

Vodafone Romania colaboreaza cu firme precum: Nokia, Motorola, Sony Ericson, Samsung, Sagem, Siemens, Sharp, LG, Panasonic, Alcatel

Orange colaboreaza cu: Alcatel, BenQ Siemens, LG, Motorola, Nokia, Sagem, Samsung, Siemens, Sony Ericson, Orange SPV.

Cosmote are drept furnizori: Alcatel, Sagem, Motorola, Nokia, Samsung, Siemens, Sony Ericson, LG, Philips.

Fiecare dintre companiile rivale de pe piata serviciilor de telecomunicatii au contracte inchiate cu aceste firme producatoare pentru anumite modele de telefoane mobile si de regula nu se gasesc pe piata, in acelasi timp aceleasi modele de telefoane la companii diferite. In urmatorul tabel este realizata o centralizare a numarului de modele pe care fiecare companie in parte le are spre vanzare.

In clasamentul celor mai mari producatori mondiali de telefoane mobile, Nokia si Motorola ocupa primele doua pozitii, in vreme ce compania Samsung, care detine locul trei, incearca sa isi majoreze cota de piata pentru a devansa principalii concurenti, prin lansarea unor noi modele de telefoane mobile mult mai performante.
In semestrul III, Samsung a vandut un numar record de 30,7 milioane de telefoane, dupa lansarea unei noi game de produse.

In noiembrie 2004, consolidandu-si pozitia de lider in telefonia 3G, Motorola a anuntat posibilitatea folosirii a trei telefoane 3G pentru serviciul Vodafone Live! In perioada sarbatorilor de iarna. Aparatele demonstrau pozitia pe care o detinea Vodafone in domeniul telefoniei 3G.

Francois Davy, Vice presedinte si Manager General Vodafone, declara:"Motorola furnizeaza dispozitive 3G care intalnesc atat cerintele consumatorilor cat si nevoile clientilor nostrii. Colaborand in mod strategic cu Vodafone in vederea lansarii servciului multimedia 3G, Motorola isi extinde acum alegerea gama de dispositive 3G disponibile oferind un portofoliu complex potrivit oricarui stil de viata. "

3GSM World Congress 2006, Barcelona, Spania / Espoo, Finlanda - Nokia Corporation si Vodafone si-au anuntat pe 13 februarie 2006 colaborarea in vederea intaririi rolului detinut de platforma software S60 in cadrul portofoliului de terminale al Vodafone. Aceasta colaborare va ajuta Vodafone sa le ofere mai rapid noi servicii clientilor sai, prin extinderea gradului de utilizare a S60 ca platforma software standard pentru dispozitivele mobile din intreaga lume.

Nokia si Vodafone au dezvoltat, special pentru Vodafone, un software complementar platformei S60. Colaborarea a vizat, de asemenea, marirea numarului de licente si cresterea gradului de penetrare a portofoliului, printr-un sistem de coordonare deschis al planului de dezvoltare. De asemenea, colaborarea a contribuit la constructia unei pozitii de marca independente si puternice, atat pentru S60, cat si pentru activitatile de dezvoltare adiacente. In plus, Nokia si Vodafone au lucrat impreuna in vederea promovarii modelelor de design de referinta licentiabile independent ale furnizorilor de semiconductori, pentru a facilita lansarea mai rapida a dispozitivelor S60.

Espoo, Finlanda - Nokia Corporation a anuntat pe 4 octombrie 2006 inceputul unei colaborari cu Orange, avand ca scop facilitarea personalizarii dispozitivelor si consolidarea rolului dispozitivelor S60 in portofoliul de terminale Orange.

Colaborarea s-a axat pe dezvoltarea unui pachet software adaptat la necesitatile Orange, care sa vina in completarea software-ului S60 Symbian, precum si pe accelerarea procesului de personalizare a dispozitivelor Orange. Atingerea acestor obiective le-a adus beneficii si producatorilor de dispozitive S60, prin imbunatatirea eficientei de cost si prin micsorarea perioadei de dezvoltare si pregatire pentru lansare a produselor. Pe lista activitatilor comune s-a regasit crearea de sinergii intre calendarele de lucru S60 si Orange, dar si cooperarea cu organizatia Orange Partner si cu Forum Nokia (programul global pus la dispozitia dezvoltatorilor de catre Nokia) pentru testarea de produse software personalizate pentru Orange si pentru dezvoltarea de aplicatii.

Conform studiului realizat de compania Canalys (iulie, 2006), S60 este lider incontestabil al segmentului de software pentru telefoane inteligente, cu o cota de peste 50% din piata globala. Nokia, de exemplu, a livrat pana acum peste 70 de milioane de dispozitive S60. Pana in acest moment, au fost lansate pe piata 44 de dispozitive bazate pe S60 si pe sistemul de operare Symbian, dintre care 15 se bazeaza pe S60 3rd Edition.

Grupul Vodafone si Sagem Communication (Grupul SAFRAN ) au anuntat pe 5 aprilie 2007 semnarea unui acord pentru a produce un telefon mobil doar sub numele marcii Vodafone. Acest telefon va fi scos pe piata in iunie 2007.

Acest acord este o extensie a strategiei "Produse cu design original Vodafone". Vodafone a declarat ca intentioneaza sa folosesca recunoasterea internationala a marcii sale pentru a ajuta cresterea productiei unei serii de telefoane de calitate si ridicata si preturi competitive care va purta doar numele Vodafone, in acest scop acordul cu Sagem Comunication este un pas inainte spre realizarea acestui obiectiv.

Hat Romania singurul distribuitor al telefoanelor mobile marca Samsung in Romainia declara excelenta colaborare atat cu Vodafone cat si cu Orange si Cosmote. Pentru fiecare dintre acestia sunt propuse oferte speciale si pachete de servicii integrate, avantajoase pentru utilizatorii celor trei retele. Telefoanele mobile Samsung impreuna cu intreaga gama de acesorii si servicii colaterale se regasesc si in oferta unora dintre marile retele de magazine de produse electronice.

Nokia si Cosmote Mobile Communications din Grecia au anuntat pe 9 februarie 2006 semnarea unui contract de furnizare a unei retele 3G WCDMA. Nokia, un furnizor traditional de infrastructura al Cosmote, isi cimenteaza prin noul contract rolul in dezvoltarea retelelor mobile detinute de Cosmote in Grecia si in zona balcanica, a declarat compania. Conform contractului, Nokia va furniza infrastructura de acces radio WCDMA 3G si o intreaga gama de servicii ce includ livrarea, implementarea, managementul de proiect si alte servicii de suport. Cosmote, membru a grupului OTE, si-a lansat operatiunile comerciale in Grecia in aprilie 1998, unde are in prezent peste 4 mil. de clienti.

Inspectoratul General pentru Comunicare si Tehnologia Informatiei (IGCTI) a anuntat pe 13 octombrie 2006 rezultatul procesului de selectie referitor la acordarea celor doua licente 3G in Romania. Desi COSMOTE a fost singurul dintre participantii la licitatie care detine experienta in implementarea si operarea cu succes a tehnologiei 3G, avand doua retele 3G in Grecia si Bulgaria, companiei nu i-a fost acordata una din licente. COSMOTE a depus oferta in scopul de a maximiza beneficiile pentru consumatorii romani, printr-o abordare realistica si responsabila, care ar asigura fezabilitatea si realizarea proiectului de a oferi servicii 3G pe piata din Romania, dupa cum a fost demonstrat de imbunatatirile in reteaua de acoperire realizate de companie in timp record, precum si de resursele financiare si expertiza tehnica a Grupului COSMOTE.
COSMOTE Romania va continua dezvoltarea rapida a retelelor 2G si 2. 5G, care vor asigura acoperirea integrala a populatiei, oferind in acelasi timp cele mai accesibile si competitive servicii de telefonie mobila de pe piata. De la lansarea sa in decembrie 2005, COSMOTE Romania si-a concentrat eforturile in scopul imbunatatirii si extinderii retelei, care in prezent acopera peste 90% din populatie si mai mult de 75% din teritoriul tarii.

Pe langa telefoane mobile, companiile furnizoare ofera si echipamente de inalta tehnologie care permit realizarea unor servicii de calitate. Astfel compania Vodafone a avut un contract inchiat cu compania Siemens pentru o platforma pe care erau stocate toate numerele de telefon din central si care gestiona cu precizie abonamentele speciale cu numere favorite, in toamna anului trecut aceasta platforma Siemens a fost inlocuita cu una mai performanta de la HP ce ofera mai multa flexibilitate in gestionarea numerelor de telefon si efectuarea modificarilor.

Bibliografie:

Strategie concurentiala-Michael Porter, ed. Teora,2001

Avantajul concurential- Michael Porter, ed. Teora,2001

Jurnalul National;