Aspecte privind determinarea necesarului de caldura

ASPECTE PRIVIND DETERMINAREA NECESARULUI DE CALDURA

1. Descrierea rolului si functionarii sistemelor de incalzire

Pentru a asigura confortul termic necesar desfasurarii, in bune conditii, a activitatilor orice cladire trebuie prevazuta cu un sistem de incalzire, care sa poata acoperi necesarul de caldura si debitul necesar de apa calda menajera.

Instalatia termica transforma energia calorica a combustibililor in energie termica. In instalatiile termice cea mai mare pondere o au combustibilii fosili, care utilizati in instalatiile termice contribuie la poluarea mediului.

Fig.1. Cresterea emisiilor de CO₂ generate prin arderea surselor fosile de energie

Instalatiile termice care folosesc surse regenerabile sunt, in prezent, o solutie buna pentru o energie ieftina si relativ curata. Avantajele pe care le confera din punct de vedere al poluarii mediului se datoreaza faptului ca energiile regenerabile nu produc emisii poluante.

Obiectivul principal al utilizarii energiilor regenerabile il reprezinta reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. O crestere puternica a emisiilor mondiale de gaze cu efect de sera va conduce la o incalzire globala a atmosferei terestre de 2 - 6 sC, pana la sfarsitul acestui secol, cu efecte dezastruoase asupra mediului inconjurator.

Tinand seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii si de inlocuire a instalatiilor existente, este necesar sa se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii curate si a celor care presupun consumuri energetice reduse. In acelasi timp este necesara o profunda evolutie a stilului de viata si o orientare catre o dezvoltare durabila.

Sursele regenerabile de energie sunt energia solara, eoliana, geotermala, hidrotermala, biomasa, energia hidrogenului si altele.

In anul 2000, ponderea surselor regenerabile in productia totala de energie primara pe plan mondial era de 13,8 %. Din analiza ratelor de dezvoltare din ultimele trei decenii se observa ca energia produsa din surse regenerabile a inregistrat o crestere anuala de 2%. Prin schimbul natural dintre atmosfera, biosfera si oceane pot fi absorbite circa 11 miliarde de tone de CO₂ din atmosfera (sau 3 miliarde de tone echivalent carbon), ceea ce reprezinta cca. jumatate din emisiile poluante actuale. Aceasta a condus la o crestere permanenta a concentratiei de CO₂ din atmosfera de la 280 de ppm inainte de dezvoltarea industriala la 360 ppm in prezent.

Estimand ca la sfarsitul acestui secol populatia globului va atinge circa 10 miliarde de locuitori, in conditiile unor drepturi de emisie uniforme pentru intreaga populatie, pentru a nu depasi concentratia de CO₂ de 450 ppm in atmosfera, ar fi necesar ca emisiile pe cap de locuitor sa se limiteze la 0,3 tone C/locuitor, ceea ce pentru tarile dezvoltate reprezinta o reducere de 10 ori a actualelor emisii de gaze cu efect de sera.

Prognoza consumului de energie primara realizata de Consiliul Mondial al Energiei pentru anul 2050, in ipoteza unei cresteri economice de 3 % pe an, fara o modificare a tendintelor actuale de descrestere a intensitatii energetice si de asimilare a resurselor energetice regenerabile, evidentiaza un consum de circa 25 Gt de emisii poluante, din care 15 Gt de emisii poluante provin din combustibilii fosili. Pentru a se pastra o concentratie de CO₂ de 450 ppm, ceea ce reprezinta circa 6 Gt carbon, cantitatea maxima de combustibili fosili utilizabila nu trebuie sa depaseasca 7 Gt de emisii poluante, rezultand un deficit de 18 Gt de emisii poluante care ar trebui acoperit din surse nucleare si surse regenerabile. Rezulta ca pentru o dezvoltare energetica durabila nu ar trebui sa se depaseasca la nivelul anului 2050 un consum de 13-18 Gt de emisii poluante, acoperit din combustibili fosili 7 Gt de emisii poluante, din nuclear 2-3 Gt de emisii poluante si restul de 4-9 Gt de emisii poluante din resurse regenerabile.

Pentru atingerea acestui obiectiv ambitios, propus de tarile Uniunii Europene, de a reduce de patru ori emisiile la orizontul anului 2050, se estimeaza o puternica "decarbonizare" a sistemului energetic, prin apelare atat la energia nucleara, dar mai ales la sursele regenerabile de energie.

Tinand seama de timpul de implementare a unor noi tehnologii si de inlocuire a instalatiilor existente, este necesar sa se accelereze ritmul de dezvoltare a noilor tehnologii curate si a celor care presupun consumuri energetice reduse. In acelasi timp este necesara o profunda evolutie a stilului de viata si o orientare catre o dezvoltare durabila.

Este evident ca pe termen mediu sursele regenerabile de energie nu pot fi privite ca alternativa totala la sursele conventionale, dar este cert ca, in masura potentialului local, datorita avantajelor pe care le au (resurse locale abundente, ecologice, ieftine, independente de importuri), acestea trebuie utilizate in complementaritate cu combustibilii fosili si energia nucleara.

Utilizarea energiei solare pentru furnizarea apei calde menajere s-a dovedit a fi o solutie perfect viabila. Principiul de functionare al sistemului de incalzire a apei cu energie solara este simplu, iar tehnologia este deja bine cunoscuta si fiabila. Energia solara este nepoluanta, inepuizabila, ecologica si sigura. Aceasta faciliteaza economisirea resurselor energetice, fara a produce deseuri sau a emite gaze poluante, precum dioxidul de carbon.

Mai presus de problemele poluarii si de impactul gazelor de sera, furnizarea de apa calda menajera reprezinta o parte considerabila a facturii la energie a cladirilor, care poate fi redusa prin folosirea energiei solare.

2. Principii generale

2.1. Date climatice de baza

Soarele reprezinta o sursa de energie gratuita si ecologica.

Radiatia solara este o forma de radiatie termica ce este difuzata sub forma undelor electromagnetice. In afara atmosferei terestre radiatia solara furnizeaza o sursa de energie cu potential nelimitat egala cu 1.370 W/m².

Pentru a atinge suprafata terestra, radiatia solara trece prin atmosfera unde o parte din energia sa este disipata prin:

Fig. 2. Radiatia solara la nivelul solului

- difuzie moleculara (in mod special razele U.V.);

- reflectie difuza pe aerosolii atmosferici (picaturi de apa, praf)

- absorbtie selectiva in gazele atmosferice.

Radiatia globala asupra suprafetei terestre este suma:

- radiatiei directe, dupa ce aceasta a trecut prin atmosfera,

- radiatiei difuze, care provine din toate directiile.

Astfel, o suprafata expusa primeste atat radiatii directe, difuze cat si o parte din radiatiile globale reflectate de obiectele din apropiere, in special pamantul, pentru care coeficientul de reflexie este denumit "albedo".

Radiatia solara medie anuala in Romania variaza intre 1,100 si 1,300 kWh/m² pentru mai mult de jumatate din suprafata tarii. Potentialul termic al energiei solare este estimat la 60 PJ/an (1400 kt/an). De aceea radiatia solara pe suprafata orizontala pentru Romania este de aproximativ 200 milioane de GWh pe an (de exemplu, potentialul teoretic pentru energia solara).

O harta a radiatiei solare a fost intocmita de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie si este prezentata in Fig.

Exista bune posibilitati pentru dezvoltarea utilizarii energiei solare, iar experienta anterioara poate fi exploatata. In Evaluarea Resurselor Energiilor Regenerabile, EBRD estimeaza ca sistemele bazate pe utilizarea energiei solare pentru incalzirea apei calde menajere pentru cladiri publice si hoteluri, sistemele pe baza de energie solara pasiva, precum si sistemele individuale pentru locatiile izolate, sunt cele mai promitatoare aplicatii.

Fig. Harta radiatiei solare in Romania

Caracteristicile climaterice de temperatura ale aerului exterior sunt un rezultat al intensitatii radiatiei solare si depind de cantitatea de energie termica radiata de suprafata pamantului pe parcursul ciclurilor zilnice si respectiv anuale. Temperatura aerului ambiant influenteaza parametri termici ai structurilor inconjuratoare (prin valorile sale extreme si medii), reglajele sistemelor de incalzire si conditionare a aerului ale constructiilor, cat si sistemele de incalzire ce utilizeaza energia solara. De aceea, spre exemplu, capacitatea de incalzire depinde de temperaturile de calcul pentru regiunile respective (temperaturile hibernale cele mai scazute).

Temperaturile reprezinta de asemenea factorul principal pentru calculul necesarului de izolatie termica pentru fiecare cladire in parte.

2.2. Stabilirea amplasamentului, a dimensiunilor si a regimului termic al obiectivului

a) Prezentarea amplasamentului si dimensiunilor cladirii

Amplasarea cladirii in orasul Arad determina valoarea temperaturii exterioare care variaza, in mare masura, in functie de pozitia geografica si de altitudine. Pozitia geografica a Romaniei este 46,78° latitudine N si 23,56° longitudine E, care o situeaza in zona climatica 3 si zona eoliana 4, iar altitudinea orasului Arad este 410 m.

Calculele efectuate pentru dimensionarea instalatiei termice vor fi efectuate pentru o perioada de incalzire, recomandata de 186 zile. Cladirea are o suprafata utila de 124 m².

La dispunerea incaperilor s-a avut in vedere ca orientarea spatiilor vitrate mari sa nu se faca pe directia nord, iar amplasarea panourilor solare pe directia sud.

La efectuarea calculelor nu se va tine cont de variatia diurna a temperaturii exterioare care nu influenteaza calculul de dimensionare a instalatiei termice pentru incalzire deoarece acesta va fi efectuat pentru situatia cea mai dificila care poate aparea in functionarea instalatiei, astfel calculul se va efectua folosind temperatura conventionala de calcul, recomandata, care are valoarea de -18 °C si care reprezinta valoarea medie multianuala a temperaturilor scazute inregistrate in tara noastra. In timpul anului, in tara noastra, cele mai scazute valori ale temperaturii exterioare se inregistreaza in luna ianuarie. In timpul unei zile, cea mai scazuta valoare a temperaturii se inregistreaza dimineata inainte de a rasari soarele. In aceasta ordine de idei calculele care se vor efectua in vederea dimensionarii instalatiei termice pentru incalzirea locuintei vor fi efectuate presupunand ca afara este noapte. Presupunand ca afara este noapte, influenta radiatiei solare nu va interveni in efectuarea calculelor, deoarece este o actiune care vine in ajutorul procesului de incalzire, la fel ca si aportul de caldura datorat functionarii aparatelor electrice, care se considera a fi oprite pe timpul noptii.

In vederea efectuarii calculelor nu se va folosi temperatura minima, inregistrata in decursul anilor precedenti, deoarece aceasta valoare a temperaturii apare destul de rar, odata la cativa zeci de ani, ar folosirea ei ar duce la o supradimensionare nedorita a instalatiei, care oricum va suferi anumite supradimensionari, necesare, care vor permite asigurarea necesarului de confort termic si in cazurile extreme.

Temperatura interioara a fost aleasa conform DIN 4701 care prevede o valoare a temperaturii de 20 °C pentru camere. Valoarea indicata in normativul ASR, in functie de tipul de activitate este: 20 °C in birouri. Pentru efectuarea calculelor se foloseste temperatura de 20 °C pentru toate incaperile de la parter si de la etaj. Aceasta valoare, desi este standardizata, este doar o valoare de referinta deoarece temperatura mediului interior nu va fi niciodata constanta ci va varia, in limite mici, in jurul valorii de referinta datorita variatiei mai multor parametri cum este, de exemplu, temperatura exterioara care are o variatie diurna si una anuala. Mentinerea temperaturii din incinta incalzita, intre anumiti parametri reglati, este realizata de catre sistemul de automatizare cu care este prevazuta instalatia.

Fig.2. Prezentarea 2D a amplasamentului cladirii: a) parter, b) etaj

Fig. Prezentarea 3D a amplasamentului cladirii: a) parter, b) etaj

b) Protectia termica a cladirii

Protectia termica a elementelor cladirii care delimiteaza incaperile incalzite, se realizeaza in vederea asigurarii climatului interior impus de exigentele igienico-sanitare si de confort.

Protectia termica se realizeaza atat pentru elementele de constructie perimetrale, cat si pentru cele interioare care despart spatii intre care exista o diferenta de temperatura mai mare de 5sC.

2. Calculul necesarului de caldura

Pentru perioada de iarna s-a efectuat calculul necesarului de caldura conform STAS SR 1907-1/97 la temperatura exterioara t_e=-15 [sC], viteza vantului v=6,35m/s, temperatura interioara s-a ales avand in vedere temperaturile recomandate de STAS SR190 7-2/97.

Necesarul de caldura al unei incaperi, Q [W] se calculeaza cu relatia:

  (1)

in care:

[W]- flux termic cedat prin transmisie considerat in regim termic stationar, corespunzator diferentei de temperatura intre interiorul si exteriorul elementelor de constructie care delimiteaza incaperea;

[W] - sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora [W];

A_o - adaos pentru orientare;

A_c - adaos pentru compensarea efectului suprafetelor reci.

a)     Fluxul termic prin transmisie, , exprimat in watt, se calculeaza cu relatia:

  (2)

in care:

C_M - coeficient de corectie al necesarului de caldura de calcul in functie de masa specifica a elementelor de constructie interioara ale constructiei, m_pl, astfel:

- pentru m_pl ≤ 400 kg/m², C_M = 1

- pentru m_pl > 400 kg/m², C_M = 0,94

Masa specifica a constructiei, m_pl se determina pentru intreaga constructie cu relatia:

  (3)

in care:

M_pl [kg]- masa tuturor elementelor de constructie interioare (pereti interiori, plansee intre etaje, elemente de tamplarie interioare); nu se ia in calcul masa elementelor de constructie perimetrale (pereti exteriori, ferestre, usi, acoperis, planseu peste subsol neincalzit, pereti catre casa scarii, pereti care despart spatii incalzite de spatii neincalzite);

A[m²]- aria perimetrala a constructiei prin care se produce disipare de flux termic (pereti exteriori, ferestre, usi, pereti spre casa scarii, planseu peste subsolurile neincalzite, planseu sub pod, acoperisuri de tip terasa, etc.).

Se recomanda:

- Pentru cladiri de locuit si similare lor precum si pentru cladiri social-culturale cu pereti interiori realizati din beton celular autoclavizat, caramida cu grosime de 0,125 m, avand planse despartitoare din beton armat cu grosime mai mica sau egala cu 0,10 m sau din alte materiale de constructie usoare, C_M = 1.

- Pentru celelalte constructii, C_M = 0,94.

m - coeficient de masivitate termica a elementelor de constructie exterioare se calculeaza cu relatia:

  (4)

in care:

D - indicele de inertie termica a elementului de constructie, calculat conform STAS 6472/3:

D =   (5)

unde:

R_j - rezistenta la permeabilitate termica a stratului j;

S_j - coeficientul de asimilare termica a materialului respectiv.

Pentru elementele de constructie cu D ≥ 4,5, se considera m = 1; pentru tamplaria exterioara se considera D = 0,5; pentru elementele de constructie in contact cu solul precum si planseele peste subsolurile neincalzite se considera m = 1.

A [m²]- aria suprafetelor fiecarui element de constructie reprezinta produsul dintre inaltimea masurata intre doua pardoseli finite consecutive si latimea masurata la interior pentru pereti, si inaltimea si latimea golului, pentru usi si ferestre.

t_i [°C]- temperatura interioara conventionala de calcul, conform SR 1907/2-90 in functie de categoria cladirii si destinatia incaperilor;

t_e [°C] - temperatura spatiilor exterioare incaperii considerate, care se ia dupa caz:

temperatura exterioara conventionala de calcul, in functie de zona climatica;

temperatura interioara conventionala de calcul pentru incaperile alaturate, conform SR 1907/2-90

Temperaturile interioare si suprafetele de caldura impuse prin tema de proiectare sunt prezentate in Tabelul 1 si Tabelul 2.

Tabelul 1. Determinarea diferentelor de temperatura de pe fetele peretilor

Tabelul 2. Suprafete de schimb de caldura

Temperatura exterioara t_e [°C] s-a extras din SR 1907/1-90 in functie de zona climatica. Cladirea pentru care s-au efectuat calculele se gaseste in localitatea Arad, rezultand o temperatura exterioara t_e = -15 [°C]

R' [m²K/W] - rezistenta termica specifica, corectata a elementului de constructie considerat, stabilita conform STAS 6472/3;

  (6)

in care:

R_i = [m²K/W] - rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei interioare;

R_j = [m²K/W] - rezistenta la permeabilitate termica a stratului omogen de grosime δ_j si conductivitate termica λ_j; b_j este un coeficient care tine seama de tehnologia de executie a elementelor de constructie, modul de alcatuire al campului izolator etc. si ale carui valori sunt date tabelar;

R_e = [m²K/W] - rezistenta la transfer termic superficial la nivelul suprafetei exterioare.

[W]- flux termic cedat prin sol exprimat, se calculeaza astfel:

- pentru constructii avand forme geometrice elementare (paralelipiped dreptunghic) cu relatia:

[W] (7)

in care:

A_p [m²]- aria cumulata a pardoselii si a peretilor aflati sub nivelul terenului, se calculeaza cu relatia:

unde:

A_pl [m²] - aria placii pe sol sau a placii inferioare a subsolului incalzit;

p [m] - lungimea conturului peretilor in contact cu solul;

h [m].- cota pardoselii sub nivelul terenului;

A_bc [m²] - aria unei benzi cu latimea de 1 m situata de-a lungul conturului exterior al suprafetei A_p;

A_bcj [m²] - aria unei benzi cu latimea de 1 m situata de-a lungul conturului care corespunde spatiului invecinat care are temperatura t_i;

R_p [m²K/W] - rezistenta termica specifica cumulata a pardoselii si a stratului de pamant cuprins intre pardoseala si adancimea de la cota terenului sistematizat sau a stratului de apa freatica, si se determina cu relatia:

(8)

in care:

δ [m] - grosimea straturilor luate in considerare;

λ [W/m K] - conductivitatea termica a materialului din care este alcatuit stratul luat in considerare, conform STAS 6472/3;

α_i [W/m² K] - coeficientul de transfer termic prin suprafata la interior, conform STAS 6472/3;

R_bc [m²K/W] - rezistenta termica specifica a benzii de contur la trecerea caldurii prin pardoseala si sol catre aerul exterior, data tabelar in functie de adancimea de ingropare a pardoselii fata de cota zero a solului, h, grosimea fundatiei peretilor exteriori si de adancimea stratului de apa freatica, H;

t_i [°C]- temperatura interioara conventionala de calcul, conform SR 1907/2-90 in functie de categoria cladirii si destinatia incaperilor;

t_e [°C] - temperatura exterioara conventionala de calcul;

t_ej [°C] - temperatura interioara conventionala de calcul pentru incaperile alaturate;

t_p [°C] - temperatura, fie in sol la adancimea de 7 m de la cota terenului sistematizat, in cazul inexistentei stratului de apa freatica.

C_M - coeficientul de corectie a necesarului de caldura de calcul;

m_S - coeficientul de masivitate termica a solului, se determina grafic in functie de adancimea stratului de apa freatica, H, si de adancimea de ingropare a pardoselii, h.

In cazul transferului termic prin sol intre incaperi cu temperaturi interioare de calcul diferite, coeficientul de masivitate termica, m_S, are valoarea m_S = 1.

n_S - coeficient de corectie care tine seama de conductivitatea termica a solului, se determina grafic in functie de adancimea de ingropare a pardoselii fata de cota zero a solului, h, si de conductivitatea termica a materialului din care este alcatuit stratul de pamant luat in consideratie.

b)     Adaosuri la pierderile de caldura.

La pierderile de caldura prin transmisie, calculate pentru fiecare incapere in parte, se aplica adaosuri procentuale pentru orientare A_o si compensarea efectului suprafetelor reci A_c.

b.1.)Adaos pentru orientare A_o.

Acest adaos afecteaza numai fluxul termic cedat prin elementele de constructie ale incaperilor cu pereti exteriori supraterani, se aplica in scopul diferentierii pierderilor de caldura ale incaperilor diferit expuse radiatiei solare. Valorile procentuale ale adaosurilor A_o sunt date tabelar in functie de orientarea incaperii, care se stabileste dupa peretele exterior cu orientarea cea mai defavorabila.

b.2.) Adaos pentru compensarea efectului suprafetelor reci A_c.

Acest adaos afecteaza numai fluxul termic prin elementele de constructie ale incaperilor a caror rezistenta termica medie, R_m nu depaseste 10 [m²K/W].

Valorile procentuale ale adaosurilor A_c se aleg din nomograme, in functie de valoarea numerica a rezistentei totale medii R_m [m²K/W] si a numarului de elemente de constructie exterioare: pereti, plansee, terasa, etc.

Rezistenta totala medie la transferul de caldura a elementelor de constructie delimitatoare ale incaperii este:

  (9)

in care:

A_T [m²]- aria suprafetei totale a incaperii (suma tuturor suprafetelor delimitatoare);

t_i [°C] - temperatura interioara conventionala de calcul;

t_e [°C] - temperatura exterioara conventionala de calcul;

[W] - pierderile de caldura prin transmisie.

Adaosul A_c nu se prevede in urmatoarele situatii:

- in cazul depozitelor, casei scarii, etc. sau incaperile prin care oamenii trec sau stationeaza purtand imbracamintea de strada;

- in cazul incaperilor de productie cu specific de munca medie cu locuri de munca nestationare sau cu specific de munca grea;

- in cazul incaperilor a caror rezistenta termica medie, R_m, depaseste 10 [m²K/W].

c) Sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara la temperatura interioara a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora, [W], se determina ca valoarea maxima intre sarcinile termice si , exprimate in W, in care:

- sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul la temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a aerului patruns la deschiderea acestora, determinata tinand seama de numarul de schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic cu relatia:

(10)

- sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul la temperatura interioara conventionala de calcul, a aerului infiltrat prin neetanseitatile usilor si ferestrelor si a celui patruns la deschiderea acestora, determinata de viteza conventionala a vantului se calculeaza cu relatia:

(11)

in care:

n_ao [m³/s/m³]- numarul de schimburi de aer necesar in incapere din conditii de confort fiziologic;

- pentru cladiri de birouri:

- birouri

n_ao = 0,22 x 10 ^-3

- hol

n_ao = 0

- bai

n_ao = 0,28 x 10 ^-3

C_M - coeficientul de corectie a necesarului de caldura de calcul;

V [m³] - volumul incaperii;

ρ [kg/m³] - densitatea aerului la temperatura t_i;

c_p [J/kg K]- capacitatea termica masica a aerului la presiune constanta si temperatura t_i;

E - factor de corectie de inaltime (are valoarea 1 pentru incaperi cu mai putin de 12 niveluri).

i - coeficient de infiltratie a aerului prin rosturi, [W/mK], ale carui valori sunt date tabelar si depinde de:

- materialul din care sunt confectionate usile si ferestrele;

- raportul dintre suprafata totala A_e a usilor si sau a ferestrelor exterioare si suprafata A_i a usilor interioare;

- felul in care are loc circulatia aerului in cadrul cladirii, in functie de care cladirile pot fi calculate greu permeabile sau permeabile.

L [m] - lungimea rosturilor elementelor de constructie exterioare mobile(usi, ferestre), se considera ca fiind egala cu perimetrul acestora;

Rostul format de doua elemente mobile se ia in calcul o singura data; in cazul usilor si ferestrelor duble, rostul se masoara pentru un singur rand.

v [m/s] - viteza conventionala a vantului de calcul (conform SR 1907/1-90); se alege in functie de zona eoliana, precum si de amplasamentul cladirii (in localitate sau in afara localitatii). Cladirea care face obiectul acestui proiect este situata in zona eoliana II-Arad, v = 4 m/s, v^4/3 = 6,35 (m/s)^4/3

t_i [°C] - temperatura interioara conventionala de calcul;

t_e [°C] - temperatura exterioara conventionala de calcul;

A_c - adaos pentru compensarea efectului suprafetelor reci;

[W]- sarcina termica pentru incalzirea de la temperatura exterioara conventionala de calcul la temperatura interioara conventionala de calcul a aerului patruns la deschiderea usilor exterioare, se calculeaza cu relatia:

  (12)

in care:

A_u [m²]- aria usilor exterioare care se deschid;

n - numarul deschiderilor usilor exterioare intr-o ora, in functie de specificul cladirii;

t_i [°C] - temperatura interioara conventionala de calcul;

t_e [°C] - temperatura exterioara conventionala de calcul;

Sarcina termica se ia in considerare numai in cazul incaperilor cu usi care se deschid frecvent (holuri).

In urma calculelor s-au obtinut urmatoarele valori pentru rezistentele termice specifice:

R_pdgresie = 0,348 [m²·K/W]

R_perteext = 0,518 [m²·K/W]

R_{pereteint desp} = 1,312 [m²·K/W]

R_{pereteint derez} = 1,143 [m²·K/W]

R_plgresie = 0,250 [m²·K/W]

Din calcule a rezultat un necesar de caldura de 15 kW, necesar pentru functionarea sistemului de incalzire.

Pentru stabilirea necesarului de caldura se considera acoperitor 50 kW/m

Calculul se efectueaza cu programul Korad.

Tabelul 1 Dimensiunile camerelor