Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
Calculul la starea limita de rezistenta al elementelor din beton armat solicitate la intindere excentrica

Calculul la starea limita de rezistenta al elementelor din beton armat solicitate la intindere excentrica



Calculul la starea limita de rezistenta al elementelor din beton armat solicitate la intindere excentrica

A. Consideratii introductive

In structurile de rezistenta ale constructiilor intervin si elemente solicitate la intindere centrica sau la intindere excentrica (incovoiere cu efort axial de intindere). In fig.1.40 sunt date cateva exemple de asemenea situatii. Astfel sectiunile verticale prin peretele cilindric al rezervorului circular din fig.1.40 a sunt solicitate practic la intindere centrica. In cazul peretelui de siloz prismatic din fig.1.40 b, solicitarea este de intindere excentrica, ca si in cazul tirantului arcului din fig.1.40 c sau a unora din barele fermei din fig.1.40 d. In aceste ultime situatii efortul dominant de intindere este insotit si de eforturi de incovoiere care provin din incarcarea corespunzatoare greutatii proprii a acestor elemente si din efectul legaturii rigide a barelor in noduri.


In general tendinta moderna este ca elementele supuse la eforturi de intindere sa fie realizate din beton precomprimat, datorita avantajelor specifice acestui material in ceea ce priveste rigiditatea si gradul de fisurare.

Comportarea la rupere a elementelor solicitate la incovoiere cu efort axial de intindere depinde de excentricitatea eo = M/N a fortei de intindere in raport cu centrul de greutate al sectiunii.

Daca punctul de aplicatie al fortei excentrice este situat la exteriorul annaturilor, in sectiunea de beton se dezvolta o zona activa de beton comprimat si distributia de eforturi pe sectiune este similara cu cea din cazul incovoierii sau al cazului I de compresiune excentrica.

Aceasta situatie de solicitare este denumita intindere excentrica cu excentricitate mare.

 

 

 

                                                                                                            FIGURA 1.41

            Daca punctul de aplicatie al fortei excentrice este situat intre armaturile dispuse la extremitatile sectiunii, fisurile strabat intreaga sectiune de beton, astfel incat in momentul ruperii sunt active numai armaturile, al caror efort de intindere echilibreaza actiunea exterioara aplicata elementului. Acest tip de solicitare este denumit intindere excentrica cu excentricitate mica.         

Referindu-se la curba de interactiune limita din fig.1.41, corespunzatoare cazului sectiunilor isimetrice cu armare simetrica, cele doua domenii de comportare sunt separate de punctul C. Acestuia ii corespunde un efort axial de intindere Nc = AaRa, ca urmare a faptului ca suportul fortei excentrice coincide cu axul armaturii intinse de actiunea momentului incovoietor.

In cazul N < Nc (considerand efortul de intindere pozitiv) in momentul ruperii se dezvolta o zona comprimata de beton. Ruperea intervine fie prin atingerea deformatiei ωbu in fibra extrema comprimata de beton (N < Nq), fie prin atingerea deformatiei βau in armatura intinsa (N > Nq). In calculul cu ajutorul metodei simplificate se admite in intreg domeniul intinderii excentrice cu excentricitate mare sa se considere conditiile de rupere corespunzatoare subdomeniului N < NQ, respectiv conditiile din cazul incovoierii sau al compresiunii excentrice - cazul I. Aceasta ipoteza simplificatoare, desi cu caracter descoperitor ca urmare a considerarii in calcul a unui brat de parghie mai mare decat cel real (fig.1.41), introduce erori neglijabile.

2. Intindere excentrica cu excentricitate mare

Distributia considerata in calcul a eforturilor pe sectiune este cea din fig.1.42. Pentru simplitatea discutiei s-a considerat cazul sectiunilor dreptunghiulare.

                                               

                                                                                                FIGURA 1.42

Admitand cazul general  al  armarii nesimetrice  si  admitand ca  sunt respectate conditiile:

2a' < x < xb

ecuatiile de echilibru ale unui element cu sectiune dreptunghiulara intins excentric cu excentricitate mare sunt:       

                                                                                                                                    (1.82)

                                                                                                                                    (1.83)

            Se constata ca relatiile (1.82) si (1.83) se pot obtine direct din relatiile (1.35)' si (1.36)' corespunzatoare solicitarii de compresiune execentrica - cazul I, schimband semnul fortei N.

Modul practic de rezolvare a problemelor de verificare si de dimensionare coincide cu eel din cazul I de compresiune excentrica si din acest motiv nu se mai detaliaza. De asemenea, daca nu sunt respectate conditiile privind maiimea zonei comprimate, relatiile (1.82) si (1.83) se modifica asa cum s-a aratat pentru cazul I de compresiune excentrica.    

           



3. Intindere excentrica cu excentricitate mica

In cazul sectiunilor simetrice si annate simetric sau, mai general, in cazul in care punctul de aplicatie al fortei N de intindere coincide cu centrui de greutate al armaturilor Aa , curba limita de interactiune se prezinta ca in fig.1.41. Starea limita de rezistenta este asociata cu atingerea valorii Ra in armatura Aa, in care momentul incovoietor induce intindere.

Intrucat in momentul ruperii armatura de la cealalta extremitate a sectiunii nu ajunge la curgere, pentru exprimarea echilibrului se utilizeaza o ecuatie de moment in raport cu axul acestei armaturi (fig.1.43):

                                                                                                            FIGURA 1.43

                                                            (1.84)

sau in cazul sectiunilor simetrice armate simetric:

                                                                                                                                    (1.85)

            In fig.1.43, cu h1 si h2 s-au notat distantele la suportul fortei de intindere la fibrele extreme ale sectiunii de beton, iar cu ha distanta interax dintre armaturi.

Daca efortul de intindere N nu se aplica in centrul de greutate al armaturilor Aa' si Aa, atunci curba de interactiune se prezinta ca in fig.1.44 b, daca Aa(h2 - a) > A’(h1 - a') sau ca in fig.1.44 b, daca Aa(h2 - a) < Aa'(h1'- a).

            Functie de. valorile relative ale efortului de intindere si momentului incovoietor (fig.1.43c) starea limita de rezistenta este asociata fie cu curgerea armaturii Aa, fie cu curgerea armaturii Aa'.

Pentru cazul din fig.1.44a, portiunea rectilinie CD a curbei de interactiune corespunzand curgerii armaturii Aa are ecuatia:

                                                                                                                                    (1.86)

                                                                                                            FIGURA 1.44

iar portiunea rectilinie ED, corespunzator curgerii armaturii Aa' are ecuatia:

                                                                                                                       

            (1.87)

Punctul D de la intersectia celor doua drepte, reprezentand cele doua domenii distincte de comportare, are coordonatele:

            Rezulta ca daca diagrama de interactiune are configuratia din fig.1.44a, pentru valori ale fortei de intindere mai mari decat Nb = 2Aa'Ra conditia de rezistenta presupune ca momentul M aplicat sectiunii satisface relatia:

                                                                                                                                    (1.88)

            Daca Nc = AaRa < Ne  necesitatea verificarii cu relatia (1.88) se extinde si pe o anumita zona a domeniului intinderii cu excentricitate mare. De exemplu, daca h1 = h2 = 0.5h si a' = a, atunci aceasta situatie intervine daca Aa' > 0.5Aa.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Oteluri pentru armaturi
VENTILAREA NATURALǍ
TRANSMISIA LONGITUDINALA, PROPULSIA SI MECANISMUL DE DEPLASARE
LUCRARI DE PLACAJE
MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE - STUDIU DE FEZABILITATE
Calculul la starea limita de rezistenta al elementelor din beton armat solicitate la compresiune excentrica
CALCULUL ARMATURII PLANSEULUI PESTE PARTER
BETONUL PRECOMPRIMAT, MATERIAL PENTRU STRUCTURI


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu