Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
Determinarea eforturilor in planseele dala si planseele ciuperci prin metoda directa

Determinarea eforturilor in planseele dala si planseele ciuperci prin metoda directa



Determinarea eforturilor in planseele dala si planseele ciuperci prin metoda directa

A1.  Aplicarea metodei directe (a coeficientilor) pentru determinarea eforturilor in plansee implica urmatoarele etape de calcul:

Determinarea momentelor de baza pe directiile principale in fiecare panou al planseului;

Repartizarea momentelor de baza in sectiunile caracteristice (de reazem si de camp) ale planseului;

Repartizarea momentelor din sectiunile caracteristice ale planseului intre fasiile de reazem si fasiile de camp;



Determinarea momentelor incovoietoare in stalpi.

In general, solicitarea cu forta taietoare nu este semnificativa pentru verificarea planseului la starea limita ultima; de la caz la caz proiectantul va decide daca conditiile de alcatuire sau solicitare specifice impun si aceasta verificare. In fasiile de reazem, fortele taietoare se determina functie de momentele incovoietoare si incarcarea qx sau qy.

A2.  Stabilirea valorii momentului de baza (Mo).

Valoarea momentului de baza in calculul pe directia x (Myo, fig. A1.1) este:

A1.1

unde:

q = incarcarea de calcul pe planseu;

ly = distanta pe directia y intre axele stalpilor; daca distanta intre axele stalpilor

difera intre deschideri, ly se considera cu valoarea cea mai mare;

lxc = deschiderea de calcul pe directia x a planseului, considerata la planseele

dala egala cu lumina intre stalpi; la planseele ciuperci deschiderea de calcul se considera ca in fig. A1.2.

La planseele dala rezemate pe stalpi cu sectiuni transversale circulare sau poligonale, lxc se masoara pana la marginea sectiunii patrate de arie egala.


Fig. A1.1.


Fig. A1.2.

Valoarea momentului de baza in calculul pe directia y (Myo) este:

A1.2

unde:

q = incarcarea de calcul pe planseu;

lx = distanta pe directia x intre axele stalpilor; daca distanta intre axele stalpilor

difera intre deschideri, ly se considera cu valoarea cea mai mare;

lyc = deschiderea de calcul pe directia y a planseului, stabilita in conditiile date

pentru calculul valorii Mxo.

Daca incarcarea pe planseu nu este strict uniform distribuita, valorile Mxo si Myo se determina pentru incarcarea reala ca moment maxim in campul unei grinzi simplu rezemate cu deschiderea de calcul lxc respectiv lyc.

Momentele incovoietoare capabile ale stalpilor trebuie sa fie cel putin 0,2Mo pe fiecare directie principala a planseului.

A3.  Stabilirea momentelor in sectiunile de reazem si de camp ale planseului.

Valorile momentelor incovoietoare in sectiunile de reazem si in camp ale panoului de planseu se obtin prin repartizarea momentelor de baza.

In panourile interioare ale planseului momentele incovoietoare din sectiunile de reazem (Ms) si din camp (Mc) se determina, pe fiecare directie principala x sau y, cu relatiile:

Ms = 0,65 Mo A1.3

Mc = 0,35 Mo A1.4

In panourile de margine ale planseului momentele incovoietoare din sectiunile de reazem (Ms.ext si Ms.int, fig A1.3) si din camp (Mc) se determina, pe fiecare directie principala x sau y, cu relatiile:

Ms.ext = A1.5

Ms.int = A1.6

Mc = A1.7

In relatiile A1.5 A1.7 valorile Mo si ac corespund directiilor x sau y; Mo se determina conform pct. A1.2.


Fig. A1.3

Coeficientul ac reprezinta raportul dintre rigiditatea echivalenta a stalpului si rigiditatea panoului de planseu, placa si eventual nervura sau grinda dispusa pe directia de calcul  (ac pentru incastrare perfecta). Valoarea coeficientul ac se determina cu relatia:

ac = A1.8

Termenii care intervin in relatia A1.8 au urmatoarele semnificatii:

(i)  Kec = rigiditatea la rotire de nod a stalpului echivalent, determinata din

A1.9

unde:  Kc = rigiditatea la rotire de nod a stalpului din reazemul marginal (sus sau jos);

Kc = (pentru stalp dublu incastrat) A1.10

Ic = momentul de inertie al sectiunii transversale a stalpului corespunzator directiei de calcul;

lc = lungimea de calcul a stalpului, masurata de la fata planseului pana la intradosul planseului sau limita inferioara a capitelului;

= suma rigiditatii la rotire de nod a stalpilor din reazemul marginal;

Kt = rigiditatea la torsiune a fasiei de margine, perpendiculara pe directia de calcul; daca in reazemul marginal este prevazuta o grinda, rigiditatea la torsiune se determina considerand si sectiunea acesteia; latimea sectiunii fasiei de placa (bst) considerata in stabilirea valorii Kt este egala cu latura stalpului sau dimensiunea capitelului, pe directia de calcul a momentului Mo (fig. A1.4.a).

A1.11

A1.12

unde: x si y (x y) sunt dimensiunile dreptunghiurilor care compun sectiunea (fasia de placa cu latimea bst si grinda de margine, fig. A1.4.b);

ly = distanta intre axele stalpilor, pe directia paralela cu marginea planseului.

bc = latimea reazemului (stalp sau capitel) pe directia transversala (y).


a. Latimea de calcul la torsiune a fasiei b. Latimea activa de placa in

de placa marginala. calculul grinzii marginale.

Fig. A1.4

(ii)  Ks + Kb (in A1.8) reprezinta rigiditatea la rotire de nod a panoului de planseu si a grinzii sau nervurii de pe directia de calcul, cu sectiunea transversala indicata in fig. A1.5.


a. Planseu fara nervura/grinda. b. Planseu cu nervura/grinda.

Fig. A1.5. Sectiunea transversala pentru calculul rigiditatii panoului de planseu.

A4.  Stabilirea momentelor in fasiile de reazem si de camp ale planseului.

Impartirea planseului in fasii de reazem si de camp este indicata in fig. A1.6. Fasia de reazem este centrata pe axul stalpilor. Fasia de camp este cuprinsa intre fasiile de reazem.

(1) Latimea de calcul pe directia x (bcx) a fasiei de reazem este



bcx = min A1.13

iar pe directia y:

bcy = min A1.14

(2) Momentele incovoietoare din sectiunile caracteristice ale panoului de planseu (camp si reazem) se repartizeaza intre fasiile de reazem si de camp. Coeficientii pentru repartizarea momentelor incovoietoare in fasiile de reazem se considera conform tabelelor A1.1, A1.2 si A1.3.

Coeficienti pentru repartizarea momentelor pozitive din camp in fasia de reazem.

Tabelul A1.1.

Coeficienti pentru repartizarea momentelor negative din reazeme la fasia de reazem intr-o deschidere interioara.

Tabelul A1.2.

Coeficienti pentru repartizarea momentelor negative din reazeme la fasia de reazem intr-o deschidere marginala.

Tabelul A1.3.

bt

In tabelele A1.1 A1.3, pentru valori intermediare se interpoleaza liniar.

Text Box: LYText Box: fasie de
reazem
marginala
Text Box: fasie de
reazem
Text Box: fasie de
camp
marginala
Text Box: fasie de
camp
Text Box: LYText Box: L1YText Box: L1y/4Text Box: L2y/4Text Box: b1yText Box: L1y/4Text Box: L2y/4Text Box: b1yText Box: L2y/4Text Box: L2Y




Fig. A1.6.

In tabelele A1.1 A1.3, coeficientii ax si bt reprezinta:

ax = raportul intre modulul de rigiditate la incovoiere al grinzii (EbIb) si modulul de rigiditate la incovoiere al placii (EsIs). Daca valorile modulilor de elasticitate sunt egale, rezulta

ax = A1.15

bt = A1.15

A1.5. Momente incovoietoare transmise stalpilor.

Momentele incovoietoare transmise stalpilor se pot determina functie de momentele neechilibrate din reazeme. Daca nu se efectueaza o analiza a starii de eforturi pentru ansamblul structurii, momentul concentrat transmis stalpilor in nod (Mc) se poate determina cu relatia:

Mc = 0,65 A1.16

unde:  g = incarcarea permanenta de calcul;

q = incarcarea totala de calcul;

ac = coeficient calculat cu relatia A1.8.

In cazul stalpilor de margine, pe directia perpendiculara pe latura libera a planseului, rezulta

Mc Ms.ext

unde:  Ms.ext este dat de A1.5

Momentele incovoietoare capabile ale stalpilor trebuie sa fie cel putin 0,2Mo pe fiecare directie principala a planseului.

Anexa 2

Determinarea eforturilor in planseele dala si planseele ciuperci prin metoda cadrelor

A1.Aplicarea metodei cadrelor echivalente pentru determinarea eforturilor in plansee implica urmatoarele etape de calcul:

Determinarea caracteristicilor geometrice si de rigiditate ale elementelor care formeaza cadrele dispuse pe cele doua directii principale ale planseului;

Determinarea eforturilor sectionale in sectiunile caracteristice ale cadrelor;

Repartizarea momentelor din sectiunile caracteristice ale planseului intre fasiile de reazem si fasiile de camp;

A2. Stabilirea caracteristicilor geometrice si de rigiditate ale elementelor cadrelor.

A2.1.  Schema de dispunere a cadrelor echivalente.

Riglele cadrului echivalent sunt formate din fasii ale planseului, dispuse pe directiile principale, in lungul axelor. Acestea, impreuna cu sirul de stalpi din axele respective, formeaza cadrele plane echivalente (fig. A2.1).


Fig. A2.1. Cadre plane echivalente - latimea de calcul a riglelor.

A2.2.  Caracteristicile geometrice ale riglelor.

Deschiderile riglelor se considera ca fiind distanta intre axele stalpilor.

Rigla este compusa din placa planseului si eventual grinda sau nervura dispusa, in lungul fasiei, intre axele stalpilor. In vecinatatea reazemelor se considera in sectiunea activa a riglei si ingrosarea placii (subplaca) sau capitelul stalpilor. Latimea sectiunii de placa este egala cu distanta intre axele panourilor adiacente (fig. A2.1).

Pe latimea reazemelor (stalp sau capitel, fig. A2.2) momentul de inertie al sectiunii transversale a riglei (Isc) se considera:

Isc = A2.1

unde:  Isr = momentul de inertie al sectiunii de la fata reazemului;

ly = distanta intre axele stalpilor, pe directie transversala (y);

bc = latimea reazemului (stalp sau capitel) pe directia transversala riglei (y).


Fig. A2.2. Caracteristicile geometrice ale riglei cadrului echivalent - momente de inertie

A2.3.  Caracteristicile geometrice ale stalpilor.

Inaltimea stalpului se masoara intre planurile mediane ale planseelor consecutive.

Sectiunea stalpului se considera infinit rigida pe zonele cuprinse in grosimea planseelor si pe inaltimea capitelului (fig. A2.3).


Fig. A2.3. Caracteristicile geometrice ale stalpului cadrului echivalent.

Rigiditatea de calcul a stalpilor (aKc) dintr-un nod este echivalata cu valoarea Kec care ia in considerare efectul de torsiune din planseu, determinat de limitarea perimetrului de contact stalp-rigla.

Rigiditatea la rotire de nod a stalpului echivalent (Kec) este

A2.2

unde:  = suma rigiditatii la rotire de nod a stalpilor de deasupra si de sub nodul de

cadru;

Kc = rigiditatea la rotire de nod a stalpului de sus sau de jos;

Kt = rigiditatea la torsiune a fasiei de margine, perpendiculara pe directia de calcul; daca in reazem este prevazuta o grinda, rigiditatea la torsiune se determina considerand si sectiunea acesteia;

A2.3

It = momentul de inertie la torsiune (relatia A1.3) al sectiunii solicitata la torsiune;

(fasia de placa cu latimea bst si grinda de margine, fig. A1.4.b);

ly = distanta intre axele stalpilor, pe directie transversala (y);

bc = latimea reazemului (stalp sau capitel) pe directia transversala (y).

A3. Incarcari pe rigla.

Incarcarea pe rigla cadrelor echivalente este data de suma incarcarilor de pe latimea riglei:

qx = q (ly1+ ly2)/2 (incarcarea totala, qx=gx+px) A2.4

gx = g (ly1+ ly2)/2 (incarcarea permanenta)

px = p (ly1+ ly2)/2 (incarcarea temporara)

Distributia incarcarilor pe rigla (gx si px) se stabileste corespunzator celor mai defavorabile situatii de solicitare ale cadrelor.

Daca incarcarea temporara respecta conditia

px 0,75 gx A2.5

se admite considerarea in calcul a unei singure situatii de incarcare gravitationala (qx).

A4. Stabilirea eforturilor in cadrul echivalent.

Eforturile in sectiunile caracteristice rezulta din calculul static al cadrelor echivalente (diagrame de eforturi infasuratoare).

Cadrele echivalente incarcate gravitational pot fi calculate considerand etajele izolate (o rigla si stalpii aferenti). Calculul cadrelor solicitate si cu forte orizontale se face pe toata inaltimea constructiei.

Sectiunile de calcul ale armaturilor pentru preluarea momentelor negative din reazeme se considera ca in fig. A2.4. Distanta din axul stalpului la sectiunea de calcul nu poate fi mai mica de 0,175 l.



A4.  Stabilirea momentelor in fasiile de reazem si de camp ale planseului.

Rigla cadrului echivalent se imparte intr-o fasie de reazem (centrata pe axul stalpilor) si fasii de camp (fig. A2.5).

In rigla de pe directia x, latimea fasiei de reazem (bcx) se ia:

bcx = min A2.6

iar pe directia y:

bcy = min A2.7

(3) Momentele incovoietoare din sectiunile caracteristice ale riglei (camp si reazem) se repartizeaza intre fasiile de reazem si de camp. Coeficientii pentru repartizarea momentelor incovoietoare in fasiile de reazem se considera conform tabelelor A2.1, A2.2 si A2.3.


a. Reazem marginal b. Reazem interior

Fig. A2.4.


Fig. A2.5.

Coeficienti pentru repartizarea momentelor pozitive din camp la fasia de reazem.

Tabelul A2.1.

Coeficienti pentru repartizarea momentelor negative din reazeme la fasia de reazem intr-o deschidere interioara.  Tabelul A2.2.

Coeficienti pentru repartizarea momentelor negative din reazeme la fasia de reazem intr-o deschidere marginala.  Tabelul A2.3.

bt

In tabelele A2.1 A2.3, pentru valori intermediare se interpoleaza liniar.

Coeficientii ax si bt sunt definiti in Anexa 1 (relatiile A1.15 si A1.16).




loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




RIGLA DE CADRU TRANSVERSAL
UMIDITATEA CONSTRUCTIILOR
CALCULUL LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA AL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT SOLICITATE LA TORSIUNE
Schema de principiu a instalatiei termice, utilizata pentru incalzirea si prepararea apei calde menajere. Functionarea instalatiei termice
Montaj sindrile bituminoase - instructiuni si poze pas cu pas
Cerere pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare
SUPRALARGIREA CAII IN CURBA
AMENAJAREA CURBELOR IN PLAN


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu